|
||
Vezi și:ȚÂRLÂI,
COMBO,
CONCERTMAISTRU,
COREPETITOR,
HELICON,
LUTIST,
NONET,
OCTET,
ORCHESTRĂ,
ORCHESTRANT
... Mai multe din DEX...
INSTRUMENTIST - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INSTRUMENTÍST, -Ă, instrumentiști, -ste, s.m. și f. Persoană care cântă la un instrument muzical (într-un ansamblu). - Din fr. instrumentiste.Sursa : DEX '98 INSTRUMENTÍST, -Ă s. m. f. cântăreț la un instrument (muzical). (< fr. instrumentiste)Sursa : neoficial INSTRUMENTÍST s. (MUZ.) orchestrant, (înv.) sunător.Sursa : sinonime instrumentíst s. m., pl. instrumentíștiSursa : ortografic INSTRUMENTÍ//ST \~stă (\~ști, \~ste) m. și f. Muzicant care cântă la un instrument (într-o orchestră); orchestrant. /Sursa : NODEX INSTRUMENTÍST, -Ă s.m. și f. Cântăreț la un instrument (într-un ansamblu muzical). [Cf. fr. instrumentiste].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INSTRUMENTISTRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru INSTRUMENTIST. Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale Cronici teatrale de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Cronica teatrală [1] 2 Cronica teatrală [I] [2] 3 Cronica teatrală [II] [3] 4 Note Cronica teatrală [1] Teatrul Național a intrat cu stagiunea aceasta într-o eră de adevărat progres. Din toate punctele de vedere, această instituție a luat acuma un avânt îmbucurător, care ar fi de dorit să meargă tot înainte. Producțiile nouă ale stagiunii (Copila din flori, Hamlet, Scrisoarea pierdută, Boccacio și, în sfârșit, cea mai importantă dintre toate, Ovidiu al eminentului nostru poet d. V. Alecsandri) au fost în genere bine interpretate, și, potrivit mijloacelor încă neîndestulătoare ale teatrului nostru, bine puse în scenă. Precum se vede, lipsa relativă de mijloace provine în parte și din mărginirea activității Societății dramatice la numai trei reprezentațiuni pe săptămână, și aceasta tocmai în lunile de iarnă. Un teatru așa de mare, cu atâta personal artistic, cu un aparat de scenă și de administrație atât de numeros, nu poate face bune afaceri și prin urmare nu poate nici artisticește progresa într-un chip normal — fiindcă mai ales în teatru cestiunea artistică este strâns legată de cea finanțiară — pe câtă vreme ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTRUMENTISTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru INSTRUMENTIST. ȚÂRLÂÍ , ț ? rlâi , vb . IV . Intranz . ( Despre instrumente muzicale ) A scoate sunete monotone și puțin armonioase ; ( despre instrumentiști ) a cânta în acest fel . [ Var . : țârlăí vb . IV ] - Formație CÓMBO s . n . Formație orchestrală de jaz compusă din trei până la opt ... CONCÉRTMAISTRU , concertmaiștri , s . m . Primul violonist ( sau instrumentist ... COREPETITÓR , - OÁRE , corepetitori , - oare s . m . și f . Persoană care acompaniază la pian , la repetiție sau în concerte , recitaluri și spectacole , un instrumentist HELICÓN , helicoane , s . n . Instrument muzical de suflat din alamă , asemănător cu tuba , folosit în fanfarele militare , alcătuit dintr - un tub încovoiat în formă de spirală , prin care trec capul și mâna dreaptă a instrumentistului și cu care sunt emise tonuri ... LUTÍST , - Ă , lutiști , - ste , s . m . și f . Instrumentist NONÉT , nonete , s . n . Formație alcătuită din nouă persoane ( instrumentiști sau cântăreți ) care execută împreună o compoziție muzicală ; p . ext . compoziție muzicală compusă pentru o astfel de OCTÉT , octete , s . n . octeți , s . m . 1. S . n . Formație compusă din opt persoane ( instrumentiști sau cântăreți ) care execută împreună o lucrare muzicală ; lucrare muzicală scrisă pentru această formație . 2. S . n . ( Chim . ) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom . 3. S . m . ( Inform . ) Grup de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de ORCHÉSTRĂ , orchestre , s . f . 1. Colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente . 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților , situată între scenă și sală , sub nivelul parterului . 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice , situat între avanscenă și gradenuri . [ Var . : orhéstră s . f . , ( înv . ) orchéstru s . ... ORCHESTRÁNT , - Ă , orchestranți , - te , s . m . și f . Persoană care face parte dintr - o orchestră ; instrumentist Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |