|
||
Vezi și:INJECTAT,
INJECTARE,
ANTISER,
INJECTABIL,
RAHIANESTEZIC,
SULFURA
... Mai multe din DEX...
INJECTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INJECTÁ, injectez, vb. I. 1. Tranz. A introduce, cu ajutorul seringii, un medicament lichid într-un organism. ** A introduce, sub presiune, în masa unui material sau într-un spațiu închis, un fluid sau o suspensie de corp pulverulent. 2. Refl. (Despre ochi) A se colora ușor în roșu; a se înroși, a se congestiona. - Din fr. injecter, lat. injectare.Sursa : DEX '98 INJECTÁ vb. I. tr. 1. a introduce un medicament lichid cu seringa într-un corp, într-o rană. 2. a introduce prin jet, sub presiune, un fluid. II. refl. (despre ochi) a se înroși, a se congestiona. (< fr. /s'/injecter, lat. iniectare)Sursa : neoficial INJECTÁ vb. (MED.) a se congestiona, a se înroși. (Ochii i s-au \~.)Sursa : sinonime injectá vb., ind. prez. 1 sg. injectéz, 3 sg. și pl. injecteázăSursa : ortografic A SE INJECT//Á pers. 3 se \~eáză intranz. (despre ochi) A se înroși ușor (din cauza unui aflux de sânge); a se congestiona. /Sursa : NODEX A INJECT//Á \~éz tranz. 1) (medicamente, preparate, fluide) A introduce (cu seringa) în organism; a inocula. 2) A face să pătrundă sub presiune în masa unui corp sau într-un spațiu închis. /Sursa : NODEX INJECTÁ vb. I. 1. tr. A introduce un lichid cu seringa într-un corp, într-o rană etc. ** A introduce ceva prin presiune într-un corp. 2. refl. (Despre ochi) A se înroși, a se congestiona. [< fr. injecter, cf. lat. in - în, iactum < iacere - a arunca].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INJECTARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru INJECTA. Ion Luca Caragiale - Eros Eros de Ion Luca Caragiale E primăvară... Sus pe Atlas, între pământ și luna plină, Fug nouri străvezii la vale cernând ușor o bură fină... Un leopard adult simțește deodată-n sânu-i o văpaie! Din creștet până-n vârful coadii, în creiere și-n măruntaie, Îl furnică un neastâmpăr nesuferit și nențeles... Din nările lui dilatate, suflări adânci și grele ies; Din ochii-i injectați de sânge, îi pică lacrime fierbinți: El ghearele-și înfige-n carne, scrâșnește crunt ieșit din minți, Se zvârcolește-n salturi stranii... răcnește covârșit de chin – Îi crapă pieptul sub lucrarea nemilostivului venin... Ridică botu-n sus să soarbă răcoarea nopții cuputere Și vede-n călătorii nouri un cârd de tinere pantere. S-au dus și nourii și luna - - pe Atlas soarele e sus - Acu... bolnavul de az-noapte lâng-o panteră doarme dus. Da! da!in cauda venenum - ilustrul Darwin bine-a Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Pe drumul desfundat de ploi, înainta o trăsură cu greu. Câmpul era totuna de apă. Se lăsa noaptea, și frigul începeasă amorțească crestele bulgărilor de noroi, iar bălțile prindeau o pojghiță subțire de gheață — ceea ce făcea drumul și mai anevoios. Caii, asudați, mergeau prin șleau, sunând dintelencele lor monotone: erau patru înaintași, toți tineri, deprinși cu vremea rea și cu noroaiele, fiindcă erau născuțiîn herghelie, la țară. Văzuseră ei multe, de când erau la grajd:pripoare, zăpezi, ape mari, și mai cu seamă țăpoiul lui Stoicavizitiul; așa că greutățile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dacă nu-i opreau hățurile. În adevăr, Stoica, beat mort, ca să-și țină cumpăna pe capră, se rezema în hățuri. Atunci trăsura se oprea. La fiecare popas, se auzea stăpânul înjurând: — Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INJECTARezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru INJECTA. ... INJECTÁT , - Ă , injectați , - te , adj . ( Despre ochi ) Congestionat , roșu . - V. injecta ... INJECTÁRE , injectări , s . f . Acțiunea de a ( se ) injecta și rezultatul ei . - V. injecta ANTISÉR , antiseruri , s . n . Ser sanguin provenit de la un animal injectat cu un virus și care conține anticorpii formați sub influența directă a INJECTÁBIL , - Ă , injectabili , - e , adj . Care poate fi RAHIANESTÉZIC , - Ă , rahianestezici , - ce , adj . , s . n . ( Medicament , substanță ) cu acțiune anestezică locală , care se injectează în canalul rahidian . [ Pr . : - hi - ... 1. A trata recoltele depozitate ( mazăre , fasole etc . ) cu sulfura de carbon pentru a distruge gărgărițele și moliile . 2. A injecta |