|
|
||
Vezi și:HARȘ,
HARȘA,
HARȚ,
HARȚAG,
HARȚI,
HARȘCHINĂ,
HARȚĂ,
HARȚĂGOS,
CONFIRMAȚIE,
DAR
... Mai multe din DEX...
HAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. HAR, haruri, s.n. 1. (În religia creștină) Dar^2, ajutor spiritual, grație divină acordată omului. * Expr. (Cu sensul religios atenuat sau pierdut) Har Domnului! exclamație prin care cineva își exprimă satisfacția pentru reușita unui lucru; slavă Domnului! ** Puterea sacramentală a preoţilor de a oficia actele de cult. 2. Calitate, însușire, dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație; p. ext. talent, vocație, dar^2. 3. (Înv.) Dar^2 sau răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoință, ca o favoare deosebită. - Din sl. chari.Sursa : DEX '98 HAR s. 1. v. milă. 2. v. grație. 3. v. slavă. 4. v. aptitudine. 5. v. dar.Sursa : sinonime har s. n., pl. háruriSursa : ortografic HAR \~uri n. 1) (în credința creștină) Grație divină acordată omului. \~ dumnezeiesc. 2) Calitate naturală care trezeşte admirație. 3) poet. Aptitudine naturală deosebită; dar; talent; vocație. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru HARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentru HAR. ... intrigi multe ori, El, discret [2] , da vorbei drum Pe-unde ieșea al său fum. Înmândrit caminul dar De-așa post de secretar, Și căldura, har străin, Socotind spirt de camin, Cu dispreț el tot privea Peste scauni, canape, Ca pojâjie de casă În ungherul ei rămasă. Dar a lui ... caminu-acum răcit Se văzură părăsit. Atunci, târziu, înțălege Cele ce favorul drege, Că acii ce-l cungiura Focului se închina. Când vei pierde-un har străin, Vei păți c-acel camin! Note ^ Camin, franțuzește șemine, este acel horn elegant întrebuințat pentru încălzirea saloanelor. Cuvântul e dedus de la camin (horn ... ... o sută mii rețele. Palme-o mie-n lung și-n lat, Luntre multe s-a durat. Spre a avea cerescul har La-ntreprinderea pascară, A dat cît-un sărindar Pe la monastiri din țară Ș-un călugăr de la schit Cu agheazmă a ... revarsat Preste noi uda tărie, Pintre care pănă-n fund Numai razele pătrund Acolo, lîng-un altar, Sub o boltă cristalină, Ni păstrează vie-un har, Pănă-n ziua cea senină Cînd credința va afla În județ cununa sa. Crivățul a spulberat Ca p-arină din cîmpie ; Nici o ... Gheorghe Asachi - Meditaţie Meditație de Gheorghe Asachi Dacă soarele acufundă în ochean a sa făclie, Pe munte m-așez, la umbra învechitului stejar, Și duioasa a me privală o preumbl pe-astă câmpie Din a căria felurime mii de zugrăveli răsar. Râul dincoace răsună cu spumoase unde înalbite, Ce-ntre maluri înfloriți șărpind fuge împregiur, Lacul dincolo întinde a sale ape adormite Sau al sării ste răsare din a ceriului azur. De păduri posomorâte acea culm-încununată S-aurează încă de raze ce lucesc din a lor tron, Ș-amu carul cel de abur din umră întunecată Să ridică ș-înalbează geana a lui horizon. De-altă parte acea tăcere și văzduhul să dispică De sunet melanholiii călăuz lui călător, Ș-amorțitul clopot iarăș din zidire acea gotică Sara al său conțert adauge spre uietul muritor. Dar acestor zugrăvele în inima me împietrită Toate haruri și plăcere au încheiet a mele sorți. Privesc lume ce o asamăn cu o umbră rătăcită, Căci a viețuirei soare nu încălzește pe-acei morți. În zădar din munte în munte eu preumbl a ... Antim Ivireanul - Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu ... tituluș decât acesta nu s-au dat din vĂ©ci, nimănui, nici să va da până în vĂ©ci, fără numai ei; că au aflat har înaintea lui Dumnezeu, care n-au aflat alta niciodată, după cum i-au zis îngerul. Iară de să va afla și vreun (periergos), adecă prepuitoriu ... pentru Enoh: Și fu, zice, bine plăcut lui Dumnezeu și nu să afla pentru că l-au mutat pre dânsul; pentru Noe: Că au aflat har înaintea domnului Dumnezeu și-l păzi de potop; pentru Avraam: Că crezu, zice, pre Dumnezeu și i să socoti lui întru dreptate și-l făcu ... dĂ©de lui har; pentru Moisi, că i-au zis: Și cuvântul acesta carele ai zis tu ți-l voiu face pentru că ai aflat har înaintea mea și te știu decât pre toți; pentru David, că i-au zis: Aflat-am om după pofta inimii mĂ©le, pre fiul lui ... Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi Dintr-un catastif vechi de Ion Luca Caragiale Să mă ierte confrații noștri reporteri dacă nu rămân todeuna uimit de rezultatele activității lor... Eu am cunoscut în copilăria mea, înainte de a merge la școală, pe patroana reportajului român; și iată de ce zic „patroana". Toate corporațiile bine organizate au câte un patron sau chiar câte doi: pianiștii au pe sf. Cecilia; vânătorii, pe sf. Hubertus; călăreții, pe sf. Gheorghe; chiriașii, pe sf. Gheorghe și pe sf. Dumitru; doftorii, pe sf. Cosma și Damian; birjarii pe sf. Ilie ș. cl. Și să se noteze bine că pe vremea când trăiau acești patroni, nu se știa nici de Chopin, nici de pianolă; armele cu repetiție nu se inventaseră încă; societățile pentru îmbunătățirea rasei cavaline si Creditul urban nu erau înființate; despre antisepsie și roate de cauciuc nici pomeneală... Tot astfel, când eu am cunoscut-o pe patroana reportajului român, nu se pomenea de serviciu telegrafic și telefonic nici cu fir, dar încă fără fir; nu se știa de căi ferate, de biciclete, de automobile, de atâtea ș-atâtea mijloace de locomoțiune și de corespondență, de care se bucură confrații reporteri ... Alecu Donici - Câinele lătrând Alecu Donici - Câinele lătrând Câinele lătrând de Alecu Donici — Am, am instinct de câine: Să latru până mâine; Vroi să răspund menirii de câine credincios. Cei buni pe lângă mine pot trece-n bună pace, Iar cei răi să se teamă! Eu am cu ei a face, La ei dau furios, Am, am, am drit de câine Să-i latru până mâine. Așa bătea-ntr-o noapte în târg la negustor Un câine păzitor. — Mă mir — îi zise oaia tot de la acea casă — Cum nu urăști lătrând, Când lumii nici nu-i pasă De-un câine hămăind Și cum poți tu alege Pe răi din acei buni? — Pot, câinele răspunse, eu am instinct, am lege De-a nu spune minciuni. Vezi ist trecător simplu ce merge cu pas mare, Statornic, așezat; El este bun, își cată de drum cu nepăsare Și trece nelătrat. Dar iată, un rău vine; vezi-l cum tot pândește, Se trage-ncetișor, În gându-i furtișaguri, prădări închipuiește, E gata de-orice crimă, e gata de omor. O! am să-l latru tare, Am să-l veghesc la lume spre pildă, spre-nfruntare, Și în ... Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694 ... înțelesul celor ce vor ceti. Și mi-ai poruncit măria-ta de o am tipărit cu toată cheltuiala măriei-tale, ca să să împarță în har pravoslvnicilor creștini, carii toți împreună datori să fie a ruga pre atotputĂ©rnecul Dumnezău pentru viața, întărirea și toată fericirea măriei-tale, păzindu ... Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul Antim Ivireanul - Prefaţă la Vieţile paralele de Plutarh,tipărită în greceşte la Bucureşti, în anul 1704 Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul 1704 de Antim Ivireanul Preaiubitorilor de învățătură cititori, Antim ieromonahul din Iviria și tipograful tipografiei domnești din București, sănătate de la Dumnezeu și îndeplinirea dorințelor. Zelul născut al iubirei de învățătură mă îndatorește, iubitorilor de învățătură cititori, să fiu totdeauna cu îngrijire și nelenevos la aflarea vreunei osteneli serioase pentru răspândirea cunoștinței cei iubitoare de învățătură a voastră. De aceea înștiințându-mă că dintre preastrăluciții, învățații și păziții de Dumnezeu fii ai prealuminatului și iubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domn Ioan Constantin Basarab Brâncoveanu, preaînvățatul, cuvântărețul și adânc cugetătorul domnul Constantin a tradus Paralele grecești și romane ale lui Plutarh în limba obicinuită grecească, de loc n-am întârziat să întrebuințez mii de chipuri ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar. Ceea ce abia reușind prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV ... Se cobor la glasu-i de pe elefanți, Și-ntâi indienii se văd luminați; Apoi etiopii cu negrele fețe Și Nilul ce varsă bogatul său har Pe țărmuri slăvite, prin fapte mărețe Prin legi înțelepte ce sunt al ei dar Din a neștiinței noianuri scăpând, Se-nalță la cer ... Antioh Cantemir - Uliul, păunul și cioful ... Nu are îndurare, e aprig și avan. El nu a dat dovadă de vreo faptă bună. Nici pe viitorie la dânsul nu e har, Căci dacă tinerețea cu slavă nu răsună, Apoi a vrâstei iarnă se trece în zadar. Păunul este mândru cu lungile lui pene, Dar ... Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol ... Misir, Căci gonesc evreii din acele părți Și le stric la havre și le ard la cărți. Bre! Credeți voi poate ca s-aveți în har Politice drepturi printr-un harmazar, Se fiți bei acolo cum nu s-a văzut Și aceste toate pentru-un împrumut! Dar se poate ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru HAR. HARȘ interj . V . HARȘÁ , harșale , s . f . ( Înv . ) Pătură fină de lână ( sau bucată de stofă sau de alt material ) împodobită cu diverse cusături și ornamente , care se punea pe cal , sub HARȚ s . n . V . HARȚÁG , harțaguri , s . n . V . HÁRȚI s . m . pl . ( În religia ortodoxă ) Săptămâna în care e permis să se mănânce de frupt miercurea și vinerea . [ Var . : hârță s . f . , hârți s . m . HÁRȘCHINĂ , harșchine , s . f . V . HÁRȚĂ s . f . Încăierare ; HARȚĂGÓS , - OÁSĂ , harțăgoși , - oase , adj . ( Reg . ) V. CONFIRMÁȚIE , confirmații , s . f . ( La catolici ) Ritual oficiat , de obicei , de episcop , menit să întărească , la copiii trecuți de șapte ani , harul primit prin ... 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ^1 conj . , adv . A. Conj . I. ( Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative ) 1. ( Arată o opoziție ) Cu toate acestea , totuși ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||