|
|
||
|
Cuvântul MĂRITE nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: MĂRITA,MĂRI,MĂRIT Vezi și:DILATAT, MĂRIT, PREAMĂRIT, UMFLAT, ÎNĂLȚAT, ÎNCĂRCAT, ÎNMULȚIT, ÎNTREIT, ÎNZESTRA, AMPLIFICATOR, ANABATIC ... Mai multe din DEX...MĂRITE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MĂRITÁ, mărít, vb.I 1. Refl. (Despre femei) A se căsători. ** Tranz. A da o fată în căsătorie. * Compus: (Bot.) mărită-mă-mamă = ruji galbene. 2. Tranz. (Fam.) A vinde cu un preț derizoriu un lucru nefolositor sau de proastă calitate, a se descotorosi de ceva. - Lat. maritare.Sursa : DEX '98 MĂRITÁ vb. a (se) căsători. (Ea s-a \~ de tânără.)Sursa : sinonime măritá vb., ind. prez. 1 sg. mărít, 3 sg. și pl. mărítăSursa : ortografic A SE MĂRITÁ mă mărít intranz. (despre fete, femei) A se uni prin căsătorie; a se căsători. /<lat. maritareSursa : NODEX A MĂRITÁ mărít tranz. 1) (fete, femei) A face să se mărite; a da în căsătorie; a căsători. 2) fig. (lucruri puțin trebuincioase) A vinde, mai ales cu un preț de nimic. /<lat. maritareSursa : NODEX MĂRÍ^1, măresc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A crește sau a face să crească în dimensiuni, în număr, în cantitate etc.; a spori sau a face să sporească, a (se) înmulți. ** Refl. A crește în vârstă, a se face mai mare. 2. Tranz. A crește, a ridica (valoarea, prețul). 3. Tranz. și refl. A (se) intensifica, a (se) dezvolta. 4. Tranz. și refl. A (se) prelungi în timp. 5. Tranz. A da cinstea, considerația cuvenită; a stima, a prețui, a slăvi, a preamări pe cineva sau ceva. 6. Refl. (Înv. și pop.) A se îngâmfa, a se făli, a se mândri. - Din mare^1.Sursa : DEX '98 MĂRÍ^2 interj. v. măre.Sursa : DEX '98 A (se) mări ≠ a (se) micșora, a (se) reduceSursa : antonime A mări ≠ a (se) împuțina, a denigra, a diminuaSursa : antonime MĂRÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeți.Sursa : sinonime MĂRÍ vb. 1. v. crește. 2. v. extinde. 3. a (se) extinde, a (se) întinde, a (se) lărgi, a (se) lăți. (Și-a \~ stăpânirea peste ...) 4. v. dilata. 5. v. holba. 6. a crește, a se ridica, a se umfla. (Apele s-au \~ în matca lor.) 7. a multiplica, a spori, (livr.) a augmenta. (A \~ de mai multe ori o cantitate.) 8. v. înmulți. 9. a crește, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (Au \~ fondul de rulment.) 10. a rotunji, a spori. (Și-a \~ averea.) 11. a crește, a se înmulți, a se ridica, a spori, a se urca, (înv.) a prisosi, a se mulți, a se umnoji. (S-a \~ numărul participanților.) 12. v. majora. 13. v. amplifica. 14. a crește, a se ridica, a se sui, a se urca. (I s-a \~ temperatura.) 15. v. lungi. 16. v. intensifica. 17. a crește, a (se) ridica, a spori. (S-a \~ nivelul de trai.) 18. v. adânci. 19. v. glorifica. 20. v. preamări.Sursa : sinonime mări v. măreSursa : ortografic mărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mărésc, imperf. 3 sg. măreá; conj. prez. 3 sg. și pl. măreáscăSursa : ortografic A SE MĂR//Í mă \~ésc intranz. 1) A deveni mai mare; a crește sub aspect cantitativ și/sau calitativ; a spori; a majora. 2) (despre procese, fenomene) A crește în intensitate; a deveni mai puternic; a se amplifica; a se intensifica; a se înteți. 3) pop. A se ține mândru; a se fuduli; a se mândri; a se făli. /Din mareSursa : NODEX A MĂR//Í \~ésc tranz. 1) A face să se mărească. 2) (persoane) A ridica în slăvi; a glorifica; a proslăvi; a elogia; a exalta; a cânta. /Din mareSursa : NODEX MĂRÍT^1, măriți, s.m. (Înv. și reg.) Soț; mire. - Lat. maritus.Sursa : DEX '98 MĂRÍT^2 s.n. (Pop.) Măritat^1. * Loc. adj. De mărit = (despre fete) bună de măritat. * Expr. A-și face de mărit = a face vrăji pentru a se mărita. - Din mărita (derivat regresiv).Sursa : DEX '98 MĂRÍT^3 s.n. Faptul de a (se) mări^1; mărire. - V. mări.Sursa : DEX '98 MĂRÍT^4, -Ă, măriți, -te, adj. 1. Devenit mai mare^1; crescut. ** (Despre ochi) Care este larg deschis; lărgit. 2. Slăvit, măreț, înălțat, glorios; cinstit. ** Vestit, celebru, ilustru, nobil. - V. mări.Sursa : DEX '98 Mărit ≠ micșorat, redusSursa : antonime MĂRÍT s. v. bărbat, căsătorie, ginere, măritat, măritiș, mire, soț.Sursa : sinonime MĂRÍT adj. v. ales, aristocrat, aristocratic, bun, celebru, distins, faimos, ilustru, înalt, mare, nobil, renumit, reputat, vestit.Sursa : sinonime MĂRÍT adj. 1. v. extins. 2. v. dilatat. 3. v. holbat. 4. v. sporit. 5. rotunjit, sporit. (Avere \~.) 6. v. majorat. 7. v. amplificat. 8. v. preamărit. 9. v. glorios. 10. v. înălțat. 11. lăudat, preaînălțat, prealuminat, preamărit, preaslăvit, proslăvit, slăvit, venerat, (reg.) prealuminos, (înv.) prealăudat, preaseninat. (\~e Doamne!)Sursa : sinonime mărít (mire) s. m., pl. măríțiSursa : ortografic mărít (măritat, mărire) s. n.Sursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MĂRITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 244 pentru MĂRITE. ... Tine. Lumini aprinse — milioane În nesfârșite ceruri curg, A Tale împlinesc zacoane, Luciri învietoare scurg Aceste candeli luminoase, Munți de cristaluri sângeroase*, Mări nesfârșite în lărgime, Văzduhuri, ceruri arzătoare Și focuri larg luminătoare În fața Ta-s întunecime, O picătură-n mări căzută Îi cerul pus în rând cu Tine, Dar ce-i chiar lumea cea văzută Și ce-i ființa mea în sine? Căci toate-ntinderile ... Preasfânt și negrăit! Eu știu că-a mele închipuiri Sărace sunt de zugrăvit, Chiar umbra vecinicei măriri; Dar dac-a Te mări se cade, Apoi cel muritor nu poate Altmintrelea să Te mărească Decât cu gându-n înălțime Mărturisind a sa micime, Cu lacrimi să ... Gavril Romanovici Derjavin - Dumnezeu ... Tine. Lumini aprinse — milioane În nesfârșite ceruri curg, A Tale împlinesc zacoane, Luciri învietoare scurg Aceste candeli luminoase, Munți de cristaluri sângeroase*, Mări nesfârșite în lărgime, Văzduhuri, ceruri arzătoare Și focuri larg luminătoare În fața Ta-s întunecime, O picătură-n mări căzută Îi cerul pus în rând cu Tine, Dar ce-i chiar lumea cea văzută Și ce-i ființa mea în sine? Căci toate-ntinderile ... Preasfânt și negrăit! Eu știu că-a mele închipuiri Sărace sunt de zugrăvit, Chiar umbra vecinicei măriri; Dar dac-a Te mări se cade, Apoi cel muritor nu poate Altmintrelea să Te mărească Decât cu gându-n înălțime Mărturisind a sa micime, Cu lacrimi să ... Andrei Mureșanu - Mintea (Andrei Mureșanu) Andrei Mureşanu - Mintea (Andrei Mureşanu) Mintea de Andrei Mureșanu Te măresc ființă fără de-nceput Pentru tot ce vede ochiul meu sub soare, Pentru tot ce dreapta-ți sântă a făcut, De la om și feară, până l-acea floare, Carea vegetează numai un minut! Ce mă face însă, ca să te ador Este mintea, Doamne, care-mi strălucește, Ca și un luceafăr, în al nopții nuor, Și-n vuietul lumii blând mă însoțește, De când văd lumina, și până când mor! Ea-mi conduce pașii, să mă pot feri De leu și de tigru, care varsă sânge, De foc și de apă, ce m-ar nimici; Ea mă luminează ca să știu resfrânge Cursele dușmane, verunde vor fi. Ea departă ceața de la ochiul meu, Ca să nu amestec credința deșartă Cu credința dreaptă, într-un Dumnezeu Care o propuse simplu fără ceartă Ca la frați din fire, însuși fiul său. Seculi se-nchinase genul omenesc Soarelui și lunei, stelelor pompoase, Până când să vie dascălul ceresc Ce prin suferirea morții glorioase A plântat în lume spirit creștinesc. În deșert se-ncearcă ai nopții argați Să revarsă umbră în loc de lumină, Ură-n ... Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 Antim Ivireanul - Dedicaţia din Ceaslovul tradus de Antim şi tipărit la Târgovişte, în anul 1715 Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 de Antim Ivireanul Prealuminatului, preacreștinului și înălțatului domn și oblăduitoriu a toată Ungrovlahia, Io Ștefan Cantacuzino voevod, pace de la Dumnezeu, și de la smereniia noastră arhierească blagoslovenie. Acest Ciaslov, preaînălțate doamne, care iaste rânduiala slujbei besericești al nopții și al zilii, la altă față nu ciarcă să se închine, fără numai la înălțimea cea de Dumnezeu cinstită a mărimei-tale, carele ești fiiul cel ales al besĂ©ricii, îndreptătoriu cel lăudat al politiei, slava cea luminată a pravoslavnicilor, și minunatul sprijenitoriu al creștinătății. Și adevărat cĂ©rerea iaste dreaptă, și închinăciunea cuviincioasă, pentru căci precum din tipografie n-au eșit până acum aciastă carte, nici mai împodobită de cum să vĂ©de, nici de tot tălmăcită pre limbă rumânească precum acum s-au tipărit; așa și în scaunul Ungrovlahiei n-au șăzut alt domn, nici înfrumusețat cu atâtea daruri, nici îmbogățit cu atâtea bunătăți, câte strălucesc în creștinescul și împărătescul tău suflet. Au fost cei ce mai nainte au stăpânit, alții luminați pentru numele ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I Plutind în întuneric pe cale rătăcită, Căci nu vă-ntoarceți ochii spre cel ce este-n cer? Atei fără de minte! Părerea amăgită Lăsați, și mânați vasul spre țărm de adevăr. Pre Dumnezeu cunoașteți acel ce cârmuiește Făptura plăsmuită cu însăși mâna sa. El cerurile-ntinse în care strălucește Înflăcăratul soare pre toți a lumina. Planetelor și lunii El zice să-mprumute Lumina lor din soare; și el a poruncit A se aprinde noaptea făclii de stele sute În aer să lucească când soarele au sfințit. Cu naltă-nțelepciune a timpului măsură A cumpănit, și toate păzesc regula lor, El zice ca să cadă a rouăi picătură Pământul să adape spre hrana tuturor. Și toate sunt lăsate spre vecinica Lui slavă Și cerul și pământul pre Dânsul îl măresc, Câmpia, șesul, floarea și vesela dumbravă, Ici valea, colo dealul natura-mpodobesc. Când marea se răscoală mugind cu-nfuriere, În slab nisip o ține în marginile ei. El vânturilor zice să sufle cu putere, Văzduhul să-nnoiască gonind nourii grei. El este creatorul a orice vietate. Jivina ce trăiește în ... Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ștefan cel Mare Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ştefan cel Mare Visul lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Seara răspândește umbrele-i ușoare. Și melancolia trece gânditoare. Dar Ștefan cel Mare, rătăcit prin văi, Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi. Inima-i zdrobită ca a lui oștire; Țara-i întristată ca a lui gândire! Pe un colț de piatră șade el în dor; Vântul suflă păru-i lung, fluturător. Pentru-ntâia oară inima lui plânge! Ochii lui revarsă picături de sânge. Acolo dă capul somnului mijind Ce-i închide ochii cu-aripa-i d-argint. Iată că-i apare o fecioară jună, Ale cărei plete strălucesc la lună, Negre și bogate sub cununi de flori; Ochii ei asupră-i cad pătrunzători; Cad ca două raze, dulci și călduroase, Mâna ei atinge coamele-i undoase. - "Ce? Eroul mare, umbra a grăit, Însuși el suspină și s-a îndoit? Înțeleg fricosul ce ascuns lovește, Robul ce sărută jugul ce-l strivește; Dar un suflet mare, suflet de bărbat, Nu-nțeleg, o, Ștefan, cum s-a întristat! Mergi pe a ta cale, nu sta niciodată! Urmă datoria care ți-e lăsată! ... Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Sfătuiri către pămînteni de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție Și pe voi, fii, vă rog foarte De-acum nainte să fiți Într-un cuvînt, pîn' la moarte, Laolaltă și uniți. Vă sfătuiesc părintește Chipul, care să-l urmați Trăiți toți moralicește Ca nume bun să vă dați. Cea d-acum împrejur stare Sînguri voi o judecați, Că fără nici o dreptate Vă cunoașteți vinovați. Nu ați grijit pentru mine Nicidecum să mă cinstiți, N-ați cunoscut al meu bine, Nimene să mi-l măriți. Să-nălțase-ntr-unii măria Pîn' la punctul cel de sus, Să lățise lăcomia Umblînd cu capul tot pe sus. Uitaseră p-a lor frate Căruia era datori, Și cinstea pe cît se poate Pe străini lingușitori. Vedeți acum la ce stare Nemernicia m-au adus, La cea rea dărăpănare Pentru voi, ei m-au supus. Fără nici o judecată Voi cu ei v-ați însoțit, Acum vedeți că dodată Mai de tot m-au pustiit. Nu mă socoteați de mumă Să-mi fiți fii, și voi toți frați Vă numeați fii drept o glumă Iar nu drept adevărați. Și-n fumul diplomatici Au năvălit unii cu ... Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment. Drăgălașă primăvară Te ivești veselă iară, Ne dai semn de roadă bună Ca să facem dinpreună Cinste celui preaputernic Mărindu-l cu cuget smernic, Pe cît firea omenească E în stare să-l mărească. Gheața și neoa cumplită În pripă fu risipită, Iarba subt frunză uscată Să ridică deodată Arătîndu-și colțul verde, Cum frigul puterea-și perde, Iată codrul înverzește, Firea toată să clătește, Pomii ceia ce dau roadă Unii de muguri să-nnoadă, Alții după a sa fire, Înfloriți mai cu pripire Dau albinelor hrană Și zburătoarelor mană. Ciocîrlia deșteptată Vrea cătră nori să răsbată, Zburînd să-nvîrte carigă Și veselă pe sus strigă. Cucului, ce amorțise îi vedem gura deschisă Dintr-un loc într-altul zboară, Să suie și să pogoară Cîntînd după a sa fire Prin a capului clătire. Turturica și porumbul, Ce tăcuse mult ca plumbul Pe uscate rămurele Dau glasul cel plin de jele, Și dacă-și află soție Îl schimbă în veselie. Cearcă loc de cuib și unde Îl află bun, se ascunde. Rînduneaua învrîstată Din căpriori deșteptată Însă cînd ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus H Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură în 25 a lunii dechemvrie, la naşterea Domnului nostru Iisus Hristos Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus Hristos de Antim Ivireanul Că iată vestesc voao bucurie mare, carea va fi la tot norodul, că s-au născut voao astăz mântuitor, carele iaste Hristos, Domnul, în cetatea lui David. Multă veselie sufletească ne aduc noao, celor credincioși și iubitori de prăznuire acĂ©ste cuvinte ale sfintei Evanghelii de astăzi, dintre care cuvinte adunăm 2 lucruri minunate și peste fire; una, că înțelĂ©gem o vĂ©ste bună, carĂ© din vĂ©ci nu s-au auzit, nici să va mai auzi până în vĂ©ci și alta, că auzim o bucurie mare carĂ© stinge toată jalea, toată întristăciunea și toată lacrăma de pe fața pământului. Aș pohti însă acĂ©ste cuvinte să le întinz ca o masă desfătată înaintea dragostei voastre și să vă fac un ospăț sufletesc, după putință, puind în loc de bucate, cu multe fĂ©liuri de bunătăți drĂ©se, cuvântul cel de bună vestire și, în loc de băutură veselitoare, să dreg în păharul preaînțelĂ©ptelor capetelor voastre cuvântul cel de ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria de Antim Ivireanul Că căută spre smereniia slujnicii sale că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Pomenirea drepților cu laude, zicea preaînțeleptul Solomon, și blagosloveniia Domnului pre capetele lor. Drept acĂ©ia toț sfinții, fără de nici un prepus sunt drepț înaintea lui Dumnezeu și sunt blagosloviț. Iar mai dreaptă și mai blagoslovită în ceriu și pre pământ nu iaste alta decât Fecioara Maria, pentru căci s-au învrednicit de au născut, ca o sfântă ce iaste decât toți sfinții, pre sfântul și adevăratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a căruia preasfânta Adormire prăznuiaște luminat astăzi sfânta besĂ©rică. Și măcar că eu nu sunt vrĂ©dnic a zice nimica întru cinstea și lauda ei, pentru întunecarea ce are mintea mea, de mulțimea păcatelor, iară încăș, după putință vom zice cĂ©lea ce ne va lumina prin rugăciunile ei, lumina cea adevărată, Hristos. Ce vă pohtesc să ascultaț cu dragoste. Că căută spre smereniia i proci. Fără de nici un prepus să ... Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului Colindele Crăciunului de Alexei Mateevici Frumos mai serbează moldoveanul nostru sărbătorile sfântului Crăciun! Cu vreo două săptămâni înaintea sărbătorilor, prinde a se simte de-acuma în aer suflarea înveselitoare a sărbătorilor. Toți oamenii din sat prind a se găti pentru întâlnirea cuviincioasă și creștinească a Crăciunului. Bărbații, neavând în vreme de iarnă prea mult de lucru, mai umblă pe afară, se mai duc prin ocoluri și prin poieți de mai văd vitele, mai dreg acoperământul de șindilă sau de papură al casei. Femeile mai porăduiesc prin casă, o muruie, o dau cu var, trag brâie frumoase pe dinafară și pe dinlăuntru. Chiar bătrânii, care de obicei numai șed pe prispă la soare, îi ocărăsc pe cei tineri și povestesc fel de fel de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂRITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru MĂRITE. DILATÁT , - Ă , dilatați , - te , adj . 1. ( Despre unele corpuri ) Cu dimensiunile mărite sub influența căldurii . 2. ( Despre deschizături , organe sau părți ale unor organe ) Mărit , ... măriți , - te , adj . 1. Devenit mai mare ^1 ; crescut . 2. Slăvit , măreț , înălțat , glorios ; cinstit . MĂRÍT^3 s . n . Faptul de a ( se ) mări ^1 ; mărire . - V. mări PREAMĂRÍT , - Ă , preamăriți , - te , adj . ( În titulatura dată suveranilor sau prelaților ) Lăudat , mărit , slăvit , preaînălțat , prealuminat . - Prea + UMFLÁT , - Ă , umflați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți ) Care și - a mărit ( la maximum ) volumul prin umplerea cu aer sau cu alt fluid . 2. ( Despre ape ) Care a crescut , și - a mărit nivelul ( și a ieșit din albie ) . 3. ( Despre piele , țesuturi , organe etc . ) Inflamat . 4. Fig . ( Fam . ; despre cifre , prețuri etc . ) Care este exagerat de mare , de ridicat . 5. Fig . ( Fam . ; despre felul de a se exprima al cuiva ) Afectat , bombastic , ÎNĂLȚÁT , - Ă , înălțați , - te , adj . ( Înv . ; ca termen de adresare domnitorilor , demnitarilor , prelaților etc . ; de obicei precedat de " prea " ) Mărit ^4 , slăvit . - V. ÎNCĂRCÁT^2 , - Ă , încărcați , - te , adj . 1. ( Despre un vehicul , un agregat de prelucrare etc . ) Umplut , plin cu ceva . 2. ( Despre plante ) Plin de fructe sau de flori . 3. Fig . Exagerat , mărit ( în scopul de a înșela ) . 4. ( În sintagmele ) Aer încărcat = aer viciat , greu de respirat . Atmosferă încărcată = a ) atmosferă plină de electricitate , premergătoare unei furtuni ; b ) fig . stare de încordare , de tensiune . Stomac încărcat = stomac balonat din cauza mâncării excesive . Limbă încărcată = limbă cu înfățișare specifică unei indigestii . 5. ( Despre acumulatoare electrice ) În care s - a acumulat energie ; ( despre condensatoare electrice ) ale cărui armături au sarcină electrică . - ÎNCĂRCÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) încărca . - V. ÎNMULȚÍT , - Ă , înmulțiți , - te , adj . Sporit , mărit ^4 ( numeric sau cantitativ ) . - V. ÎNTREÍT , - Ă , întreiți , - te , adj . 1. Înmulțit , mărit de trei ori . 2. ( Înv . ) Care e compus din trei părți de același ÎNZESTRÁ , înzestrez , vb . I . Tranz . 1. A da zestre unei fete ( când se mărită ) . 2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere , o instituție etc . ; a dota . 3. Fig . A dota pe cineva cu calități morale , fizice etc . - În + AMPLIFICATÓR , amplificatoare , adj . , s . n . 1. Adj . Care are proprietatea de a amplifica . 2. S . n . Aparat sau mașină electrică ce mărește valorile caracteristice ale unui fenomen cu ajutorul energiei luate de la o sursă ANABÁTIC , - Ă , anabatici , - ce , adj . ( Med . ) Care crește , care se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||