|
||
Vezi și:GRAD,
INDICE,
JUXTALINEARĂ
... Mai multe din DEX...
LITERAL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LITERÁL, -Ă adj. 1. cuvânt cu cuvânt; textual. 2. (despre expresii matematice) care conține mărimi notate cu litere. (< fr. littéral, lat. litteralis)Sursa : neoficial LITERÁL, -Ă, literali, -e, adj. 1. Care se face, se reproduce etc. cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; textual, exact. 2. (Mat.) Care conține mărimi notate cu litere. - Din fr. littéral, lat. litteralis.Sursa : DEX '98 LITERÁL adj., adv. 1. adj. textual, (fig.) servil. (O traducere \~.) 2. adv. v. ad litteram.Sursa : sinonime literál (textual; notat cu litere) adj. m., pl. literáli; f. sg. literálă, pl. literáleSursa : ortografic LITERÁL \~ă (\~i, \~e) 1) și adverbial Care este reprodus întocmai ca în textul original; literă cu literă; ad-litteram; textual. 2) mat. (despre expresii sau mărimi) Care este reprezentat prin litere; notat cu litere. /Sursa : NODEX LITERÁL, -Ă adj. 1. Cuvânt cu cuvânt, așa cum este în text; textual. 2. (Despre expresii matematice) Care conține mărimi notate cu litere. [< fr. littéral].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LITERALRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru LITERAL. Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ... Ion Luca Caragiale - Două note ... fr.) ↑ Caragiale se referă la versurile citate în articolul anterior, în ediÈ›ia noastră la p. 15. ↑ Adagiu latinesc scolstic, cu înÈ›elesul literal Ion Luca Caragiale - Cronica de joi ... afară de inconsecvență în viața politică. Am fost consecvent și voiu să rămân consecvent !" Astfel și-a terminat d. Aslan magistrala conferență, care, literal, ne-a uimit pe toți. D. Lascar Catargiu și-a luat cu multă politeță seara bună, și ne-am retras fiecare ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ de când eÅ începusem a studiĂ și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meŠ«Strat și substrat», eÅ am obținut douÄ• soluțiunÄ capitale: 1°. În secolul VII maÄ existaÅ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ în Serbia, maÄ ales în Dalmația, pe carÄ însă Ä-aÅ slavisat apoÄ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ numiții Macedo-românÄ și Istriano-româniÄ de astădzÄ sunt Daco-românÄ, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ, de unde tot atunci alțÄ Daco-românÄ s'aÅ adăpostit în Moravia și s'aÅ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ, peremptorie după mine, vor maÄ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ și Pannono-româniÄ?» Acuma însă ... Titu Maiorescu - Observări polemice Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ... Alecu Russo - Cugetări (Russo) Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LITERALRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru LITERAL. GRAD , grade , s . n . 1. Nume dat mai multor unități de măsură pentru diverse mărimi ( variabile ) , în cadrul unor sisteme sau scări de reper . Grad centezimal . Grad de latitudine . 2. ( Mat . ) Exponentul sau suma exponenților mărimii literale a unui monom ; cel mai mare dintre exponenții monoamelor care alcătuiesc un polinom . 3. Fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper , de măsură . 4. Valoare a unei mărimi , considerată în raport cu o valoare de referință . 5. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic , o însușire a unui material etc . 6. ( În sintagma ) Grad de ... ÍNDICE , indici , ( 1 , 2 , 3 , 4 ) s . m . , indice , ( 5 ) s . n . 1. S . m . Număr , literă sau simbol literal așezat la dreapta sau la stânga ( mai sus sau mai jos ) față de un număr sau de o literă , cărora le precizează valoarea sau înțelesul ... JUXTALINEÁRĂ , juxtalineare , adj . f . Traducere juxtalineară ( În sintagma ) = traducere literală a unui text , cu reproducerea paralelă a textului original . [ Pr . : - ne - a - . - Var . : juxtaliniáră adj . |