|
|
||
Vezi și:GUNOIT,
GUNOIȘTE,
GUNOIRE,
MĂTURA,
AUTOGUNOIERĂ,
GUNOIER,
GUNOIOS,
ÎNGRĂȘA,
DROJDIE,
FĂRAȘ
... Mai multe din DEX...
GUNOI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GUNÓI^1, gunoaie, s.n. 1. (La sg. cu sens colectiv) Resturi murdare sau netrebuincioase care se aruncă. 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut, întrebuințată ca îngrășământ agricol organic. 3. Fir de pai, scamă, murdărie etc. care se depune pe haine, care cade în lichide etc. 4. Epitet dat unui om de nimic; lepădătură. - Din sl. gno?.Sursa : DEX '98 GUNOÍ^2, gunoiesc, vb. IV. 1. Tranz. A îngrășa pământul cu gunoi^1 (2). 2. Tranz. și refl. (Despre păsări) A-și depune excrementele (murdărind ceva). 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A slăbi extrem de mult (de boală, de muncă). - Din gunoi^1.Sursa : DEX '98 GUNÓI s. v. lepădătură.Sursa : sinonime GUNÓI s. 1. impuritate, murdărie, necurățenie, (prin Ban. și Transilv.) bucluc, (Mold. și Transilv.) goz, (prin Olt.) smian, (prin Bucov. și Transilv.) șteah, (înv.) șterc. (Se strânsese mult \~.) 2. v. băligar.Sursa : sinonime gunói s. n., pl. gunoáieSursa : ortografic gunoí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gunoiésc, imperf. 3 sg. gunoiá; conj. prez. 3 sg. și pl. gunoiáscăSursa : ortografic A GUNO//Í \~iésc tranz. 1) (pământ cultivat) A îngrășa cu gunoi de grajd. 2) (despre păsări) A murdări cu găinaț. /Din gunoiSursa : NODEX GUN//ÓI \~oáie n. 1) Resturi murdare sau inutile, care se aruncă. * A (nu) scoate \~oiul din casă a (nu) vorbi în prezența unor persoane străine despre lucruri compromițătoare din familie sau din colectiv. A-i sta cuiva ca \~oiul în ochi a supăra pe cineva. 2) Băligar care este folosit ca îngrășământ agricol. 3) fig. depr. Om de nimic; persoană degradată; lepădătură. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GUNOIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentru GUNOI. Alecu Donici - Ariciul și cârtița Alecu Donici - Ariciul şi cârtiţa Ariciul și cârtița de Alecu Donici — Sunt liberă, am dreptul, O cârtiță zicea, Pe sub pământ cu-ncetul, Să scurm cât mi-ar plăcea. Și cine poate oare de mine să se lege, Când eu mă cred în lege? Prefac în țărnă neagră pământul sănătos Și-l fac moșinoios... — Eu! i-a răspuns ariciul, eu am de la natură, Neîmpăcată ură Asupra tuturor ca tine vietăți, Ce zac în răutăți. Căci văd câmpie verde, de mâini de om ne-atinsă, Cum tu o ai pătat-o cu mult negre culori; Văd iarăși o grădină de frumuseți cuprinsă, Cum ai desfigurat-o, scurmând chiar pe sub flori. Și pentru ce tu oare nu scormolești gunoaie, Ca să lucrezi în ele cât vrei la moșinoaie, Iar nu pământ curat: Cunoaște dar, că dușman îți sunt neîmpăcat... După așa cuvinte, ariciul iată, vede Un moșinoi mișcând; Cu armele-i întinse la dânsul se repede Și cârtița mi-o scoate abia, abia suflând. — A! Îmi căzuși pe ace, Ariciul ei îi zice, — socot că te-am pătruns? -- — Iertare! rog iertare! de-acuma n-oi mai face. Oftând ea ... ... În jug cum tot se lasă; Ar vrea din el să iasă. O, Doamne! Și ce boi! Cu ce renume mare! Mai bine ar căra gunoi, Sau ar ședea la bragă, pe somn și pe mâncare... Ia să ne vadă și pe noi!.. Cu-așa ocări, juncanii pornesc cu carul lor ... Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie ... a lăsa urme ca și câinele prin apă, Grași, pedanți, burdufi de carte și de-nvățătură goi -- Bogătași ce cu piciorul dați la inimi în gunoi, Parveniți fără rușine, mizerabili ce la cârmă Faceți salturi de păiațe pe frânghie sau pe sârmă, N-am cu voi niciun amestec, căci în lume ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ... ... Eu o lacrimă de-aicea nu mi-aș da-o pentru toată. Nesfârșita fericire din viața de apoi. Câteva lopeți de țărnă... Rămâi țărnă și gunoi! Bine e să știi, la moarte, că o dungă lași un nume, Ca-i săpat la zidul nopții, c-ai muncit să-ți scoți în ... Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată Alexandru Vlahuţă - Răspuns la o cronică rimată Răspuns la o cronică rimată de Alexandru Vlahuță Așa-i: spre bolțile tăriei, Cu jind, la ce să mai cătăm, Când toți, sub fundul pălăriei, Câte-un crâmpei de cer purtăm? Tu zici: crâmpeile-s la fel... Pe osebitele cărări Toți ne-ndreptăm către un țel, Unii pe jos alții călări. E drept că-n cele patru scânduri Prostia cea mai guralivă Și capul cel mai dat la gânduri Vor amuți deopotrivă. Dar, pân-atunci, unul își strânge Sub bolta lui, șirag de stele, Altu-și mânjește, ori își frânge Partea-i de cer în bucățele. Unii în fel de fel de chipuri Frământă tainele vieții: Răstoarn-a mărilor nisipuri, Străbat și scotocesc planeții, Întreabă funduri de prăpăstii Ș-ale Eghipetului mumii, Și-n oasele fosili de bestii Cat rostul și urzeala lumii. Iar alții zilele-și petrec În al orgiilor vârtej: Un trai nesăbuit și sec, Întins pe patimi ca un vrej! C-o idioată nesimțire Își râd de tot ce-i demn și sfânt Le toacă gura în neștire, Se bat cu morile de vânt. Și pe când tu-ntr-o sferă mică, Ca vai de lume, te ... Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ... Cincinat Pavelescu - Păianjenul simbolist ... nemurire! Nici n-apucase bine să rostească Păianjenul lăudăros Naivitatea lui prostească, Că servitoarea, fără milă, Întinde lungu-i măturoi, Și din tavan aruncă la gunoi Păianjen, muscă, plasa inutilă. Morala: Și-n literatură, ca-ntr-o veche casă, Pânze de păianjen unii-ncep să țeasă. Dar de la o vreme ... ... ochiul tău abandonat pe cărările samurailor și-au făcut templu în peșteră și caii negrii din cartea fără copertă au azvârlit copitele în groapa de gunoi în care noi ne-am iubit cu greierii în palma stângă ușor ca un tren de marfă pe linia vieții așteptând pe geamul de la ... Gelu Vlașin - Depresie treisprezece Gelu Vlaşin - Depresie treisprezece Depresie treisprezece de Gelu Vlașin tu mă cauți și azi prin gunoaie canale și prin guri de metrou cînd ți-am spus că nu ies la cerșit că n-am chef să recit despre cum e să fii prea înalt vulnerabil și puțin cam nebun dar mă bîntui mereu cît un stol de vampiri ai tupeu și ventuze în loc de urechi un nas verde cu solzi și o coasă pe umăr cu dinții gălbui ca-n reclame dar eu știu că tu ești un coșmar dintr-un vis de mulți ani rătăcit într-o groapă ... plin de fum, Descoperi cu rîtul o scrumbie. Ce-i pasă de-a stăpînilor avere? Imundul morfolește cu plăcere Cadavrul din funingeni și gunoi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GUNOIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru GUNOI. ... GUNOÍT^2 , - Ă , gunoiți , - te , adj . ( Despre terenuri , pământuri agricole ) Care este îngrășat cu gunoi ^1 . - V. gunoi ^2 . GUNOÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) gunoi ^2 ; gunoire . - V. gunoi ... GUNOÍȘTE , gunoiști , s . f . 1. Grămadă de gunoi ^1 ; loc unde se strâng gunoaiele ^1 . 2. Teren agricol îngrășat cu gunoi ... GUNOÍRE , gunoiri , s . f . Faptul de a ( se ) gunoi ^2 ; gunoit ^1 . - V. gunoi ... MĂTURÁ , m ? tur , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A curăța o suprafață de praf , de gunoi etc . cu mătura ( 1 ) ; a strânge , a îndepărta praful , gunoiul etc . cu mătura . 2. Tranz . P . anal . ( Despre vânt , ape ) A ... ... AUTOGUNOIÉRĂ , autogunoiere , s . f . Autovehicul pentru transportul gunoiului . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 + gunoi ... gunoieri , - e , s . m . și f . Persoană din serviciul salubrității publice care ridică periodic gunoiul ^1 depozitat în curți și pe străzi . [ Pr . : - no - ier ] - Gunoi ... GUNOIÓS , - OÁSĂ , gunoioși , - oase , adj . ( Rar ) Plin de gunoi ^1 ; murdar . [ Pr . : - no - ios ] - Gunoi ... Refl . A deveni ( mai ) gras , a prinde grăsime . 2. Tranz . A îmbunătăți fertilitatea unui teren prin îngrășăminte ; a gunoi ... din drojdie ( 1 ) de vin . 3. Fig . Rămășiță , reminiscență , urmă . 4. Fig . ( La sg . , cu sens colectiv ; peior . ) Elemente declasate , corupte ale unei societăți ; pleavă , gunoi FĂRÁȘ , fărașe , s . n . Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă , în care se adună cu mătura gunoiul , se strânge jarul etc . [ Var . : foráș s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||