|
|
||
Vezi și:DEPLORABIL,
DEZOLANT,
DUIOS,
ELEGIAC,
JELITOR,
LĂCRIMOS,
MILĂ,
MIZERABIL,
NEMERNICI,
NENOROCIT
... Mai multe din DEX...
JALNIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. JÁLNIC, -Ă, jalnici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Foarte trist, dureros * Care provoacă milă; nenorocit; vrednic de compătimit; lamentabil, deplorabil. - Jale^1 + suf. -nic.Sursa : DEX '98 JÁLNIC adj. 1. v. sfâșietor. 2. v. tânguitor. 3. v. trist. 4. v. deplorabil. 5. v. nenorocit. 6. v. lugubru.Sursa : sinonime jálnic adj. m., pl. jálnici, f. sg. jálnică ,pl. jálniceSursa : ortografic JÁLNI//C \~că (\~ci, \~ce) 1) Care vădește jale; plin de jale. 2) Care trezeşte jale; vrednic de compătimire; lamentabil. /jale + suf. \~nicSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru JALNICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 207 pentru JALNIC. Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada eteriștilor] 3 [Fărădelegile ienicerilor] 4 Note [Invocația] Ce necaz, ce osîndire, vai mie ! ce foc amar, Ce trăsnet și ce lovire, ce otrăvitori pahar. Cine-au socotit vrodată, cine-au putut pune-n gînd, Jalnica țării stricare s-o vază așa curînd? În ce stare, amar mie! te cutremuri cînd gîndești A lacrimilor năvală, chip nu este s-o oprești. Toată țara-i în picioare, om peste om dă fugând, O suflare nu întîmpini și să n-o privesti plîngînd. Sate, orașe, ținuturi, mai toate pustiile vezi; Ș-un norod în îngrijire, atâta încât nu-l crezi Povățuitoriu [1] nu crede, n-ascultă mîngăitoriu, Aleargă, neștiind unde, vor liman [2] , cer agiutoriu. Cine să-l povățuiască [3] , căci dregătorii n-au rămas, Cei mai îndrăzneți și vrednici din dregătorii s-au tras [4] Vai, ponorături [5] , prăpăstii, codrii cei înfricoșați Gem de duioasa oftare a celor înspăimîntați. Toți aleargă, cer ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ... George Coșbuc - Doina (Coșbuc) ... ta Noi plângem toți, și-amarul Mai dulce ni-e așa. Și toate plâng cu tine Și toate te-nțeleg, Că-n versul tău cel jalnic Vorbește-un neam întreg. Pe fete-n faptul serii Le-ntâmpini la izvor, Tu singură stăpână Pe sufletele lor. Le-nveți ce e iubirea Și ... George Coșbuc - Pământul uitării George Coşbuc - Pământul uitării Pământul uitării de George Coșbuc Acesta-i un cântec de bard ostenit, De bard din pământul uitării. Strămoșii-mi acolo pe stâlpi de granit Cu albe portaluri un templu-au clădit De marmură-n marginea mării. Să-l aibă nepoții prin veacuri de-acum Spre-a lor și spre-a noastră mărire! Dar mută veni nepăsarea pe-un drum, Iar pe-altul stârni-necătoru-i samum Atotucigașa hulire. Azi templu-i ruină; prin curțile lui Culcușuri își caută cerbii, Prin mândrele ganguri scot viezurii pui, Se joacă pe lespezi de-altare-ale lui Șopârle tăcute-ale ierbii. Cu galbene oase-ale moșilor mei S-amestecă-n praful cărării Strivite statui ale marilor zei. Azi râdeți, și vai, cum veți plânge, o, mișei, Cu hohot la ziua-nfruntării! Dar noaptea din frântele marmuri răsar Luciri ca de fulger, și șoapte: Stau jalnicii zei la ruine, și par Cuprinși de mânie și galbeni de-amar Și zboară cu vaiuri prin noapte. Și iese-al lor bard și s-așează plângând Pe-o piatră sub zidul de-afară, Și cântă și plânge, ghitara bătând, Iar alba lui barbă ca râul curgând Se-mprăștie peste ... George Coşbuc - Zece mai Zece mai de George Coșbuc În ziua cea sfântă și mare La zece-ale lunii lui mai Se vede-o ciudat-arătare Pe-un deal de la Plevna, pe-un plai! Când zorile-ncep să s-arete Acolo-n tăcutele văi, Din groapă ies moartele cete, De-a pururi jeliții flăcăi. Ei vin de prin locuri pe care Ca vechile răni le cunoști, Pe unde-au stat șanțuri odată, Redute, și taberi, și oști. Striviți și cu mâinile rupte Și galbeni ca-n jalnicul loc În ziua sălbatecei lupte Când bieții pieriseră-n foc. Fac roată, și-o rugă murmură Iar Valter și șonțu, și toți Mai-marii ce-n frunte căzură Stau jalnici acolo-ntre soți. Și stau cum stă omul ce-ascultă Și nici o mișcare nu fac; Așteaptă cu grijă și spaimă Un semn de departe și tac. Deodată ei capul ridică, Dau chiot și-n zare privesc Spre țara din care ieșiră, Spre scumpul pământ românesc Și-ascultă, căci tunul azi cântă Departe-n iubitul pământ, Puternic că-n ziua luptării, Dar alt fel de cântec, mai sfânt. Vi-e teamă că n-o să mai cânte, Că moartea ... ... cu putere El se întoarce învingător. Nime nu știe ce chin mă arde, Ce griji frământă aprinsu-mi gând Orologiul singur din ceea parte Răsună jalnic din când, în când... Orologiu jalnic Iacob Negruzzi - Presimțire (Iacob Negruzzi) ... c-ai sdrobit a mea junie. Însă vai! Îmi zice tainic un glas rău prevestitor Că și tu pășești ca mine spre un jalnic viitor. Precum eu odinioară tu gonești un ideal Ce-ți va coperi junia cu-al durerii negru val; O sinistră presimțire al meu suflet a ... Mihai Eminescu - Zboar-al nopții flutur ... cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre frunză, Aruncând dungi de lumină Cearcă tainic să pătrunză. Prin a ramurilor mreajă, Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă, De sub teiul nalt și vechi. Iară sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept: Nu mai cugeți înainte, Nici nu cauți îndărăpt, Ci asculți de păsărele Ciripind în verde crâng, Cum de-amoru-ne-ntre ele ... Mihai Eminescu - Zboar-al nopții negru flutur ... cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre frunză, Aruncând dungi de lumină Cearcă tainic să pătrunză. Prin a ramurilor mreajă, Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă, De sub teiul nalt și vechi. Iară sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept: Nu mai cugeți înainte, Nici nu cauți îndărăpt, Ci asculți de păsărele Ciripind în verde crâng, Cum de-amoru-ne-ntre ele ... ... Vasile Alecsandri - Crai-nou Crai-nou de Vasile Alecsandri Pe când la cuibu-i pasărea zboară C-un țipăt jalnic ca un suspin Și, plecând capul sub aripioară, Pe creanga mică adoarme lin, Zamfira tristă din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita ... în dulci fiori. Acum ea, tristă, din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Iar glasu-i jalnic așa cânta: Crai-nou, strălucite! Plânsă m-ai găsit, Cu gânduri mâhnite, Cu chipul cernit. Inima-mi jelește, Dar nu știu ce vrea; Nu știu ... Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri) ... văgăuni, Mii de veveriți de lună Ies, aleargă pe aluni, Și din fagul nalt și falnic, Vechi al luncii împărat, Iese-un glas plăpând și jalnic, Care blând a cuvântat: „Cine vine? Cine bate La locașu-mi friguros? Ești tu, Prier [1] , al meu frate? Ești iubitul Făt ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JALNICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru JALNIC. ... DEPLORÁBIL , - Ă , deplorabili , - e , adj . Vrednic de plâns , de compătimit ; care produce o impresie penibilă ; jalnic ... DEZOLÁNT , - Ă , dezolanți , - te , adj . ( Livr . ) Care întristează , care mâhnește profund ; jalnic ... DUIÓS , - OÁSĂ , duioși , - oase , adj . 1. Mișcător , emoționant . 2. Jalnic ... ELEGIÁC , - Ă , elegiaci , - ce , adj . Care are caracterele elegiei ; p . ext . melancolic , nostalgic , trist , jalnic ... JELITÓR , - OÁRE , jelitori , - oare adj . Care ( se ) jelește ; care inspiră jale ; jalnic ... LĂCRIMÓS , - OÁSĂ , lăcrimoși , - oase , adj . ( Pop . ) 1. Plin de lacrimi , din care picură lacrimi ; înlăcrimat . 2. Care plânge ușor . 3. Fig . Care provoacă lacrimi ; jalnic MÍLĂ^2 , mile , s . f . Unitate de măsură pentru lungimi folosită în trecut , care a variat în timp și de la o țară la alta ; ( azi ) unitate de măsură pentru lungimi egală cu 1609 , 3 m , folosită în Marea Britanie și în S . U . A. MÍLĂ^1 , mile , s . f . 1. Sentiment de înțelegere și de compasiune față de suferința sau de nenorocirea cuiva ; compătimire ; îndurare ; milostenie . 2. Ajutor , binefacere ; ( concr . ) pomană , milostenie . 3. Stare jalnică , de compătimit în care se află cineva ; mizerie . 4. Bunăvoință , bunătate , indulgență , ... Adj . Lipsit de ( orice ) valoare , de însemnătate ; de calitate foarte proastă . 3. Adj . Care se află într - o stare foarte proastă , vrednică de plâns ; nenorocit , jalnic NEMERNICÍ , nemernicesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Înv . și reg . ) A pribegi , a rătăci . 2. Tranz . ( Rar ) A aduce pe cineva într - o stare jalnică , nefericită , ... care are de îndurat un mare necaz , o mare suferință ; ( om ) nefericit . 2. Adj . ( Despre situații ) Care inspiră milă , tristețe ; vrednic de plâns , dureros , trist , jalnic . 3. Adj . Care aduce sau constituie o nenorocire ( 2 ) ; dezastruos , funest , nefast , tragic . 4. Adj . , s . m . și f . ( Om ) ticălos , de nimic . - V. nenoroci ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||