|
|
||
|
Vezi și forma bază: JUCA Vezi și:JUCAT, JUCA, JOC, TONTOROI, ȘAHIST, JUCĂRIE, JUCĂUȘ, JUCABIL, ȚUȚĂNEASCA, ȚURCĂ, BĂLĂCEALĂ ... Mai multe din DEX...JOACĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. JOÁCĂ s.f. Joc (1), distracție (copilărească). - Din juca (derivat regresiv).Sursa : DEX '98 JOÁCĂ s. 1. joc, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit, zbânțuitură, zbur-dare, zburdălnicie, (reg.) zbeng, zbereguială, zbânț, zburdă. (N-a fost de cât o \~ de copii.) 2. v. amuzament.Sursa : sinonime joácă s. f.Sursa : ortografic JOÁCĂ f. Distracție (a copiilor) lipsită de griji; joc. /v. a (se) jucaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru JOACĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 552 pentru JOACĂ. Mihai Eminescu - Când se juca Elisa M%C3%BCller... ... Mihai Eminescu - Când se juca Elisa M%C3%BCller... Când se juca Elisa MĂ¼ller.. de Mihai Eminescu Pe genunchii-mi te-am purtat. Ți-am privit în față, Ochii-mi ochii-ți a cătat ... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" ... de estetică și moralăâ€� pentru publicul român. Afară de asta, răul tot n-ar fi așa de grozav dacă chiar aceste ticăloșenii exotice s-ar juca cumsecade. Dar... Un Don Juan despre care basmul povestește că era un ștrengar atât de nostim și de gingaș încât se prăpădeau fetele și nevestele ... Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare) ... uitam foarte degrabă neplăcerile de la școala Trisfetitelor sau a dascălului Gheorghi. Ah! Acum mă duc la bal numai spre a juca rolul pătimitor de băgător de samă. Picioarele mi se odihnesc într-un ungher întunecat al sălii și ca un soldat bătrân, invalid, ce-și anină ... Emil Gârleanu - Patima Patima de Emil Gârleanu Din fundul canapelei unde stam împreună, eu și căpitanul, se vedea tocmai în a treia odaie, unde începuse jocul de cărți. Se vedea bine fața slabă, suptă de nesomn, a gazdei. Îi zăream mișcările nervoase ale capului, puțin piezișe, îndreptate către vecinul din stânga, un profesor, venit de curând în oraș, al cărui fel de joc nu se cunoștea încă. Se lămurea, în toată grosimea lui, în celalt capăt al mesei, trupul maiorului, plecat peste masă, într-aceeași înclinare caraghioasă cum obișnuia să se lase peste gâtul calului, la instrucție, pe câmp. În vreme ce partenerul al patrulea, prefectul județului, cu spatele la noi, sălta din când în când, cu aceeași săritură de om înțepat pe neașteptate. Am privit câtăva vreme acest tablou tăcut: nu se auzea o vorbă. Apoi căpitanul îmi trecu o mână pe după mijloc, îmbiindu-mă în odaia din fund, tocmai în sufragerie. Aici cerurăm două pahare cu ceai. M-am așezat la masă. Căpitanul era însă nervos, nu își găsea astâmpăr. Mă întrebă deodată: — Ce te face să nu joci cărți? — Nu știu, i-am răspuns, dar simt că niciodată n- ... ... tu, mă! țângăule mucos? Și-i arde părintește două palme strașnice. - Altădată să nu te mai apuci să joci cu oameni bătrâni, dacă nu știi juca! Ia-ți acu banii și pleacă degrabă la boierul... Uite... mai ține doi lei de parale, să ai ce mânca pe drum. - Sărut mâna! În ... Vasile Alecsandri - Melodiile românești ... Și cu toate acestea nu ne sfiim de a spera că, cu cât își va da cineva osteneala de a le juca, cu atât va prețui expresia de melancolie, dulce, și dureroasă chiar, care se pronunță mai în toate ariile de cântec ale românilor. Sunt în muzica ... George Coșbuc - Nunta Zamfirei George Coşbuc - Nunta Zamfirei Nunta Zamfirei de George Coșbuc Publicată în Tribuna , Sibiu, 1889, nr. 108 (12/24 mai) E lung pământul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i, Și-avea o fată, fata lui Icoană-ntr-un altar s-o pui La închinat. Și dac-a fost pețită des, E lucru tare cu-nțeles, Dar dintr-al prinților șirag, Câți au trecut al casei prag, De bună seamă cel mai drag A fost ales. El, cel mai drag! El a venit Dintr-un afund de Răsărit, Un prinț frumos și tinerel, Și fata s-a-ndrăgit de el. Că doară tocmai Viorel I-a fost menit. Și s-a pornit apoi cuvânt! Și patru margini de pământ Ce strimte-au fost în largul lor, Când a pornit s-alerge-n zbor Acest cuvânt mai călător Decât un vânt! Ca ieri, cuvântul din vecini S-a dus ca astăzi prin străini, Lăsând pe toți, din cât afund O mie de crăimi ascund, Toți craii multului rotund De veste plini. Și-atunci din tron s- ... ... așa! Liniștit, cum joci pe-o soră, Să n-o strângi prea mult la tine, Că ea, biata, de rușine Mai mult horă N-ar juca. Tu o vezi și n-o-nțelegi; De-o cuprinzi, ea știe una: Moartă-n brațe ți se lasă, Dar de ciudă plânge-acasă, Plânge ... Ion Luca Caragiale - Mare farsor, mari gogomani Ion Luca Caragiale - Mare farsor, mari gogomani Mare farsor, mari gogomani de Ion Luca Caragiale Publicată în Protestarea (1906), semnat Farsor Un comediante de bravură Joacă de patruzeci de ani, Făcînd enormă tevatură În faț-a niște gogomani. Dibaci, sub latele-i fireturi, Ascunde un talent îngust, Jucînd cu-aceleași marafeturi Aceeași farsă de prost gust. Întîi cu toții, zi și noapte, Îl gratulau pe-acest farsor Cu ouă moi și mere coapte Dar el urma nepăsător. L-au maltratat. Ce nu-i făcură? În brînci afar-au vrut să-l dea... Aș! răbdătoarea creatură Că nu-nțelege se făcea. Primea zîmbind fluierătura; În dreapta,-n stîng-a salutat Și grav, bravînd huiduitura, Rolu-nainte și-a jucat. Și-ncet-încet, toți gogomanii De-acest farsor au fost nebuni; La beneficii, în toți anii, Flori, daruri, saltant, cununi ! Că-n loc să poarte o tichie Ca un farsor ce este, el Și-a pus pe cap cu fudulie O cască mîndră de oțel. Și joacă - joacă prost, da-i iese; Stau paf toți bieții gogomani, Paf ! Din succese în succese, De douăzeci ș-atîți de ani ! Și ține-te d-acu ... Petre Ispirescu - Zâna munților ... bine făcută, încât ochii tuturor rămase la dânsa. Ea cum veni, nici una, nici alta, se prinse lângă feciorul de împărat și numai lângă dânsul juca până către seară. Vorbiră, râseră, își povestiră fel de fel de lucruri, dară cam pe sub mână, fiindcă-i era rușine feciorului de împărat să ... și să vorbească așa înaintea tătâne-său și apoi toți fiii de împărați își dau coate, căci băgaseră de seamă că necunoscuta tot lângă el juca. Feciorul de împărat nu mai era al său. Se mira însuși de schimbarea ce simțea într-însul, dară nu cuteza să spuie nimănui. El își ... se prinse lângă dânsul. De astă dată era gătită și mai frumos, avea niște haine de la soare te puteai uita, dar la dânsa, ba. Juca feciorul de împărat și se uita la dânsa ca la un cireș copt. Și de astă dată o întrebă și ea îi tot răspunse cam ... Alexandru Vlahuță - D-șoarei G. Alexandru Vlahuţă - D-şoarei G. D-șoarei G. de Alexandru Vlahuță Publicată în Lyra română , an I, nr. 11, 22 februarie 1880 Te-ador, ș-a mea gîndire în veci neadormită Veghează ca o mamă la gingașul tău sîn, Și-n noaptea cea adîncă, cînd tu dormi liniștită, Cînd trec visuri frumoase prin sufletu-ți senin, Cînd îngerii din ceruri la tine se scoboară Prin somn să te păzească de visuri necurate, Cu drag a mea gîndire se las-atunci ușoară, Și-ți fură de pe buze săruturi înfocate, Și-n dezmierdări nebune se joacă pe-a ta față. Și joacă, și s-alintă pe fragedul tău sîn Cum joacă lin zefirul pe-a cîmpului verdeață, Cum fluturul s-alintă pe-o roză sau pe-un crin. Dar iarba se apleacă alene după vînt Și pare că-i șoptește ceva misterios, Dar roze, crini s-alintă și capetele-și scutur Ca lebedele-n apă, și tainic șoptesc firei Că-i dulce sărutarea zburdalnicului flutur, Că simt și ele focul și farmecul iubirei. Iar tu să nu spui nimica gîndirei înfocate Ce-ai prins-o ca-ntr-o mreajă în gratiele tale, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JOACĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru JOACĂ. ... JUCÁT s . n . Faptul de a ( se ) juca . - V. juca JUCÁ , joc , vb . I . 1. Refl . A - și petrece timpul amuzându - se cu diferite jocuri sau jucării ; a se distra . 2. Refl . Fig . A - și bate joc , a nu da importanța cuvenită , a nu lua în serios pe cineva sau ceva ; a glumi . 3. Intranz . A - și petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate . 4. Intranz . A participa ca jucător la o competiție sportivă . 5. Intranz . și tranz . ( Pop . ) A dansa . 6. Intranz . Fig . ( Despre lucruri văzute în mișcare ) A se mișca ( sau a da impresia că se mișcă ) repede și tremurat ; a vibra . 7. A interpreta un rol într - o piesă sau într - un film ; ( despre trupe de teatru ) a da o reprezentație . 8. Intranz . A nu sta bine fixat , a se mișca ; ( despre piesele unei mașini , ale unui angrenaj etc . ) a se deplasa într - un spațiu ... JOC , jocuri , s . n . 1. Acțiunea de a se juca ( 1 ) și rezultatul ei ; activitate distractivă ( mai ales la copii ) ; joacă . 2. Acțiunea de a juca ( 5 ) ; dans popular ; p . ext . petrecere populară la care se dansează ; horă . 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă ( baschet ... ... TONTORÓI s . n . A juca ( În expr . ) ( sau a sări ) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri , fără ritm ; a țopăi . ( Fam . ; în expr . ) A juca ȘAHÍST , - Ă , șahiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care cunoaște bine jocul de șah ; jucător de șah . 2. Adj . Referitor la jocul de șah sau la cei care îl joacă ; care aparține șahului ( 2 ) sau celor care îl joacă . - Șah + suf . - ... JUCĂRÍE , jucării , s . f . 1. Obiect cu care se joacă copiii . 2. Fig . Lucru neînsemnat ; fleac , bagatelă , nimic . - Juca ... JUCĂÚȘ , - Ă , jucăuși , - e , adj . 1. Căruia îi place să se joace . 2. Fig . Care se mișcă repede și capricios ; vioi , neastâmpărat , zglobiu . - Juca ... JUCÁBIL , - Ă , jucabili , - e , adj . ( rar ) Ușor de jucat ( 7 ) ; care se pretează reprezentării ( 3 ) . - Juca ȚUȚĂNEÁSCA s . f . art . ( Reg . ) Numele unui dans popular care se joacă la nunți ; melodie după care se execută acest dans . - Et . ȚÚRCĂ^2 , țurci , s . f . Căciulă mare și mițoasă făcută din blană de oaie țurcană . ȚÚRCĂ^1 , țurci , s . f . Bețisor ascuțit la ambele capete , cu care se joacă copiii , încercând să - l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băt mai lung ; jocul la care se folosește acest BĂLĂCEÁLĂ , bălăceli , s . f . Joacă , zbenguială prin apă ( la scăldat ) . - Bălăci + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||