Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LĂDOI, COȘ, HÂRZOB, LĂDIȚĂ, SICRIU, TROACĂ, ÎMPACHETA, BALAMA, BRAȘOVEANCĂ, CAPRĂ, CASONE ... Mai multe din DEX...

LADĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LÁDĂ, lăzi s.f. Cutie mare de scânduri, de tablă, de carton etc. în care se păstrează sau se transportă diferite lucruri. - Din germ. Lade.

Sursa : DEX '98

 

LÁDĂ s. 1. v. cufăr. 2. (TEHN.) postavă, (Transilv.) troacă. (În \~ curge făina măcinată, la moară.) 3. v. coș.

Sursa : sinonime

 

LÁDĂ s. v. coșciug, sertar, sicriu.

Sursa : sinonime

 

ládă s. f., g.-d. art. lăzii, pl. lăzi

Sursa : ortografic

 

LÁD//Ă lăzi f. 1) Cutie mare de lemn sau de metal, de obicei cu capac, în care se păstrează sau se transportă diferite obiecte. * \~ de zestre obiect de mobilier în care se păstra zestrea. Atâta-i tot și \~a în pod iată tot, nu mai este nimic de spus, de adăugat. /Lade

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentru LADĂ.

Dimitrie Anghel - Dantura

... muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă o ladă de fier cu meșteșugite lăcăți, simplul ciorap se preface pentru ei al treilea picior care să le călăuzească viața. Spre el se îndrumă toată energia ... închisă și cheile vor trezi încă un sunet sonor în buzunarul proprietarului. Dar proprietarul lăzii de care vorbesc eu, harpagonul mult pizmuit care pusese o ladă de fier între el și lume și-și petrecuse toată tinerețea uitînd că în jurul lui viața își desfășoară tentațiile, că rîde soarele și că ... nemaiavînd ce mînca, nici pentru ce surîde, și-a scos într-o zi dantura legată în aur, a aruncat-o în ladă, și a murit... Stigmatele roșii ale peceților fură puse pretutindeni, crepul de doliu își zugrăvi neagra dungă, coroanele și buchetele nu lipsiră și ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... văzu curgând apa de care-i spusese, și pe dânsa veni niște lăzi și tronuri prea frumoase. Fata se gândi că, daca va lua o ladă d-ale frumoasele, slujba ei nu făcea atâta, și mai așteptă până mai văzu că vena o cutie mică și necioplită; atunci ea zise: - Maică ... se repezi de luă de pe gârlă lada cea mai mare și mai frumoasă ce văzu. Sânta Vinere îi zise: - Deoarece ți-ai ales astă ladă, ia-o; dară să nu o deschizi până acasă; și când o vei deschide, să fii numai cu mumă-ta singură în casă, ca să ...

 

Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului

... după ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod și să-și aleagă de-acolo o ladă, care-a vrea ea, și să și-o ia ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Despărțire (Iosif)

... grădină. Ți-oi scrie un răvaș, mîndruțo; Rămîi acasă tu și toarce, Căluțul meu ți-l va aduce, De cumva nu m-oi întoarce. În ladă

 

Petruț Pârvescu - Imnele tăcerii

Petruţ Pârvescu - Imnele tăcerii Imnele tăcerii de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Agata, 2003, cu o prefață de Dumitru Țiganiuc și o prezentare în volum de Gheorghe Grigurcu. Micropoeme Dor peste strune dor peste strune în sânge cuibul gol își ia zborul! Fotografia pe colțul mesei într-un imn al tăcerii fotografia! Drum prin pădure printre tufișuri umbra face urechi drum prin pădure! Floare de tei lângă o cană o bucată de zahăr înfloresc teii! Lada de zestre lada de zestre într-un ungher cămașa unui fluture! Satul natal la masa veche cu linguri noi de lemn satul meu natal! Luna pe lac sub luna plină umbra cade pe apă și nici un sunet! Roua stelelor prin iarba verde cu picioarele goale roua stelelor! Apus de soare apus de soare un coacăz a înflorit în dosul casei! Pastel de toamnă câteva prune în coșul de nuiele și nici o frunză! Linistea dintre zile noapte adâncă doar cariul se aude în grinda de lemn! Mugurii pe ram mugurii pe ram între scutece ude frunze și

 

Traian Demetrescu - Doi bogați

... bogaţi Doi bogați de Traian Demetrescu M-a dus avarul să-mi arate Întregul său tezaur, Și mi-a deschis o ladă plină Cu aur... aur... aur... Privindu-mă cu ochi ironici Mi-a zis: „Arată-mi mie Și tu, acum, dacă se poate ...

 

Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)

Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane) Hatmanul Baltag [1] de Nicolae Gane În vremea de demult pe când cucoanele se numeau jupânese, iar boierii mergeau la Divan cu călămările în brâu, trăia în țara de jos a Moldovei un tânăr boier de starea întâi, cu numele Baltag. El avea toate drepturile pentru a se numi boier. Avea carte scrisă pe pergament cu iscălitură și pecete domnească, locuia pe malul Trotușului, într-o casă mare cât o cetate, încunjurată de ziduri groase, și avea o moșie care se întindea de jur-împrejur așa de departe, că nu-i mai știa hotarăle. Se zice că în timpul lui Ciubăr Vodă un străbun al său ar fi tăiat într-o bătălie atâția turci cu un baltag de argint, încât Ciubăr Vodă, drept răsplată, îi dădu numele de Baltag, înaintându-l la rangul de hatman cu dreptul de a purta acest titlu din neam în neam, har de care nu se bucurau nici unul din ceilalți boieri și slugi credincioase a domniei lui. În acelaș timp Ciubăr Vodă, care era un domn cu dare de mână, îi dărui tot pământul ce el, hatmanul, putu să vază ...

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! Cine a iubit-o! de Emil Gârleanu Boierul Toma privea de la fereastră cum creșteau, văzând cu ochii, troienele în ogradă. Niciodată nu i se păruse iarna mai plină de întristarea aceea care o răspândește căderea molcomă a fulgilor înfoiați de zăpadă. Cădea întruna ninsoarea, cădea fără să contenească, legănându-se ca penele, înceată, gânditoare parcă unde să se așeze. Îngropase ograda, legând-o de-a dreptul cu șleahul dinspre sat, prefăcuse șurile, șoproanele într-un singur morman, aruncase peste toate aceeași învelitoare albă, de sub care se părea că niciodată nu vor mai răsări lucrurile cunoscute. Boierul căuta să pătrundă cu vederea prin perdeaua deasă a ninsorii, dar nu putea; zarea se închidea sură. Căută să prindă cu auzul un vuiet, un strigăt, strigătul unui om din sat, lătratul unui câine, țipătul unei păsări înfrigurate. Nimic. Gândurile-l năpădeau. Era întâia iarnă pe care o petrecea singur. De la moartea nevestei lui se împlinise jumătate de an și singurătatea îl silea să simtă că-i lipsește cineva, că suferă o pierdere, ca aceea ce ar îndura când n-ar mai avea haina ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântec vechi (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Cântec vechi (Iosif) Cîntec vechi de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Codrule, stăpînule, Codrule, bătrînule ! Mișcă-ți tu poienile Și-ți ridică genele, De privește pînă-n zare : Nu s-arată șir de care, Șir de care ferecate, Scîrțîind împiedicate, De-angarale-mpovărate, De neferi încunjurate ?... Codrule, stăpînule, Codrule, bătrînule ! Scutură-ți tu pletele Să s-adune cetele : Cetele haiducilor, Spaimele răscrucilor, Să răstoarne carăle, Vînzolind covoarăle, Să desfunde lăzile, Să-și împartă

 

Ștefan Octavian Iosif - Copii eram...

Ştefan Octavian Iosif - Copii eram... Copii eram... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Surorei mele Copii eram pe-atunci, copilă, Copii drăguți, copii vioi; Ne cocoțam printre cotețe, Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O-ntâmpinam cu plecăciune, Rostind cuvinte ne-nțelese. Ba o-ntrebam de sănătate, Politicoși, care de care; De-atunci, la câte mâți bătrâne N-am pus aceeași întrebare! Ba stam adesea la taifasuri, Ca doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de scumpă e cafeaua, Și banul cât e azi de rar!... S-a dus copilăria noastră, Și toate-s de vârtej furate — Și bani, și vremuri, și credință, Și cinste, și iubire —

 

Ștefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină

Ştefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină Frumoasa Irină de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La Curțile Nouă, din capăt de țară, Tremură din vîrfuri plopi cu frunza rară... Nu știu : mîndrul soare străluci deodată, Ori în prag frumoasa Irină s-arată ? În cosiță-și prinde garoafa-nflorită... Pleacă la fîntînă și vine zorită. Șuieră mierlița, strigă cucu-n leasă : „Cucule, azi-noapte m-am visat mireasă...â€� Pune jos oleacă albele cofițe, Scutură de rouă negrele-i cosițe ; Cată peste umăr, inima-i îngheață : Soarele pe dealuri s-a-nvălit în ceață... Galbenă de spaimă vine-n fuga mare : — Mamă ! grea furtună amenință-n zare... Negri ca păcatul nouri se ridică... Inimioara toată mi-a-nghețat de frică ! — Draga mamii, dragă! Vestea ta nu-i bună ! Nu-s nici nouri negri, nu-i nici grea furtună... Ci păgînătatea într-acoace vine, Ca să mi te ceară, Irino, pe tine... Crește-n zare goana pulberii stîrnite, Zguduie pămîntul ropot de copite... Aleargă prin casă bătrîna și plînge, Frumoasa Irină mînuțile-și frînge : — De-acu, mamă dulce, rămîi sănătoasă, De te-a-mpins păcatul să mă faci frumoasă... Fost-ar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru LADĂ.

LĂDOI

... LĂDÓI , lădoaie , s . n . Augmentativ al lui ladă ; ladă mare . - Ladă

 

COȘ

... trecută mingea pentru a se marca un punct ; punct marcat în acest fel . 4. Parte din instalația unei mori mici , în formă de ladă cu gura largă și fără fund , în care se toarnă grăunțele de măcinat . 5. Împletitură de nuiele care se așază ca o ladă pe fundul carului , înlocuind loitrele și codârla când se transportă lucruri mărunte . 6. Acoperământ de piele sau de pânză al unei trăsuri , care se poate ...

 

HÂRZOB

... HÂRZÓB , hârzoabe , s . n . ( Reg . ) 1. Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime . 2. Ladă care odinioară servea de scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile ; lada păpușilor . 3. Coșuleț din cetină de brad , în care se păstrează unii ...

 

LĂDIȚĂ

... LĂDÍȚĂ , lădițe , s . f . Diminutiv al lui ladă ; lădișoară , lăduță . - Ladă

 

SICRIU

... SICRÍU , sicrie , s . n . 1. Obiect în formă de ladă de lemn sau de metal , în care se așază mortul pentru a fi înmormântat ; coșciug , raclă . 2. ( Reg . ) Ladă

 

TROACĂ

... TROÁCĂ , troace , s . f . 1. Albie , copaie , covată ( scurtă și lată ) . 2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară . 3. Vas de lemn ( în formă de jgheab , de ladă

 

ÎMPACHETA

... ÎMPACHETÁ , împachetez , vb . I . Tranz . 1. A face pachet ; a strânge , a aduna lucruri într - un sac , într - o ladă etc . , a ambala ( în vederea transportului ) . 2. A pune comprese cu nămol , cu parafină etc . pe o parte bolnavă a ...

 

BALAMA

... ax , dintre care cel puțin una se învârtește după montare în jurul axului , spre a permite unei uși , unei ferestre , unui capac de ladă

 

BRAȘOVEANCĂ

... BRAȘOVEÁNCĂ , brașovence , s . f . 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brașov . 2. Ladă

 

CAPRĂ

... fi tăiate cu ferăstrăul . 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru , a unor platforme etc . 3. Scaun ( sau ladă ) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul . 4. Aparat de gimnastică ...

 

CASONE

CASÓNE s . n . Mobilă de forma unei lăzi , împodobită cu sculpturi în lemn sau cu picturi , folosită pentru păstrarea obiectelor de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...