|
|
||
|
Vezi și:POTRIVI,
LOC,
POTRIVEALĂ,
PLASA,
DEPUNE,
MONTAT,
PUNE,
PLASAMENT,
VENI,
PUNCT,
ȘEDEA
... Mai multe din DEX...
LOC POTRIVIT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LOC POTRIVITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 264 pentru LOC POTRIVIT. Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă ... a unui Romanelli oarecare. Și în timpul acesta, în cetatea tăcută a lașului, patrioți și demagogi cercetau solul ca să găsească un loc potrivit oaspetelui de marmoră ce trebuia să sosească, ca și cum uitase cu toții în frenezia lor națională că omul sfințește locul, iar nu locul ... de pe scaune ori așezați prin firide, surîdeau binevoitor, știind din experiență cîte li se întîmplase și lor, șî cîte certuri și discordii nu avusese loc pînă să-și poată găsi o locuință definitivă și să devie în sfîrșit inamovibili. Șiret, sub musteața lui tunsă, cel mai încercat dintre colegii de ... Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F ... mai mare văjnicie în viața noastră — de alegerile în dumă — cu atât mai multă nevoie se simte ca noi să adunăm la un loc cele grăite și să dăm o însemnare scurtă a nevoilor și trebuințelor noastre, ca toți frații basarabeni să fie într-un cuget și ... banii lui. O țară numai atunci poate să trăiască bine, în pace, liniște și lumină, când toți locuitorii (cetățenii) își ocârmuiesc treburile lor la un loc și când datoriile lor (birurile, care le dau în hazna, și toate celea ce le cere lor stăpânirea) sunt potrivite cu drepturile lor: cu cât ... ... el după sfatul mai-marilor împărăției. Dete condurul răposatei împărătese și doi trimiși ai Sfatului împărătesc răzbătu țări și cetăți, căutând la cine s-ar potrivi condurul. Nu trecu mult și se întoarseră precum se duseră, fără nici o ispravă. Pasămite, condurul nu se potrivi la nici o fată de împărat, la nici o cucoană, la nici o jupâneasă, la nici o țărancă, ba chiar la nici o roabă. Împăratul ... de cuminte, a lăsat cu sufletul ca împăratul, tatăl tău, să nu văduvească, ci să se însoare cu aceea la care se va potrivi pe picior condurul ei. - Căutați, mai zise fata, și găsiți pe vreauna la care să se potrivească condurul mamei pe piciorul ei. - Am răzbătut, răspunseră ... ascundeau de la ochii oamenilor, ea se duse și se prinse în horă iarăși lângă fiul împăratului. Acesta, cum o văzu, îi veni inima la loc, fiindcă fata cam întârziase. Fiul împăratului juca ce juca, și tot se uita la dânsa, parcă o tot pierdea din ochi. Și în adevăr avea ... însă rușinați, căci n-avură ce-i face. Atunci fiul împăratului spuse mă-sii că până n-or găsi pe fata la care se va Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean de Grigore Alexandrescu "Cum măsori ți se măsoară" este un proverb știut: Aste versuri, de lungimea celor ce tu mi-ai făcut, Sunt pornite să-ți aducă ale mele mulțumiri, Sunt răspuns la ale tale vrednici de cinste gândiri. Nu știu bine dacă cerul, precum zici, m-a înzestrat C-un talent ce mi se pare puțin, slab, neînsemnat. Dar iubesc talentu-acesta care tu îl prețuiești; Tot ce e mai sfânt, mai nobil, în duh, inimi oamenești Prin el ni se-nfățișează, și al binelui amor Se aprinde la făclia unui geniu creator. Pe acei ce mi-i dai pildă eu adesea i-am citit; La o slavă meritată cu mândrie m-am smerit; Șă-i urmez este alt lucru; cinstea poate o doresc, Dar a lui Torquato soartă nicidecum n-o pizmuiesc, Am temeinice cuvinte: mă cunosc, mă simt prea mic Și nevrednic să iau urma unui mare mucenic. Cred cu tine că talentul ne e din cer dăruit, Că e foc care se stinge dacă nu va fi hrănit. Și de am o zi mai lină, un ceas ... Ion Luca Caragiale - Ingeniozitate parlamentară ... de lei; anul al doilea și ceilalți câte cinci sute. - Atunci, știi ce ? ai să începem peste un an. Lasă că nu se potrivea de loc istoria gogumanului cu propunerea d-lui prezident al Camerei, dar tonul arogant al d-lui P.P. Carp a indispus atâta pe deputații majorității ... Ion Luca Caragiale - Autoritate ... poezii o să-i treacă cu vremea. Am mers degrabă la un negustor prieten, un toptangiu, și am avut noroc să aflu că are un loc vacant potrivit: 300 lei pe an, casă, masă și două perechi de îmbrăcăminte de sus până jos. Mi-a părut destul de bine ... pe nemâncate, pentru că atribuiam abuzului de tutun starea lui manifest maladivă. Mi-a răspuns că nu a fumat astăzi de loc. Atunci poate bolnav? Nu. Am mers încet-încet și i-am spus pe drum buna veste și condițiile ei. Nu mi s-a părut ... zâmbet de despreț... Dar — poate că mi s-a părut. La un moment, mergând, s-a oprit de-odată-n loc, a îngălbenit foarte tare, a șovăit și, dacă nu-l luam la braț, ar fi căzut — era fără-ndoială bolnav ... — dispărea încet-mcet pe măsură ce înainta dejunul și cu ușurință m-am convins că d. Nicu este un mincinos — nu dejunase de loc, ba pare-mi-se că paliditatea lui și intențiile de leșin pe cale publică... dar în fine, îi trecuse acuma. Acum era foarte vioi, prinsese ... Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc ... prin vestitele lui creațiuni de generâ€�. O actriță, ridiculă, necioplită, care nu poate vorbi pe scenă două vorbe de înțeles, care nu știe carte de loc, a cărei chemare în lumea aceasta era poate să fie o harnică cusătoreasă, sau și mai prost decât atâta, se numește “gingașa ... sunt numai petrecute și înșiruite pe același fir; putem tăia firul ori în ce parte și lăsa să cază oricâte boabe: daca înnodăm firul la loc, mătăniile, deși cu mai puține boabe, sunt tot mătănii. Altfel, însă, trebuie să fie planul unei drame; aci, catastrofele atârnă una de alta, curg una ... Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) ... numai, știți aceasta voi, E d-ajuns să spargă turme mari de oi. Focul după fumu-i nu poți socoti; Sufletul cu trupul nu poți potrivi; Bărbăția sfântă care ne mărește Numărului mare locul împlinește. Mulțimile-neacă numărul cel mic; Sufletele însă mai mult le ridic. Astfel vijelia fumul sparge-ndată ... de spume, Dintr-o gură-n alta trece mândru-i nume. S-a luat seraiul. Sabie și foc, Pradă și urgie fulger acest loc. Cum prin vijelie sună felurite Vânturile nopții, printre stânci trăsnite, Ploile muginde, tunetele-adânci, Râurile turburi ce cobor din stânci, Astfel se înalță sunetele d ... Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea ... ar trebui să uite, că independența nu ne poate fi recunoscută decât potrivit art. 44 din tratat. După fiecare răspuns de felul acesta, guvernul, în loc să ia o cale mai serioasă și să înceteze orice relație cu puterile, cari pretindeau mai întâiu îndeplinirea condiției, îmbiază necontenit, stăruie mereu și zorește ... tocmeală diplomatică, ca în toate tocmelile, îmbiarea și zorul venind dela o parte interesată întărește pretențiile și îndărătnicia celeilalte părți ? Da - și totuși guvernul, în loc de toate astea, a făcut tocmai contrariul. Astfel, țara se găsește astăzi vârîtă peste cap în încurcata cestiune a israeliților; camerele ... guvern, să constatăm cum stau azi lucrurile. Guvernul se găsește acum un an în fața unei cestiuni în care nu are dreptul să prejudece; în loc să cheme imediat camerele de revizuire și să le pună în desbatere cestiunea, dânsul prin cea mai nefericită diplomație încurcă până în cele din urmă ... Europei că nu el, ci țara a vrut așa; greutăți mari, primejdii poate, cari ar urma de aci, nu l-ar privi de loc pe acest patriotic și național guvern; toate s-ar sparge în capul țării. Daca cestiunea se va deslega spre nemulțumirea Românilor prin presiunea din afară ... Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu ... S-a făcut un zgomot asurzitor în toată presa europeană; ziarele continentului și insulelor au aplicat pe rând lui Zola execuția paralelelor. N-avem loc a reproduce mai mult decât următoarea mustră — trecerea cuirasierilor pe puntea plutitoare de la RĂ©milly: Bibescu: ...Droits sur leurs Ă©triers ... Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească Grigore Alexandrescu - Viaţa câmpenească Viața câmpenească de Grigore Alexandrescu Dlui V. G. C. Așa, simpla viețuire Eu știu să o prețuiesc Și de acea fericire Voi bucuros să-ți vorbesc. Dar florile și verdeața, Apusul și dimineața, Și fluierul câmpenesc, Cu patimi, cu chinuri grele, Cu starea inimii mele, Nicicum nu se potrivesc. Departe de-acele locuri, Ce poate m-ar fi-nsuflat, De țărăneștile jocuri Ce-adesea m-au încântat, Cuprins de nemulțumire, De grijă și de mâhnire, De soarta mea ocolit, În rele ce mă-mpresoară, Ce gânduri, idei omoară, Duhul își pierde puterea: E greu să descrii plăcerea, Când sufletul e mâhnit. Însă a mea mulțumire Pentru a ta găzduire Eu tot nu o pot uita, Și cât va sta prin putință Voi pune a mea silință Adevăru-a imita; Măcar în vorbele mele Să pot să găsesc vopsele, Să știu să-ntrebuințez Culorile osebite, Tonurile felurite, Care stilu-nsuflețez; S-arăt atâta simțire, Câtă simțeam mulțumire, Când dulcea serii răcoare În preajmă-mi se întindea, Și patimi sfâșietoare, Ca aburi din lac, din mare Deșertul mi le-absorbea. Cuprinsul, unde odată Împreună-am viețuit, Și plăcerea-adevărată ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOC POTRIVITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru LOC POTRIVIT. POTRIVÍ , potrivesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A avea sau a face să aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva , a fi sau a face să fie la fel ; a fi sau a pune pe același plan . 2. Tranz . A așeza ceva la locul nimerit ; a aranja într - un anumit fel , a face să stea așa cum trebuie . 3. Tranz . A pune de acord , a face să corespundă , să fie la fel cu altceva , a adapta , a da după . . . 4. Tranz . A da forma dorită , necesară etc . ; a fasona . 5. Refl . și tranz . A fi sau a face pe măsura cuiva , a - i veni sau a face să vină bine . Haina i se potrivește . 6. Tranz . A face în așa fel încât . . . ; a calcula , a chibzui , a cumpăni . 7. Refl . ( Pop . și fam . ) A da cuiva ascultare , a - i face pe voie ; a consimți . 8. ... LOC , locuri , s . n . I. 1. Punct , porțiune determinată în spațiu . 2. Spațiu ocupat de cineva sau de ceva . 3. Pasaj într - o scrisoare ; publicație în ... II. 1. Slujbă , post ^2 ; funcție . 2. Situație socială a cuiva ; p . gener . situație . III. Moment potrivit ; prilej , ocazie . IV. ( În expr . ) În loc de . . . sau în locul . . . , se spune pentru a arăta o înlocuire , o substituire . În loc ... asemănare ; concordanță , acord . 2. Coincidență . 3. ( Pop . ) Aranjare a ceva la locul potrivit ; aranjare într - un anumit fel , așa cum trebuie ; împodobire , aranjare . - Potrivi ... sau la locul potrivit ( în cursul unei discuții ) . 3. Tranz . și refl . A ( se ) așeza , a ( se ) situa într - un anumit loc ... A lăsa un obiect din mână , punându - l undeva . 2. Tranz . ( Despre animale care se înmulțesc prin ouă ) A elimina ouăle ( la loc potrivit ) . 3. Refl . ( Despre substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într - un lichid ) A se așeza la fund , formând sedimente ... MONTÁT , - Ă , montați , - te , adj . ( Despre piese , instalații etc . ) Care a fost pus , fixat , îmbinat la locul potrivit . - V. ... PÚNE , pun , vb . III . A așeza , a instala , a plasa într - un loc . 2. Tranz . A aduce pe cineva într - o situație nouă neașteptată , a face pe cineva să ajungă într - o anumită stare ... refl . A ( se ) așeza într - un anumit fel , într - o anumită poziție . 4. Tranz . A face să stea într - un anumit loc , a așeza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit , a depune la locul lui , a plasa ; p . ext ... Adesea cu determinări introduse prin prep . " pe " ) A începe o acțiune , a se apuca ( cu stăruință ) de ceva . 13. Tranz . ( În loc . și expr . ) A pune ( pe cineva sau ceva ) la probă ( sau la încercare ) = a încerca pe cineva sau ceva ( spre a ... îndoială = a se îndoi . A pune la socoteală = a socoti , a îngloba . A pune în loc = a înlocui . A pune iscălitura = a iscăli . A pune rămășag ( sau pariu ) = a paria . A ... PLASAMÉNT , plasamente , s . n . 1. Investire a unei sume de bani într - o întreprindere , într - o afacere etc . , cu scopul de a obține un câștig ; plasare . 2. Faptul de a găsi , de a procura cuiva o slujbă , un post ; postul , serviciul , slujba , locul în care cineva este plasat . 3. ( Sport ) Așezare , situare a unui jucător în locul cel mai potrivit pe teren pentru a face față cu ușurință și cu eficacitate la acțiunile ... vb . IV . Intranz . 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește ; a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece pe lângă sau printr - un anumit loc . 2. A sosi , a ajunge undeva sau la cineva ( pornind dintr - un punct anumit ) . 3. A se duce în ... trebuie să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7. ( Despre așezări , locuri , construcții ) A fi situat într - un anumit loc sau într - o anumită poziție . 8. A se vedea , a se pomeni , a ajunge într - o anumită poziție , situație ... a pune stăpânire , a preocupa pe cineva . 11. ( Despre încălțăminte , îmbrăcăminte ) A fi pe măsura cuiva , a se potrivi ; p . ext . a - i ședea cuiva bine ( sau rău ) . 12. A - i reveni sau a i se cuveni cuiva ... PUNCT , puncte , s . n . I. 1. Semn grafic mic și rotund , asemănător cu o înțepătură de ac , folosit ca semn de punctuație , pentru a indica pauze între propoziții sau fraze independente , pentru prescurtarea unui cuvânt sau care se pune deasupra literelor " i " , " j " etc . 2. Semn convențional în formă de punct ( I 1 ) , care indică pe o hartă așezările omenești , care marchează zarurile , piesele de domino etc . sau care este pus la dreapta unei note muzicale pentru a - i prelungi durata cu încă o jumătate din valoarea ei . 3. Punct ( I 1 ) folosit în matematică , indicând efectuarea unei înmulțiri . 4. Fel de a coase , de a broda , de a croșeta ; model de cusătură , de broderie etc . 5. ( În sintagma ) Punct tipografic = unitate de măsură pentru lungime , folosită în tipografie , 0 , 376 mm . 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza depărtării . 7. ( În sintagma ) Punct de ochire = locul din țintă în care trăgătorul potrivește precis linia de ochire . II. 1. Figură geometrică plană fără nici o dimensiune ( reprezentată prin partea comună a două linii care se întâlnesc ) . 2. Valoare a unei mărimi , mai ales ... ... ȘEDEÁ , șed , vb . II . Intranz . 1. A se afla așezat pe ceva ; a sta jos . 2. A lua loc , a se așeza . 3. A sta , a se găsi , a rămâne câtva timp într - un anumit loc ... se mișca din locul sau din poziția ocupată . 4. A petrece câtva timp undeva , a nu se deplasa ( dintr - un anumit loc ) ; a se afla , a rămâne , a zăbovi ( într - un anumit loc ) . 5. A avea locuința , domiciliul undeva ; a locui , a domicilia . 6. ( În expr . ) A ( - i ) ședea ( cuiva ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||