Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CĂPĂCEL, CAPSULĂ, DESCHIS, ÎNĂBUȘIT, ÎNCHIDE, ÎNCHIS, ȘTEAND, ACOPERIT, AMBUTISA, AUTOCLAVĂ ... Mai multe din DEX...

CAPAC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CAPÁC, capace, s.n. Acoperitoare care se aşază deasupra deschizăturii unui vas, a unei cutii, a unui cufăr etc. * Friptură la capac = friptură gătită, într-un vas acoperit. Ouă la capac = ochiuri prăjite. Cașcaval la capac = cașcaval prăjit în tigaie. * Expr. A pune capac cuiva = a închide cuiva gura cu un răspuns potrivit. A găsi capac la toate = a da întotdeauna răspunsul potrivit. Asta pune capac (la toate) = asta e prea de tot. - Din tc. kapak.

Sursa : DEX '98

 

CAPÁC s. v. carapace, țest.

Sursa : sinonime

 

CAPÁC s. 1. (înv. și pop.) pleoapă, (reg., mai ales în Mold.) pocriș. (Doniță cu \~.) 2. (pop.) pleoapă. (\~ la sicriu.)

Sursa : sinonime

 

capác s. n., pl. capáce

Sursa : ortografic

 

CAPÁ//C \~ce n. Parte care acoperă sau închide un vas, o ladă etc. * Friptură la \~ friptură pregătită într-un vas închis. A pune cuiva \~ la gură a face pe cineva tacă. /<turc. kapak

Sursa : NODEX

 

capác (-ce), s.n. - 1. Acoperitoare. - 2. Porțiune triunghiulară pe care o formau odinioară partea din față a pantalonilor. - 3. Cerc, piruetă făcută de zmeu. - 4. Pulpă de vită sau berbec. - 5. Coș de pescar. - Mr. căpache, megl. capac. Tc. kapak (Roesler 595; Șeineanu, II, 86; Meyer 173; Lokotsch 1061; Ronzevalle 131); cf. ngr. ??????, alb., bg., sb. pol. kapak.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CAPAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru CAPAC.

Urmuz - Cotadi și Dragomir

... cel puțin o dată contrazis - pentru a răspunde interlocutorului său prin mai multe lovituri puternice ce le dă în dușumea cu muchea unui capac de pian, pe care îl are înșurupat la spate, deasupra feselor, și pe care îl pune totdeauna în mișcare în asemenea ocaziuni, punând în nedumerire ... cu ocazia instalării mecanismului, nu era dispus să facă nici o concesie, probă că pusese pe un zugrav de firme să-i scrie pe acel capac: „Murdăria oprită". Se mai știe despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici, pe care le introduce pe o pâlnie, dând în ...

 

Alecu Donici - Autorul și hoțul

Alecu Donici - Autorul şi hoţul Autorul și hoțul de Alecu Donici În întunericul lăcașului de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple Și unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată La aspra judecată Un hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus două căldări, cu smoală s-au umplut Și bieții vinovați în ele au intrat. Dar sub tălhari au pus un munte-ntreg de brad, La care singură Alecto** foc au dat, Stârnind o flacără atâta de grozavă, Cât bolțile la iad Mai toate au crăpat; Iar către autor părea asprime slabă. Sub el la început Ardea un focușor abia-abia văzut, El însă ne-ncetat mai rău se aprindea. Trecură zile, ani și sub tâlhari de mult Cenușă s-au făcut, Iar focul sub autor necontenit ardea. ...

 

Alecu Donici - Muștele și albina

Alecu Donici - Muştele şi albina Muștele și albina de Alecu Donici Două muște sprintenele În țări străine porneau Și pe albină cu ele Cam astfel o îmbiau: — Hai să mergem, surioară! Papagalii toți ne-au spus Că pe-acolo-i numai vară, Soarele n-are apus. Libertatea predomnește În tot ce-i viețuitori Și dreptatea nu scutește Nici de muști-ucigători. Iar aice... oh! ce soartă! Să trăiești în țara ta, Aci vie, aci moartă, Fără a te desfăta. Păiajenii pe la țară În mreajă ne potopesc; Iar prin târguri, peste vară, Ca pe dușmani ne gonesc. Apărători, rea hârtie, Toate s-au descoperit; Vii să guști din farfurie Și pe loc te-ai otrăvit. La mezelicuri capace S-au răspândit de ajuns; Apoi răul ce ne face Paharul cu miere uns!.. — Cale bună, muști, de-aice! Le zise albina lor. Eu rămân, căci sunt ferice Și în țară-mi voi să mor. Pămîntenii, mic și mare, Ai mei faguri toți iubesc; Și pentru-a mea bunăstare, Vara, iarna, îngrijesc. Iar voi, oriunde vă-ți duce, Dacă și-n acele țări Vreun bine nu-ți aduce, Nu veți afla desfătări. Acel ce ...

 

George Topîrceanu - Biografie

George Topîrceanu - Biografie Biografie de George Topîrceanu (Replică) A fost un om ca orice om de treabă Ca tine și ca mine bunăoară, Și care niciodată nu se-ntreabă Ce interes au oamenii să moară. Așa, fiindcă s-a trezit pe lume Ca omul care n-a cerut anume, El și-a făcut în atmosferă loc, Și-a-nfipt în vânt căciula țuguiată Și s-a-ncrustat în spațiu ca un bloc De piatră detunată. Dar într-o zi, căscând prea tare gura, Pe veci i-a-ncremenit făptura. Și sufletul închis în el, săracul, Spre cer a dat năvală, Ca întunericul dintr-o cutie goală Când ai deschis

 

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase"

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase" „Răzbunarea lui Anastaseâ€� de Ion Luca Caragiale Acesta e titlul povestirii istorice pe care d. Ciru Oeconomu [1] a publicat-o zilele trecute. O analiză critică amănunțită nu poate încăpea în cadrul nostru; noi trebuie să ne mărginim a ne arăta numai în linii generale impresia ce ne-a făcut-o citirea acestei lucrări. Autorul, ocupându-se mai demult cu studiul așezămintelor juridice de pe vremea marelui Teodosiu, a fost atras de farmecul acelei epoce așa de frământate în urma cuceririi dreptului de dominare în statul roman de cătră religia creștină. Cercetările juridice l-au îndemnat să penetreze și-n domenul celor istorice, și farmecul acestora a inspirat jurisconsultului povestirea ce ne prezintă. În scurt, este istoria unui tânăr pribeag, de cea mai joasă proveniență, care, din depărtările vastei împărății, vine cu un băț în mână și cu o traistă-n spinare în marea cetate romano-creștină, să-și caute și el, ca alți mulți, norocul. Și îl și găsește, ca toți acei ce știu bine să rabde și pot să-ndrăznească mult. Norocul îl ia de mână și-l duce pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul

... Adunarea îl oprește dându-i cu huideo ! (sgomot grozav pe toate băncile). Asemenea se întâmplă și celorlalți miniștri. Voci din toată sala. Să se puie capac discuției ! Nu mai trebue discuție !!! Suntem luminați destul !!! Discuția se închide. Se pune la vot moțiunea lui Zăuc-aga. Votanți 140: unanimitate contra. Zăuc-aga ...

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Muzica de Ion Luca Caragiale Conservatorul nostru de muzică și declamațiune, școala care adat atâția iluștri artiști în așa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înființat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvintul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa. Harpa este instrumentul cel mai principal în orchestră. Afară de foarte rare excepții, în toate bucățile de deosebite genuri, mai ales în cele clasice, harpa nu are în tot timpul nici o pauză, absolut nici una: ea sună mereu, fără o clipă de întrerupere. E un instrument mai mult decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ...

 

Ion Luca Caragiale - Parlamentare

... Adunarea îl oprește dându-i cu huideo! (Zgomot grozav pe toate băncile.) Asemenea se întâmplă și celorlalți miniștri. Voci din toată sala: Să se puie capac discuției! Nu mai trebuie discuție!! Suntem luminați destul!!! Discuția se închide. Se pune la vot moțiunea lui Zăuc-agĂ . Votanți 140; unanimitate contra. Zăuc-ag ...

 

Ion Luca Caragiale - Prea sărac

... năuc. Un critic fără milă-mi spune: „Ai început iar prea sărac!â€� Și nu știu cum să aflu-acuma L-aceste strofe un capac... Aș vrea o inspirațiune, Nu pot sfârși... sunt prea sărac! Alerg atunce pentru rimă La Dicționarul lui Cihac... Vai! Nici acolo nu se află, Și ...

 

Mihai Eminescu - Demonism

... vechi oblon ­ ci raze de argint Și pe pământ ajung țăndări duioase Din cântecul frumos ­ dar numai țăndări... Ici în sicriu, sub cel capac albastru Și țintuit și ferecat cu stele, Noi viermuim în mase în cadavrul Cel negru de vechime și uscat Al vechiului pământ care ne naște ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

Ion Luca Caragiale - Politică şi delicateţe Politică și delicatețe de Ion Luca Caragiale 1897 Istoria e adevărată și merită povestită. Într-un oraș mare de provincie, sau mai bine într-o capitală mică, numele nu importă, este un negustor băcan foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor. Colectiviștii nu-l puteau suferi personal, însă n-aveau ce-i face, de vreme ce băcănia lui este în localitate singura prăvălie de clasa întâia în această ramură, fiind asortată totdeuna foarte bogat, după modelul băcăniilor de lux din orașele mari. Ce se întâmplă însă? Acum câtva timp, un fost ministru conservator merge să se așeze pe toată perioada electorală în acel oraș, fiind hotărât să candideze acolo în opoziție contra guvernului colectivist. Pentru aceasta, ia cu chirie rândul întâi al caselor negustorului conservator, pe strada principală, deasupra băcăniei. Asta a înfuriat la culme pe liberali. O deputațiune a lor se duce la băcanul nostru și-l interpelează foarte grav. - Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da. - Dă-i arvuna înapoi! - De ce? - Fiindcă nu face tocmai d-un negustor, de unul d-ai noștri, să-ți dai casa la ciocoi. - Da nu sunt d-ai dv. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru CAPAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru CAPAC.

Exodul Capitol 25

... verigile chivotului, și nu vor fi scoși din ele. 16 Să pui în chivot mărturia, pe care ți -o voi da. 17 Să faci un capac al ispășirii de aur curat; lungimea lui să fie de doi coți și jumătate, și lățimea lui de un cot și jumătate. 18 Să faci ...

 

Leviticul Capitol 16

Leviticul Capitol 16 Leviticul 15 Leviticul Capitol 16 1 Domnul a vorbit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morți cînd s`au înfățișat înaintea Domnului. 2 Domnul a zis lui Moise: ,,Vorbește fratelui tău Aaron, și spune -i să nu intre în tot timpul în sfîntul locaș, dincolo de perdeaua din lăuntru, înaintea capacului ispășirii, care este pe chivot, ca să nu moară; căci deasupra capacului ispășirii Mă voi arăta în nor. 3 Iată cum să intre Aaron în sfîntul locaș. Să ia un vițel pentru jertfa de ispășire și un berbece pentru arderea de tot. 4 Să se îmbrace cu tunica sfințită de in, și să-și pună pe trup ismenele de in; să se încingă cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ispășire, și un berbece pentru arderea de tot. 6 Aaron să-și aducă vițelul lui pentru jertfa de ispășire, și să facă ispășire, ...

 

Exodul Capitol 37

Exodul Capitol 37 Exodul 36 Exodul Capitol 37 1 Apoi Bețaleel a făcut chivotul din lemn de salcîm; lungimea lui era de doi coți și jumătate, lățimea de un cot și jumătate și înălțimea tot de un cot și jumătate. 2 L -a poleit cu aur curat pe dinlăuntru și pe din afară, și i -a făcut un chenar de jur împrejur. 3 A turnat pentru el patru verigi de aur, pe cari le -a pus la cele patru colțuri ale lui: două verigi de o parte și două verigi de cealaltă parte. 4 A făcut niște drugi de lemn de salcîm, și i -a poleit cu aur. 5 A vîrît drugii în verigile dela cele două laturi ale chivotului, ca să ducă chivotul. 6 A făcut și capacul ispășirii de aur curat; lungimea lui era de doi coți și jumătate, și lățimea de un cot și jumătate. 7 A făcut doi heruvimi de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispășirii; 8 un heruvim la un capăt, și un heruvim la celalt capăt; heruvimii i - ...

 

Exodul Capitol 26

Exodul Capitol 26 Exodul 25 Exodul Capitol 26 1 Cortul să -l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite în albastru, purpuriu și cărmiziu; pe el să faci heruvimi lucrați cu măiestrie. 2 Lungimea unui covor să fie de două zeci și opt de coți, iar lățimea unui covor să fie de patru coți; toate covoarele să aibă aceeaș măsură. 3 Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună. 4 La marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5 La cel dintăi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6 Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7 Să mai faci niște ...

 

Exodul Capitol 30

Exodul Capitol 30 Exodul 29 Exodul Capitol 30 1 Să faci apoi un altar pentru arderea tămîiei, și anume să -l faci din lemn de salcîm. 2 Lungimea lui să fie de un cot, iar lățimea tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr`o bucată cu el. 3 Să -i poleiești cu aur curat, atît partea de sus, cît și păreții lui de jur împrejur și coarnele; și să -i faci o cunună de aur de jur împrejur. 4 Dedesubtul cununii să -i faci două verigi de aur de amîndouă laturile, în cele două unghiuri, pentru punerea drugilor, cari vor sluji la ducerea lui. 5 Drugii să -i faci din lemn de salcîm, și să -i poleiești cu aur. 6 Să așezi altarul în fața perdelei dinlăuntru, care este înaintea chivotului mărturiei, în fața capacului ispășirii, care este deasupra mărturiei, și unde Mă voi întîlni cu tine. 7 Aaron va arde pe el tămîie mirositoare; va arde tămîie în fiecare dimineață, cînd va pregăti candelele; 8 va arde și seara cînd va așeza candelele. Astfel se va arde necurmat din partea voastră tămîie înaintea ...

 

Exodul Capitol 31

Exodul Capitol 31 Exodul 30 Exodul Capitol 31 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Să știi că am ales pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda. 3 Lam umplut cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de înțelepciune, pricepere, și știință pentru tot felul de lucrări, 4 i-am dat putere să născocească tot felul de lucrări meșteșugite, să lucreze în aur, în argint și în aramă, 5 să sape în pietre și să le lege, să lucreze în lemn, și să facă tot felul de lucrări. 6 Și iată că i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan. Am dat pricepere în mintea tuturor celor ce sînt iscusiți, ca să facă tot ce ți-am poruncit: 7 cortul întîlnirii, chivotul mărturiei, capacul ispășirii care va fi deasupra lui, și toate uneltele cortului; 8 masa cu uneltele ei, sfeșnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămîierii; 9 altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui; 10 veșmintele pentru slujbă, veșmintele sfinte ale preotului Aaron, veșmintele fiilor lui pentru slujbele preoțești; 11 untdelemnul ...

 

Exodul Capitol 35

Exodul Capitol 35 Exodul 34 Exodul Capitol 35 1 Moise a strîns toată adunarea copiilor lui Israel, și le -a zis: ,,Iată lucrurile, pe cari a poruncit Domnul să le faceți. 2 Șase zile să lucrați, dar ziua a șaptea să vă fie sfîntă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea, să fie pedepsit cu moartea. 3 Să n`aprinzi foc, în niciuna din locuințele voastre, în ziua Sabatului.`` 4 Moise a vorbit întregei adunări a copiilor lui Israel, și a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul. 5 Luați din ce aveți și aduceți un prinos Domnului. -Fiecare să aducă prinos Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, și aramă; 6 materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră; 7 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm, 8 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și pentru tămîia mirositoare; 9 pietre de onix și alte pietre pentru împodobirea efodului și a pieptarului. 10 Toți cei iscusiți ...

 

Exodul Capitol 39

Exodul Capitol 39 Exodul 38 Exodul Capitol 39 1 Cu materiile văpsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă pecețile. 7 Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui ...

 

Exodul Capitol 40

Exodul Capitol 40 Exodul 39 Exodul Capitol 40 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,În ziua întîi a lunii întîi, să întinzi locașul cortului întîlnirii. 3 Să pui în el chivotul mărturiei, și înaintea chivotului să atîrni perdeaua dinlăuntru. 4 Apoi să aduci masa, și să pui pe ea cele rînduite. După aceea, să aduci sfeșnicul, și să -i așezi candelele. 5 Altarul de aur pentru tămîie să -l așezi înaintea chivotului mărturiei, și să atîrni perdeaua la ușa cortului. 6 Să așezi altarul pentru arderile de tot înaintea ușii locașului cortului întîlnirii. 7 Ligheanul să -l așezi între cortul întîlnirii și altar, și să pui apă în el. 8 Să așezi curtea de jur împrejur, și să pui perdeaua la poarta curții. 9 Să iei untdelemnul pentru ungere, să ungi cu el cortul și tot ce cuprinde el, și să -l sfințești, cu toate uneltele lui; și va fi sfînt. 10 Să ungi altarul pentru arderile de tot și toate uneltele lui, și să sfințești altarul; și altarul va fi prea sfînt. 11 Să ungi ligheanul cu piciorul lui, și să -l sfințești. 12 Apoi să aduci pe ...

 

Numeri Capitol 19

... în cort, și oricine se va afla în cort, va fi necurat șapte zile. 15 De asemenea, orice vas descoperit, care nu va avea un capac bine strîns pe el, va fi necurat. 16 Oricine se va atinge, pe cîmp, de un om ucis de sabie, sau de un mort, sau ...

 

2 Imparati Capitol 12

... mai fie însărcinați cu dregerea stricăciunilor casei. 9 Atunci preotul Iehoiada a luat o ladă, i -a făcut o gaură în capac, și a pus -o lîngă altar, la dreapta, în drumul pe unde se intra în Casa Domnului. Preoții cari păzeau pragul puneau în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAPAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru CAPAC.

CĂPĂCEL

... CĂPĂCÉL , căpăcele , s . n . Diminutiv al lui capac . - Capac

 

CAPSULĂ

... capsă ( 3 ) . 5. Mic cilindru metalic care conține bioxid de carbon sub presiune , servind la prepararea unei băuturi gazoase în sifoane speciale . 6. Cutie cu capac care se deformează sub acțiunea variațiilor presiunii atmosferice ( constituind partea sensibilă a unor barometre ) . 7. ( În sintagma ) Capsulă telefonică = cutiuță care conține ( într ...

 

DESCHIS

DESCHÍS , - Ă , deschiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , porți , capace etc . ) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură . 2. ( Despre încăperi , lăzi etc . ) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate . 3. Fig . ( Adesea adverbial ) Lipsit de ascunzișuri , de fățărnicie ; franc , sincer . 4. ( Despre obiecte care se pot închide ) Cu marginile ( sau cu părțile componente ) desfăcute , îndepărtate ; care nu mai e împreunat sau strâns . A lăsa foarfecele deschis . 5. ( Despre terenuri ) Neîngrădit , neîmprejmuit ; p . ext . care se întinde pe o mare distanță ; ( despre drumuri ) pe care se poate circula nestingherit , fără obstacole . 6. ( În sintagmele ) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise . Silabă deschisă = silabă terminată în vocală . 7. ( Despre circuite electrice ) Care este întrerupt ; ( despre aparate electrice de conectare ) cu contactele separate . 8. ( Despre culori ) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru ; pal , luminos , clar . [ Var . : ( pop . ) deșchís , - ă

 

ÎNĂBUȘIT

... ÎNĂBUȘÍT , - Ă , înăbușiți , - te , adj . 1. ( Despre sunete , voce ) Fără putere , stins , înecat . 2. ( Despre alimente ) Fiert în aburi ( vasul fiind acoperit cu un capac

 

ÎNCHIDE

... ÎNCHÍDE , închíd , vb . III . 1. Tranz . A mișca ( din balamale ) o ușă , o fereastră , un capac etc . pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare . 2. Tranz . A apropia , a strânge marginile ( sau părțile componente ale ) unui obiect ...

 

ÎNCHIS

ÎNCHÍS^2 , - Ă , închiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , ferestre , capace etc . ) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat ( prin balamale ) . 2. ( Despre obiecte care se pot desface ) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate . împreunate . 3. ( Despre instituții , întreprinderi , localuri ) Care și - a întrerupt temporar sau definitiv activitatea . 4. ( Despre curți , terenuri ) Îngrădit , împrejmuit . 5. Fig . ( Despre ședințe , adunări ) Care se ține într - un cerc restrâns , fără participarea unor persoane străine de organizația , de societatea etc . respective . 6. ( Despre oameni ) Care este ținut în închisoare ; deținut . 7. Fig . ( Despre oameni și despre caracterul lor ) Retras , izolat . 8. ( Despre cer ) Înnorat , întunecat ; ( despre vreme ) cu cerul înnorat ; urât , ploios . ÎNCHÍS^1 s . n . Închidere . - V.

 

ȘTEAND

... ȘTEAND , șteanduri , s . n . ( Reg . ) Putină mică cu capac

 

ACOPERIT

... ACOPERÍT , - Ă , acoperiți , - te , adj . Care are acoperiș , care are capac

 

AMBUTISA

AMBUTISÁ , ambutisez , vb . I . Tranz . A prelucra prin deformare plastică , la cald sau la rece , un semifabricat din tablă pentru a obține capace , cutii , farfurii

 

AUTOCLAVĂ

... AUTOCLÁVĂ , autoclave , s . f . 1. Vas închis ermetic , folosit la sterilizări , la efectuarea reacțiilor chimice etc . sub presiune ( și la temperaturi ridicate ) . 2. Capac

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...