|
|
||
Vezi și:NEFERICIRE,
ȘUGUBINĂ,
ABATE,
BLESTEM,
CALAMITATE,
CATASTROFĂ,
CERCARE,
CIUMĂ,
COBE,
CUMPĂNĂ
... Mai multe din DEX...
NENOROCIRE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NENOROCÍRE, nenorociri, s.f. 1. Stare a celui nenorocit; nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. * Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. - V. nenoroci.Sursa : DEX '98 Nenorocire ≠ norocireSursa : antonime NENOROCÍRE s. 1. v. nefericire. 2. v. necaz. 3. v. de-zastru.Sursa : sinonime nenorocíre s. f., g.-d. art. nenorocírii; pl. nenorocíriSursa : ortografic NENOROCÍR//E \~i f. 1) Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. * Din \~ din nefericire; spre regret; din păcate. 2) Stare a celui nenorocit. [G.-D. nenorocirii] /v. a (se) nenorociSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NENOROCIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 275 pentru NENOROCIRE. Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala ... cu zicerea bogat și puternic și că mai toți cei ce să rădică din noroi la putere și bogăție devin bași-ciocoi și, pentru mare nenorocire, aceste gloabe de plebei, pe care entuziasmul nostru de la un moment îi rădică la putere și bogăție, ne lovește cu copita mai des și ... de bani, cultura și instrucția ajunge pe cea din Germania, cu un cuvînt România se ridică la cel mai suprem grad al fericirei sale; din nenorocire, însă, guvernul nostru nu știe să se folosească de consiliele patrioților slujnicari și de aceea lucrurile merg cu susul în jos. Slujnicarul adevărat, pe lîngă ... ... suflet adânc îl pătrundeau, Accente disperate de-apusă fericire, - Pianul, - sub amare gândiri care-l munceau Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire. Scotea, ca bun tovarăș l-a lui nenorocire, Suspinuri prelungite, ce pieptu-i năbușeau; Mustrări acelei care uită a lui iubire... Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau. Vibrări adânci, sonore ... odată îi zâmbeau Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau, Fermecător pianul și-n dulce suvenire Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire. Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenoricire, Șoptirile ce-odată cu drag îl mângâiau De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau ... Enache Gane - Visul lui Cupidon ... privighere pe Cupidon dă îndată Leul pe om ca să scape în vremea cea viitoare De a unui nestatornic fericiri otrăvitoare Veacuri de nenorocire a să paște au silit Și ocheanuri de sînge ca să curgă au făcut. Sfîrșind visul ; Apolon, carele umblă singur la pusietăți În ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova ... și inima ta două dezlegări: Ce este aist miros de primire a moldovenilor, această inimă pe palmă deschisă ce se înduioșește la orice nenorocire, care acest miros pătimașii îl simt încă până a nu ajunge la graniță?... Oare pentru că și noi suntem fără de noroc, și ... Alexandru Macedonski - Tu ce ești a naște ... bine Rămânând ce fost-ai să nu-nveți să gemi, Tu ce ești a naște, suflet rupt din mine. Zi oricare vorbă la nenorocire... Oare eu născut-am cu a mea-nvoire?... Însă niciodată nu uita că eu M-am luptat în lume fără șovăire Și mi ... Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung ... Nici acolo nu găsăști vro mângâioasă rază. Chicuram... Un vis! un vis spăimântători M-au trudit necurmat cu chip tulburători, Fără nădejdi tras dintr-o nenorocire, În spaimi înfricoșate și întru îngrozire. Vai! sufăr încă, și dintr-o răsuflare Un vânt au împrăștiet această-nșălăciuni. Dar însă, în sfârșit, din somn ... Constantin Stamati - Însuși în singurătate ... ticăloasa, Mii de dureri o cuprinde. Moarte, a mea mângâiere, Ce zăbovești de nu vii, Să mă mântui de durere, Să scap de nenorocire, De osândă-ngrozitoare, De-o jalnică chinuire, Nenorocire mai mare? Numănui nu pot să spui Duioasa mea întâmplare. Nu găsesc om cu simțire, N-am prieten credincios Să-i spui a mea ... Grigore Alexandrescu - Mângâierea Grigore Alexandrescu - Mângâierea Mângâierea de Grigore Alexandrescu Unei tinere femei De ce urăști viața, tu, fiica Armoniei? De ce dintr-al tău suflet nădejdea ai gonit? Care dureri ascunse, vrăjmașe bucuriei, A vârstei nălucire și visuri ți-au răpit? Tu n-ai deșertat cupa ce încă este plină; Tu nu știi de-ți păstrează otravă sau nectar; Dar plângi! Zefirul astfel fără cuvânt suspină; Toată lacrima-n ochi-ți e un mărgăritar. Eu nu voi să adaug a ta melancolie, Să-ți zugrăvesc icoana durerii omenești, Să desfășor în ochii-ți a mea copilărie, Ca osândă de moarte în care să citești; Să-ți arăt împrejuru-mi un larg cerc de morminte În care dorm frați, rude, părinți ce m-au iubit; Să vezi ce e durerea, să vezi de-aveam cuvinte, Când chiar de provedință nevrând m-am îndoit. Să vezi apoi în lume cumplita răutate Otrăvindu-mi ani, zile, chiar umbre de plăceri; Să vezi... Ah! atunci numai, atunci ai vedea poate Câte un singur suflet cuprinde-n el dureri! Lumea mă crede vesel, dar astă veselie Nu spune-a mea gândire, nu m-arată cum sânt! E haină ... Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu ... câteva vecine: Â Vedeți, zise, ce soartă, și ce păcat pe mine? Două greșeli ca asta, zău, sufletul mi-l scot, A! ce nenorocire! ma chere, ce idiot! Vino acum de față și stai la judecată, Tu care le faci astea, duh, ființă ciudată, Ce vrei să joci o ... n lume vreo figură-a face? Pretenția aceasta mi s-ar părea ciudată. Când pe la nunte, baluri, ne ducem vreodată (Căci din nenorocire puternica natură Ne-a unit împreună c-o strânsă legătură), Râd văzându-te singur, și într-un colț deoparte, Parc-ai fi mers ... Ion Luca Caragiale - Infamie... ... să vază ce a răsturnat, apleacă ceașca și varsă și ciorba pe masă. Plicul! plicul meu! Îl iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? să-l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NENOROCIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru NENOROCIRE. ... NEFERICÍRE , nefericiri , s . f . Starea , situația celui nefericit ; nenorocire ; întâmplare , împrejurare care aduce cuiva suferință , necaz , nenorocire ... f . 1. ( Înv . ) Păcat grav ; nelegiuire , crimă . 2. Amendă percepută în timpul evului mediu , în țările românești , pentru omucidere , tâlhărie sau adulter . 3. ( Reg . ) Necaz , nenorocire ABÁTE^2 , abát , vb . III . 1. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) îndepărta ( de la o direcție apucată , fig . de la o normă fixată , de la o linie de conduită etc . ) . 2. Refl . ( Despre fenomene ale naturii , calamități , nenorociri ) A se produce în mod violent . 3. Intranz . A - i trece ceva prin minte , a - i veni ideea ; a i se năzări . 4. Tranz . A descuraja , a deprima , a întrista , a mâhni . Vestea l - a abătut . 5. Tranz . ( Franțuzism ) A doborî la pământ . ABÁTE^1 , abați , s . m . 1. Titlu dat superiorului unei abații . 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici ; persoană care poartă acest ... BLESTÉM , blesteme , s . n . Invocare a urgiei divinității împotriva cuiva ; nenorocire ... CALAMITÁTE , calamități , s . f . Nenorocire ... CATASTRÓFĂ , catastrofe , s . f . Eveniment tragic de mari proporții , cu urmări dezastruoase ; dezastru , nenorocire ... CERCÁRE , cercări , s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a ( se ) cerca și rezultatul ei . 1. Cercetare , investigație . 2. Încercare , experiență . 3. Suferință , durere ; nenorocire ... foarte gravă , caracterizată prin febră mare , diaree , delir , tumefacții ale ganglionilor etc . ; pestă . 2. Fig . Persoană foarte urâtă ( și foarte rea ) . 3. Fig . Mizerie , năpastă , nenorocire ... care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă ; țâfnă . 2. ( În superstiții ) Pasăre care , prin strigătul sau prin cântul său , ar prevesti o nenorocire ... dat unor instrumente folosite la verificarea direcției orizontale sau verticale a unui obiect ; nivelă cu bulă de aer . 6. Fig . Soartă ( rea ) ; primejdie , nenorocire Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||