|
|
||
Vezi și:UNIT,
AMERICAN,
GRECO-CATOLIC,
NORD-AMERICAN,
ALIAT,
CASCĂ,
CURB,
DIAGONAL,
GAMOPETALĂ,
GAMOSEPAL
... Mai multe din DEX...
UNI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. UNI^1- Element de compunere care înseamnă "unul singur" și care serveşte la formarea unor adjective și a unor substantive. - Din fr. uní-.Sursa : DEX '98 UNÍ^2 adj. invar. (Despre materiale textile, confecții) Care are o singură culoare; unicolor. [Pr.: üní] - Din fr. uni.Sursa : DEX '98 UNÍ^3, unesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) aduna unul lângă altul pentru a forma un tot; a (se) împreuna, a (se) alătura, a (se) îmbina spre a forma un tot. 2. Refl. recipr. A încheia o înțelegere, o alianță etc. în vederea unui scop comun. 3. Tranz. și refl. recipr. A (se) lega prin căsătorie, a (se) căsători. - Lat. unire (= unescere).Sursa : DEX '98 A (se) uni ≠ a (se) despărți, a (se) dezbina, a (se) separa, a se dezuniSursa : antonime UNÍ vb. v. conveni, înțelege, învoi.Sursa : sinonime UNÍ vb. 1. a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) lega, a (se) reuni. (A \~ elementele într-un tot.) 2. v. asambla. 3. v. îmbina. 4. a îmbina, a încheia, a prinde. (A \~ capetele bârnelor.) 5. v. agrega. 6. (LINGV., BIOL., TEHN,) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda. (Doua elemente ale vorbirii se pot \~.) 7. v. unifíca. 8. v. fu-ziona. 9. v. asocia. 10. v. coaliza. 11. v. căsători. 12. a (se) îmbina, a (se) împleti, (fig.) a (se) conjuga. (A \~ în mod armonios diverse preo-cupări.)Sursa : sinonime UNÍ adj. invar. unicolor, (pop.) sadea (invar.). (O țesătură \~.)Sursa : sinonime uní adj. invar. [u pron. fr. ü]Sursa : ortografic uní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unésc, imperf. 3 sg. uneá; conj. prez. 3 sg. și pl. uneáscăSursa : ortografic UNÍ [pr.: üni] adj. invar. (despre țesături) Care are o singură culoare; unicolor. /Cuv. fr.Sursa : NODEX A UN//Í \~ésc tranz. 1) A face să se unească. 2) (drumuri, râuri etc.) A face să aibă legătură. /<lat. unireSursa : NODEX A SE UN//Í mă \~ésc intranz. 1) A se îmbina formând un tot; a se agrega. 2) A încheia o înțelegere; a cădea de acord (în vederea unui scop comun). 3) A se împreuna printr-o înțelegere. /<lat. unireSursa : NODEX UNI- Element prim de compunere savantă cu semnificația "unu (singur)", "unic". V. mono-. [< fr. , it. uni-, cf. lat. uni- < unus].Sursa : neologisme UNÍ adj. invar. (Franțuzism) Fără neregularități, egal. ** Fără ornamente; (spec.; despre stofe) fără desene, de o singură culoare. [Pron. üni. / < fr. uni].Sursa : neologisme UNI^1- elem. "unul singur", "unic". (< fr. uni-, cf. lat. unus, unu)Sursa : neoficial UNI^2 NÍ/ adj. inv. fără neregularități, egal. * fără ornamente; (despre stofe) fără desene, de o singură culoare. (< fr. uni)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru UNIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 649 pentru UNI. Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia de Alexei Mateevici Am venit — a spus păr[intele] Mateevici — să întâmpin și eu această sfântă zi de 25 mai. (Aplauze.) Primiți, fraților, felicitările mele călduroase,— ale unui om care a luptat și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovean și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care vin cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frățești. Mai întâi de toate să știți că: Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d-voastră nu toți sunt uniți asupra ... Antim Ivireanul - Alte învățături trebuincioase Antim Ivireanul - Alte învăţături trebuincioase Alte învățături trebuincioase de Antim Ivireanul 1. Vericare preot afară din enoriia lui (de) va face Liturghie sau o sfeștanie sau va cununa, sau va ispovedui, sau va cumineca pre cineva și după ce va muri îl va îngropa, sau verice alt lucru beserecesc va face fără de voia preotului aceluia a căruia va fi noriia, unul ca acela de pravilele sfinților părinților noștri să leapădă de tot darul preoțesc și-l vom lepăda și noi. 2. Așijderea nici unul din voi / să nu îndrăznească să cunune vreun om, sau vreo muiare streini, dintr-altă țară, au și din țara aceasta și să fie neștiuți, până nu-i veți cerceta și-i veți ispiti; pentru că vin mulți din Țara Ungurească și din Țara Turcească și dintr-alte locuri depărtate și să însoară aici și pe la locurile lor au mueri, sau muerile au bărbați și lăsându-i au fugit, sau sunt a treia cununie și vin aici pentru ca să ia a patra muiare, sau muiarea să ia al patrulea bărbat, care lucru iaste curvie și fărădelĂ©ge. Ci pre unii ca aceștea fără scrisoare de mărturie ... Gheorghe Asachi - În unire stă tăria ... nu-i vârtute În familii, nici în stat, Cum esemple mii trecute De agiuns au arătat. Un părinte bătrân foarte, Propiet acum de moarte, Vrând uni pe fiii săi, Zis-au lor: Blem, feții mei, Cercați dac-a frânge poate Cel mai tânăr dintre voi Ceste dărzi unite toate ... Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea drept de a fi preferat înaintea alegerei mele, fiindcă nu este mai presus de atâte alte țări, unde-i de asemene bine, ba poate și mai mult. Iubirea de patrie este numai un egoism obștesc a unui număr de oameni, carii locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ... Alexei Mateevici - Alegerile Alegerile de Alexei Mateevici Înainte cu bine! Aceste cuvinte am pus eu în sfârșitul celei din urmă scrieri, în care am vorbit cu cititorii despre trecutul și viitorul nostru, despre mișcarea noastră pentru drepturi și lumină. Cu aceste cuvinte am hiritisit pe toți frații moldoveni cu Anul Nou, dorindu-le din adâncul inimii noroc și izbândă în pornirile lor. I-am hiritisit pe adevărații moldoveni, feciorii credincioși ai neamului lor, care s-au pus în capul mișcării ș-au urmat cu dragoste lucrul deșteptării, aducându-l pân’ la ușa anului ce s-a început. Le-am dorit ca mișcarea, ridicarea moldovenilor din Basarabia să ajungă cât mai degrabă o mișcare a tuturor moldovenilor basarabeni. Acum putem să zicem că noi ne-am întâlnit față în față cu cel dintâi mare lucru, care a avut să-l aducă și care l-a adus de acuma Anul Nou. Cu alegerile în viitoarea dumă, care fără îndoială sunt menite să aibă o însemnătate nespus și nemăsurat de mare în soarta norodului moldovenesc. Viitorul nostru puțin câte puțin începe a ni se deschide și a se lămuri. Mersul ... Alexei Mateevici - Spre lumină! ... se poate de des, ca fiecare dintr-însele să știe ce face alta. Nici e de vorbă că acest lucru este foarte însemnat: el ar uni în „gânduri și simțuri“ pe toți moldovenii noștri din Basarabia și atunci nimeni dintr-înșii n-ar fi zăpăcit (amăgit) și n-ar ... Alexei Mateevici - Unirea culturală Alexei Mateevici - Unirea culturală Unirea culturală de Alexei Mateevici „Unde-i unul — nu-i putere“. Cât de cunoscute sunt aceste cuvinte ale poetului și de câte ori în aceeași vreme vedem că în viață lucrurile în multe întâmplări se fac nu tocmai așa, cum zic poeții, că rareori se întâmplă ca un lucru obștesc să fie început cu puterile unite. Basarabia noastră, având în vremea de astăzi cea mai neapărată nevoie de întocmirea bună a lucrurilor obștești ale poporului moldovenesc,— are și cea mai mare trebuință de unire, care lipsește cu totul din mijlocul moldovenimii. Este lucru știut că temelia tuturor nevoilor unui popor este lipsa de cultură a păturilor țărănești. Tocmai de această boală suferă moldovenii basarabeni. Cu dânsa trebuie mai întâi să lupte moldovenii cei culți și binevoitori ai neamului. Cu cât mai mult se va înlătura întunecimea țărănimii moldovenești, cu atât mai departe va ajunge tot neamul nostru. Iar înaintarea culturală a neamului se poate ajunge numai pe calea lui proprie, căci țăranul numai atunci se deșteaptă și-și luminează mintea, când aude cuvântul deșteptării și al luminării în limba lui părintească. Altă limbă el nu ... Andrei Mureșanu - Către martirii români din 1848-1849 Andrei Mureşanu - Către martirii români din 1848-1849 Către martirii români din 1848-1849 de Andrei Mureșanu Dormiți în pace, umbre, martirii românimei, Ce-ați îngrășat pământul cu sânge de eroi! Bătrâni cărunți cu vază, voi floarea tinerimei, Ce-n lupte sângeroase căzând, v-ați rupt de noi! Pământul ne desparte, iar cerul ne unește În patria cea sfântă, egală pentru toți, Acolo nedreptatea și ura nu răzbește, Nu cumperi cu vieața pământul de trei coți. Voi v-ati plinit chemarea și sânta datorință, Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-ați luptat! Păstrând viitorimei modelul de credință, Ce Patria ni-l cere ș-augustul împărat! A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie, Iar dulcea suvenire în inimi de roman! Mihalțul, Luna, Bradul, au dat dovadă vie, Că nu e laș românul, nu fuge de dușman! Un Iancu, un Buteanu, un Dobra ș-alți o sută Vor sta pururea față cu orișice eroi, Și până când națiunea română-i prevăzută Cu stâlpi așa gigantici, nu-i pasă de nevoi! Uniți-vă cu Mircea, voi umbre glorioase, Al cărui nume-însuflă respect și la păgân, Precum a lui bravure și fapte generoase ... Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor ... vrea onor să le facă. Cu acestea ce zic eu îndrăznesc a socoti Că toți ce se numesc fiare cu mine se vor uni. Iar ce ai spus de ciobani, noi te rugăm cu o gură, Acestui soi făr’ de coadă, ce merge drept și-ngâmfat, Tot pe obiceiul ... Constantin Stamati - Dorul de patrie Constantin Stamati - Dorul de patrie Dorul de patrie de Constantin Stamati Dedicat României Am fost și eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate. Doina veche a unui prizonier la tătari1 Bunului patriot și fumul țării sale i se pare dulce și mirositor...2 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu mulțumire În pârăuț sau în vânt; Sau aș zbura pân-departe, Peste păduri neumblate, Sau aș zbura peste râpi, Ca pasăre cu aripi, Peste stânci de cremeni oable, Peste răsfățatul lac, În care ca plete albe Rădăcini de copaci zac, Peste dumbrava cerboaicei, Peste bârlogul ursoaicei, Peste-ăuîn codru de stejari Ce stau chiar niște străjari, Peste râpi întunecoase, Lăcaș aprigului hoț, A căruia frunte arsă Și a lui ucigaș glonț N-ar putea să mă-ngrozească, N-ar putea să mă ... Dimitrie Anghel - A. D. Holban Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UNIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 214 pentru UNI. UNÍT , - Ă , uniți , - te , adj . 1. Care formează împreună un tot . 2. Care se află în raporturi strânse cu cineva , care este de acord , gândește , acționează , simte la fel cu cineva ; solidar cu cineva . 3. Care aparținea unei confesiuni creștine catolice de rit oriental ( ortodox ) ; AMERICÁN , - Ă , americani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Statelor Unite ale Americii sau ( mai rar ) din populația de bază a unui alt stat al Americii . 2. Adj . Care aparține ( populației ) Statelor Unite ale Americii sau ( mai rar ) altui stat al Americii , privitor la ( populația din ) Statele Unite ale Americii sau ( mai rar ) la alt stat din America . - America ( n . pr . ) + suf . - an . Cf . it . %americano% , fr . % GRECO - CATÓLIC , - CATÓLIC , - Ă , greco - catolici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de biserica unită , privitor la biserica unită . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a aderat la biserica unită . - Grec + NORD - AMERICÁN , - AMERICÁN , - Ă , nord - americani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Americii de Nord sau , p . restr . , a Statelor Unite ale Americii sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Americii de Nord sau populației ei , privitor la America de Nord sau la populația ei ; p . restr . care aparține Statelor Unite ale Americii sau populației lor , privitor la Statele Unite ale Americii sau la populația lor ; originar din aceste ținuturi . - Nord + american . Cf . fr . %nord - américain , % germ . %nord - ALIÁT , - Ă , aliați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Unit , întovărășit cu cineva printr - o alianță în vederea unei acțiuni comune ; ( despre un stat ) care a încheiat un tratat de alianță . 2. S . m . și f . Persoană , clasă , partid , stat etc . care se unește cu cineva în vederea unei acțiuni comune . 3. Adj . ( Despre metale ) Căruia i s - a adăugat o anumită cantitate din unul sau mai multe elemente , pentru a forma un aliaj . [ Pr . : - li - at ] - V. CÁSCĂ , căști , s . f . 1. Acoperământ pentru cap , făcut din metal , din piele sau din cauciuc și folosit de militari , de unii sportivi și de unii muncitori pentru protecția capului . 2. Dispozitiv alcătuit din unul sau din două receptoare fixate pe urechi , care servește la ascultarea transmisiunilor radiofonice , telefonice CURB , - Ă , curbi , - e , adj . , s . f . I. Adj . ( Despre linii ) În formă de arc ; arcuit , încovoiat ; ( despre un plan ) boltit . II. S . f . 1. Figură geometrică având o singură dimensiune ; linie care nu este dreaptă . 2. Linie care reprezintă grafic o relație între două mărimi variabile , trecute una în abscise și cealaltă în ordonate . 3. Porțiune din traseul unei căi de comunicație terestră cu axa curbă ( I ) , care racordează două aliniamente continuative ale căii respective . 4. Linie care descrie grafic fazele succesive ale variațiilor unui fenomen . Curbă de temperatură . 5. ( În sintagmele ) Curbă de nivel = linie de pe o hartă care unește punctele de egală altitudine , căpătând valoare în raport cu un anumit plan de referință ( de obicei nivelul mării ) . Curbă batimetrică = linie de pe o hartă care unește punctele de egală adâncime ale reliefului fundului apelor ( oceane , mări , lacuri ) . 6. ( Ec . pol . ; în sintagma ) Curbă de sacrificiu = denumire dată în 1931 - 1933 , în România , reducerii salariilor și pensiilor muncitorilor și funcționarilor DIAGONÁL , - Ă , diagonali , - e , s . f . , adj . I. S . f . 1. Segment de dreaptă care unește două unghiuri ( sau vârfuri ) nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite . 2. Porțiune de linie de cale ferată sau de tramvai care taie oblic mai multe linii paralele dintr - o stație , pentru a permite trecerea vagoanelor de pe o linie pe alta . 3. Bară înclinată care leagă două noduri ale tălpilor opuse ale unei grinzi cu zăbrele . II. Adj . Care unește vârfurile a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite ; care este în formă de diagonală ; curmeziș ; cruciș . [ Pr . : - di - GAMOPETÁLĂ , gamopetale , adj . f . ( Despre corola unei flori , p . ext . despre flori ) Cu petalele unite ; ( despre plante ) care are florile cu petalele GAMOSEPÁL , - Ă gamosepale , adj . f . și n . ( Despre caliciul unei flori , p . ext . despre flori ) Cu sepalele unite ; ( despre plante ) care are florile cu sepalele Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||