|
|
||
|
Cuvântul IMPRESIA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: IMPRESIE Vezi și:IMPRESIE, PĂREA, ÎNFIORA, ȘOCA, ȚIPA, AFECTAT, AXONOMETRIE, CACEALMA, CENESTEZIE, CONTRAPLONJEU, CULOARE ... Mai multe din DEX...IMPRESIA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. IMPRÉSIE, impresii, s.f. Efect lăsat în conștiința omului de lucruri sau de întâmplări din jurul lui cu care vine în contact; (la pl.) gânduri, imagini întipărite în amintire. * Expr. A da (sau a face, a lăsa) impresia că... = a) a determina pe cineva să-și formeze o părere despre cineva sau ceva; b) a părea că... A face (sau a produce) impresie (asupra cuiva) = a atrage atenția (cuiva) asupra sa sau asupra actelor sale, a face efect, a impresiona. (A fi) sub impresia... = (a fi) stăpânit de imaginile sau de amintirile unei întâmplări trăite. ** Senzație; părere. * Expr. A avea impresia că... = a bănui, a crede, a presupune că... ** (La pl.) Puncte de vedere, aprecieri (fugitive) asupra unui fapt, asupra unei întâmplări etc. ** (În forma impresiune) Urmă, amprentă a desenului papilar al degetelor, palmelor și tălpilor picioarelor. [Var.: (înv.) impresiúne s.f.] - Din fr. impression, lat. impressio, -onis.Sursa : DEX '98 IMPRÉSIE s. f. efect produs în conștiință de un factor din afară; gânduri, imagini etc. întipărite în amintire. o a face (sau a produce) ~ = a impresiona puternic; a da (sau a lăsa, a face) ă că = a părea că. * senzație; părere. o a avea ă că... = a bănui, a crede că... * (pl.) păreri, puncte de vedere personale (asupra unei chestiuni, a unui fapt etc.). (< fr. impression, lat. impressio)Sursa : neoficial IMPRÉSIE s. 1. părere, sentiment, senzație. (Are \~ că e inoportun.) 2. efect. (A produs o \~ favorabilă.)Sursa : sinonime imprésie s. f. (sil. -si-e), art. imprésia (sil. -si-a), g.-d. art. imprésiei; pl. imprésii, art. imprésiile (sil. -si-i-)Sursa : ortografic IMPRÉSI//E \~i f. 1) Efect asupra conștiinței unei persoane (produs de o cauză din afară). 2) Opinie sau convingere subiectivă după o primă luare de contact (cu cineva sau ceva); senzație; sentiment. * A avea \~a a bănui; a presupune. 3) mai ales la pl. Imagine sau gând, întipărit în memorie. [G.-D. impresiei; Sil. im-pre-si-e] /Sursa : NODEX IMPRÉSIE s.f. Efect produs în conștiință de o cauză din afară; gânduri, imagini etc. întipărite în amintire. * A face (sau a produce) impresie = a impresiona. ** Senzație; părere. ** (la pl.) Păreri personale, puncte de vedere personale (asupra unei chestiuni, a unui fapt etc.). [Pron. -si-e, gen. -iei, var. impresiune s.f. / cf. fr. impression, it. impressione, lat. impressio].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru IMPRESIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 136 pentru IMPRESIA. Cincinat Pavelescu - Impresii de toamnă Cincinat Pavelescu - Impresii de toamnă Impresii de toamnă de Cincinat Pavelescu Pădurea vestejită în stânga mea coboară, Și-n dreapta, o colină se suie către zări, Sub roșul ce amurgul pe culmile-i strecoară. E toamnă pe sfârșite. Pe drum și pe cărări Zbor frunzele mânate de vântul ce le poartă Cum valul poartă barca pe zbuciumul de mări. Trosnește câte-o cracă și-n umbră cade moartă; Săracul o să aibă la iarnă uscături: Natura se-ngrijește cu milă d-a lui soartă. O, fire nențeleasă, cum inima ne-o furi Cu moartea ta, sub care s-ascunde renviere, Tu, care, dintr-un mugur, dai viață la păduri! Știi, oare, ce duioasă și tristă mângâiere E ordinea eternă, pe care-o-ntrezărim În frunza care naște și-n frunza care piere? Doar ea mai ne adoarme durerea că Constantin Negruzzi - Impresii de călătorii Constantin Negruzzi - Impresii de călătorii Impresii de călătorii de Constantin Negruzzi Werner Stauffacher Conrad de Baumgarten Wilhelm Tell Grigore Alexandrescu - O impresie ... Grigore Alexandrescu - O impresie O impresie de Grigore Alexandrescu Dedicată oștirii române 22 aprilie 1846 Puțini erau la număr ostașii României, Dar când ale lor cete pe luciul câmpiei Semeț înaintară ... George Topîrceanu - C. Hogaș: Pe drumuri de munte George Topîrceanu - C. Hogaş: Pe drumuri de munte C. Hogaș: Pe drumuri de munte de George Topîrceanu Hotărât lucru că dl Calistrat Hogaș este un scriitor fără noroc. Volumul de față, afară de câteva bucăți, a fost scris acum vreo 25 de ani, și trebuia să apară atunci. Impresia pe care ar fi lăsat-o cititorilor ar fi fost mai puternică, firește — pentru că volumul, deși e scris de atâta vreme, pare că e scris astăzi... Viața românească i-a republicat bucățile vechi și unele noi. Acum doi ani volumul era tipărit, dar când să se pună în vânzare s-a văzut că avea atâtea greșeli de tipar, încât era imposibil să apară astfel în lume. Dl Hogaș n-avea noroc. Astă-toamnă, în sfârșit, volumul apare... în timpul războiului european și chiar în momentul culminant al preocupărilor noastre atât de puțin literare! O tăcere suverană l-a întâmpinat. Au tăcut nu numai cei care o fac din sistemă față cu scriitorii noștri puțin gălăgioși și cu operele bune, pe care nu pot să le guste, dar și acei care, în vremuri normale, ar fi fost în stare să prețuiască ... Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ... George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru de George Topîrceanu Iași 1921, Edit. Viața românească Cocostârcul albastru cuprinde o serie întreagă de povestiri, independente una de alta, dar legate între ele printr-un fin procedeu de compoziție. Fiecare în parte face impresia unei mici capodopere. Alăturarea formează ca un mozaic de pietre prețioase și farmecul lor sporește încă din ansamblu. Este o armonioasă îmbinare de romantism și realism, o perindare captivantă de întâmplări din trecut și din vremea mai nouă, de oameni mânați de patimi care sfârșesc uneori tragic; o galerie variată de figuri, unele prinse în cadrul mai aspru al prezentului, altele evocate ca într-o lumină de vis din pâcla vremii și din liniștea morții. Niciodată, chiar în opera dlui Sadoveanu, poezia naturii ș-a amintirilor, nostalgia și melancolia pătrunzătoare a lucrurilor dispărute pentru totdeauna nu și-au găsit o expresie artistică mai desăvârșită. Cartea aceasta e cea mai pură esență de sadovenism. Și toată poezia care plutește de-a lungul întregii opere a dlui Sadoveanu culminează în apariția aceea stranie și misterioasă, într-un amurg de primăvară, a cocostârcului albastru... Evocarea aceasta plină ... ... un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care dădeau o impresie neașteptată de fragilitate. Ajunge însă o romanță, cântată înfocat, cu zdrăngăn surd de ghitară, și bĂ©bĂ©-ul se preface în grande amoureuse: cu ochii ... Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate ... impresia directă (Ploaia răpăie pe spinări aplecate. / Pătrunde prin saci și se scurge pe spate), vă veți da seama, cel puțin, că ați dobândit o impresie națională curat. Câștig frumos, între toate. Pe deasupra, putem înregistra, noi, care avem obligații și mai generale și mai precise: atâta vedere, atât abuz, asemene ... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia ... din scrierile mele române va face asupra cer¬curilor noastre literare, mai ales însă asupra supremului nostru areopag literar de pe malurile Dâmboviței, o stranie impresie. N-am putut scrie altmintrelea. Limba română rustică, precum o vorbește poporul nostru din Basarabia, a fost singurul izvor din care m-am ... Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ... George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) ... atâta în copilărie, recitită de câteva ori mai târziu, la intervale, cu toată blazarea necruțătoare a unui spirit saturat de literaturism, lasă aceeași impresie puternică. E povestirea unor fapte dramatice pe care autorul le plasează cu vreo cincizeci de ani în urmă, în preajma unui orășel din Ardeal, într ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IMPRESIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 67 pentru IMPRESIA. IMPRÉSIE , impresii , s . f . Efect lăsat în conștiința omului de lucruri sau de întâmplări din jurul lui cu care vine în contact ; ( la pl . ) gânduri , imagini întipărite în PĂREÁ , par , vb . II . Intranz . și refl . 1. ( Cu valoare de semiauxiliar de modalitate ) A da impresia , a crea iluzia ; a avea aparența de . . . 2. A avea impresia , a - și închipui , a crede . 3. A se înșela ; a i se năzări . [ Var . : ( rar ) páre vb . ... fiori ; a ( se ) speria , a ( se ) înfricoșa . 2. A suferi sau a face pe cineva să sufere o impresie adâncă , a ( se ) pătrunde de un sentiment adânc ; a ( se ) emoționa , a ( se ) tulbura . 3. A ( se ... ... ȘOCÁ , șochez , vb . I . Tranz . A contraria pe cineva , a produce cuiva o impresie ... a zbiera . 2. ( Despre animale ) A scoate strigăte specifice puternice , ascuțite . 3. Fig . ( Despre culori sau obiecte colorate ) A face o impresie ... întristat . 2. ( Despre oameni și unele manifestări ale lor ; adesea adverbial ) Care se arată altfel decât este în realitate , pentru a face o impresie AXONOMETRÍE s . f . Metodă de reprezentare a obiectelor spațiale pe un plan , astfel ca imaginea obținută să dea impresia CACEALMÁ , cacealmale , s . f . ( La jocul de cărți ) Inducere în eroare a adversarului , căruia îi lași impresia că ai cărți mai bune decât ale ... CENESTEZÍE s . f . Impresie generală , nediferențiată , care rezultă din totalitatea senzațiilor primite de la organele interne , caracterizându - se printr - o dispoziție plăcută sau neplăcută ; sensibilitate care reflectă propria existență ... CONTRAPLONJÉU , contraplonjeuri , s . n . ( Cin . ) Filmare dirijată de jos în sus , care dă impresia de forță , de ... CULOÁRE , culori , s . f . 1. Totalitatea radiațiilor de lumină de diferite frecvențe pe care le reflectă corpurile și care creează asupra retinei o impresie specifică ; aspectul colorat a ; corpurilor . 2. Fig . Fel de a descrie sau de a prezenta pe cineva sau ceva ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||