|
|
||
Vezi și:ȘABLON,
CARTEL,
DESCĂRCĂTOR,
DEZARMARE,
LIMITATOR,
LOCK-OUT,
PINTEN,
PLURALISM,
REDOARE,
SPONDILOZĂ
... Mai multe din DEX...
LIMITARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LIMITÁRE, limitări, s.f. 1. Acțiunea de a (se) limita și rezultatul ei; restrângere, îngrădire. 2. (Rad.) Menținere a nivelului unui semnal electric în limite prestabilite. - V. limita.Sursa : DEX '98 LIMITÁRE s. 1. v. delimitare. 2. mărginire, reducere, restrângere, rezumare. (\~ la strictul necesar.) 3. v. restrângere.Sursa : sinonime limitáre s. f., g.-d. art. limitării; pl. limităriSursa : ortografic LIMITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) limita și rezultatul ei; mărginire, învecinare. [< limita].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LIMITARERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru LIMITARE. Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ... ... posibilitatea ce o dă cât mai mult și cât mai multor oameni, să-și trăiască sufletul lor cu ajutorul ei. Orice explicație biografică este o limitare, un atentat la generalitatea ei. 36. Poezia populară dă unui scriitor cult o mulțime de resurse specific naționale. Dar dacă nu i-ar pune la ... Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIMITARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru LIMITARE. ȘABLÓN , șabloane , s . n . 1. Model în mărime naturală al unei piese , care servește la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin așchiere ori prin deformare , pentru limitarea unor porțiuni de suprafață pe care se aplică o vopsea etc . 2. Fig . Formulă stereotipă ; repetare mecanică , lipsită de interes și de originalitate a unui model oarecare ; clișeu CARTÉL , carteluri , s . n . 1. Uniune monopolistă în care mai multe întreprinderi din aceeași ramură de producție încheie o convenție , stabilind prețurile , condițiile de vânzare și de aprovizionare , termenele de plată , cantitatea de mărfuri ce urmează să o producă fiecare și își împart piețele de desfacere , în vederea limitării sau eliminării concurenței . 2. Coaliție între două sau mai multe partide , organizații etc . 3. ( Înv . ) Convenție scrisă între state , pentru schimbul sau răscumpărarea DESCĂRCĂTÓR , - OÁRE , descărcători , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care descarcă , care provoacă descărcarea ; ( despre acte ) care eliberează de răspundere ; justificativ . 2. S . n . Dispozitiv pentru descărcarea benzii de cauciuc a unui transport în diferite puncte de pe traseul său . 3. S . n . ( În sintagma ) Descărcător electric = aparat de protecție a instalațiilor electrice împotriva supratensiunilor , destinat limitării valorilor acestora . - Descărca + suf . - DEZARMÁRE , dezarmări , s . f . Acțiunea de a dezarma ; ansamblu de măsuri privind lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate , în primul rând a armelor de distrugere în masă . - V. LIMITATÓR , limitatoare , s . n . 1. Dispozitiv , aparat etc . care împiedică automat ca o mărime fizică să depășească o limită dată ; limitor . 2. ( Rad . ) Circuit electronic cu ajutorul căruia se realizează limitarea semnalelor . - Limita + suf . - LOCK - OUT - OUT subst . Închidere a unei întreprinderi și concedierea în masă a muncitorilor pe timp limitat pentru a - i forța pe muncitori să accepte anumite condiții ( renunțarea la grevă , renunțarea la pretenția de mărire a salariilor sau acceptarea reducerii lor , limitarea drepturilor sindicale etc . ) . [ Pr . : lóc - a ? t ] - Cuv . PÍNTEN , pinteni , s . m . 1. Obiect de metal în formă de potcoavă , prevăzut cu o rotiță dințată , cu un vârf etc . , pe care călăreții îl prind la călcâiul cizmelor și care le servește pentru a îmboldi calul la mers ; p . ext . lovitură dată calului cu acest obiect . 2. P . anal . ( La unele păsări , mai ales la cocoși ) Formație cornoasă situată în partea de dinapoi și de jos a piciorului , deasupra labei . 3. P . anal . Numele unor părți de plante sau ( cu determinări ) al unor plante care au de obicei proeminențe , protuberanțe , excrescențe etc . 4. Proeminență a unei piese care servește la limitarea cursei altei piese în mișcare sau ca punct de articulație . 5. Construcție sau element de construcție care seamănă cu un pinten ( 1 ) și care susține sau întărește o zidărie , un terasament , consolidează un mal etc . 6. Porțiune de teren care depășește nivelul din jur ; vârf mic , culme care se desprinde dintr - un ansamblu deluros sau muntos PLURALÍSM s . n . 1. Concepție filozofică potrivit căreia lumea ar fi formată dintr - o pluralitate de realități de sine stătătoare , independente unele de altele . 2. Principiu al democrației care preconizează necesitatea existenței mai multor forțe social - politice ( partide , sindicate , organizații religioase etc . ) interpuse între membrii societății și putere , ca o condiție și o garanție a limitării puterii , a funcționării ... REDOÁRE , redori , s . f . ( Rar ) 1. Lipsă de suplețe ; rigiditate . 2. ( Med . ) Limitare SPONDILÓZĂ , spondiloze , s . f . Boală localizată la coloana vertebrală ( în totalitate sau la unele segmente ale ei ) , care se manifestă prin dureri și limitarea mobilității |
||