|
|
||
|
Vezi și forma bază: MĂTURA Vezi și:MĂTUROI, MĂTURĂTOR, MĂTURARE, MĂTURĂTURĂ, MĂTURA, MĂTURAR, MĂTUREA, TÂRN, FĂRAȘ, GROZAMĂ, MĂLAI ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MĂTURĂ: MATURĂ, MATURA, MATURA, MĂTURA, MATURĂ.
MĂTURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. M?TURĂ, mături, s.f. 1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu același nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăță o suprafață. * Loc. vb. A da cu mătura = a mătura (1). 2. Numele a două plante erbacee întrebuințate la confecționarea măturilor (1); a) plantă bogat ramificată, cu flori verzi și violete; mei-tătăresc (Sorghum vulgare); b) plantă înaltă până la 2 metri, cu frunza lată și cu tulpina bogată în materii zaharoase (Sorghum saccaratum). ** Lan de mături (2). 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, stufoasă, cu frunze mici, alungite, de un verde-deschis, cu flori verzi, folosită la confecționarea măturilor (1) (Kochia scoparia). 4. (În sintagma) Mături de vrăjitoare = simptom de boală la pomii fructiferi și la unii arbori, cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii și caracterizat prin apariția pe ramurile atacate a unor ramificații degenerescente subțiri și dese. - Et. nec.Sursa : DEX '98 MĂTURĂ s. 1. (BOT.; Sorghum vulgare) (pop.) mă-lai-tătăresc, mei-tătăresc, (reg.) bălur, flocoasă, tătar, tătarcă. 2. (BOT.; Kochia scoparia) măturică. 3. (FITOP.) mături-de-vrăjitoare = (pop.) pa-tul-vântului. (\~ este numele unei boli a arborilor.)Sursa : sinonime MĂTURĂ s. v. bidinea.Sursa : sinonime mătură s. f., g.-d. art. măturii; pl. măturiSursa : ortografic M?TUR//Ă \~i f. 1) Obiect de uz casnic, făcut din tulpini de mălai sau din tulpinile altor plante, cu care se mătură. 2) Plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată și stufoasă din care se fac astfel de obiecte. [G.-D. măturii] /Orig. nec.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MĂTURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru MĂTURĂ. Ștefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor Ştefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor Ucenicul vrăjitor de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Iar s-a dus în târg batrânul Maistru vraci, și-s eu stapânul! Hai, că pun eu azi la cale Toate duhurile sale! Știu pe dinafară Farmecele lui, Și minuni, ca dânsul, Fac, fără să-i spui. Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Vino dar, mătură roasă! Ia-ți mantaua zdrențuroasă! Slugă-ai fost, fii iară slugă! Fă-mi pe voie dintr-o fugă! Capătă-ți picioare, Sus răsară-ți cap. Du-te, poartă-mi, adă-mi Donițele-n trap! Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Iată-mi-l fugind pe cale! Umple donițele-n vale, Ca un fulger mi se-ntoarnă, Un potop de valuri toarnă, Pleacă, vine iară! Colcăie-n bazin, Saltă, crește apa, A, dar este plin! Ho! străine! Scalda-i plină La hodină, Ca-nainte! Ah, pricep... amar de mine! Vorba mi-a pierit din minte! Vorba, vai! ce cată spusă Ca să-l facă iar ce fuse! Fuge, vai, și vine- ... Johann Wolfgang von Goethe - Ucenicul vrăjitor Johann Wolfgang von Goethe - Ucenicul vrăjitor Ucenicul vrăjitor de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Iar s-a dus în târg batrânul Maistru vraci, și-s eu stapânul! Hai, că pun eu azi la cale Toate duhurile sale! Știu pe dinafară Farmecele lui, Și minuni, ca dânsul, Fac, fără să-i spui. Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Vino dar, mătură roasă! Ia-ți mantaua zdrențuroasă! Slugă-ai fost, fii iară slugă! Fă-mi pe voie dintr-o fugă! Capătă-ți picioare, Sus răsară-ți cap. Du-te, poartă-mi, adă-mi Donițele-n trap! Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Iată-mi-l fugind pe cale! Umple donițele-n vale, Ca un fulger mi se-ntoarnă, Un potop de valuri toarnă, Pleacă, vine iară! Colcăie-n bazin, Saltă, crește apa, A, dar este plin! Ho! străine! Scalda-i plină La hodină, Ca-nainte! Ah, pricep... amar de mine! Vorba mi-a pierit din minte! Vorba, vai! ce cată spusă Ca să-l facă iar ce fuse! Fuge, vai, și ... Urmuz - Algazy %26 Grummer Algazy & Grummer [1] de Urmuz Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurupat sub bărbie și împrejumuit cu sârmă ghimpată... Algazy nu vorbește nici o limbă europeană... Dacă însă îl aștepți în zori de zi, în faptul dimineței, și îi zici: „Bună ziua Algazy!" insistând mai mult pe sunetul z, Algazy zâmbește, iar spre a-și manifesta gratitudinea, bagă mâna în buzunar și trage de capătul unei sfori, făcând să-i tresalte de bucurie barba un sfert de oră... Deșurupat, grătarul îi servea să rezolve orice probleme mai grele, referitoare la curățirea și liniștea casei... Algazy nu ia mită... O singură dată s-a pretat la o asemenea faptă, când era copist la Casa bisericii; dar nu a luat atunci bani, ci numai câteva cioburi de străchini, din dorința de a face dotă unor surori ale sale sărace, cari trebuiau să se mărite toate a doua zi... Cea mai mare plăcere a lui Algazy - în afară de obișnuitele-i ocupații la prăvălie - este să se înhame de bunăvoie la o ... Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! ... ori i-am tot zis astăzi, și nu-ș' ce face! — Vezi că cu jidanii ăia mai putea cineva să stropească ori să ia mătura în mână! — Auzi! auzi? baraonoaica dracului! și încă mai răspunzi, bătu-te-ar Dumnezeu de afurisită? Lasă că ți-oi scutura eu praful de ... Alexei Mateevici - Primejdia Primejdia de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 Povestirea unui cărăuș Ia, în pădurița asta de dincolo de vâlcea s-a întâmplat, domnule, o istorie. Răposatul meu tată, Dumnezeu să-l ierte, îi ducea boierului cinci sute de ruble; pe atunci țăranii noștri și cei din Șepelevo luau la boier pământ în posesărie, apoi tătuca îi ducea banii pe jumătate de an. Era el om cu frica lui Dumnezeu, citea scriptura și s-amăgească pe cineva, ori să asuprească, ori, să zicem, — că ce nu se întâmplă? — să jefuiască — asta Doamne ferește; și tare-l mai iubeau țăranii și, când trebuia cineva trimis la oraș, la stăpânire ori cu banii, apoi pe dânsul îl trimiteau. Era el om mai dihai decât alții, dar, să-mi fie iertat, era de cei cam cu toane. Îi plăcea să-și ude câteodată gâtul. Când se întâmpla să treacă pe lângă vreo crâșmă, apoi nu era chip să intre și să nu bea un păhăruț — ș-apoi nu te ducă Dumnezeu! Știa el păcatul ista și, când ducea banii obștești, apoi ca să n-adoarmă, ori să nu cumva să-i scape, ... Anton Cehov - Primejdia Primejdia de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 Povestirea unui cărăuș Ia, în pădurița asta de dincolo de vâlcea s-a întâmplat, domnule, o istorie. Răposatul meu tată, Dumnezeu să-l ierte, îi ducea boierului cinci sute de ruble; pe atunci țăranii noștri și cei din Șepelevo luau la boier pământ în posesărie, apoi tătuca îi ducea banii pe jumătate de an. Era el om cu frica lui Dumnezeu, citea scriptura și s-amăgească pe cineva, ori să asuprească, ori, să zicem, — că ce nu se întâmplă? — să jefuiască — asta Doamne ferește; și tare-l mai iubeau țăranii și, când trebuia cineva trimis la oraș, la stăpânire ori cu banii, apoi pe dânsul îl trimiteau. Era el om mai dihai decât alții, dar, să-mi fie iertat, era de cei cam cu toane. Îi plăcea să-și ude câteodată gâtul. Când se întâmpla să treacă pe lângă vreo crâșmă, apoi nu era chip să intre și să nu bea un păhăruț — ș-apoi nu te ducă Dumnezeu! Știa el păcatul ista și, când ducea banii obștești, apoi ca să n-adoarmă, ori să nu cumva să-i scape, ... Ion Luca Caragiale - Zig-zag!... Ion Luca Caragiale - Zig-zag!... Zig-zag!... de Ion Luca Caragiale O armată formidabile de lucrători, purtând topoare, ciocane, căngi, sape; în fruntea ei, o nenumărată companie de ingeniari; dupe dânsa, un șir lung de nu știu câte căruțe încărcate cu instruminte mecanice, științifice și altele, și-n urma acestora, care cu proviziuni, pornesc spre miazănoapte din cetatea capitale, în aplauzele mulțimei entuziaste a bunilor români, cu scop de a merge să rază de pe fața pământului Carpații, pe cari, drept vorbind, se pare că bunul creatore i-a pus, unde sunt, în necazul multora. Eu zic, domnilor, că scopul este măreț și demn. Închipuiți-vă România, dupe terminarea acestei colosale espedițiuni: o imensă câmpie lucie, bătută ca-n palmă, curată și măturată cum sunt curțile oamenilor cu gust și dare de mână; nici pulbere, nici noroi; un bulevard cochet, pe care să poată trece, numa-n papuci, vecinii unguri la noi și noi să putem trece la dânșii; fără vame, fără formalități importune de transit internaționale. În treacăt, cele două specii de oameni, cu buna-creștere ce-i caracteriză, se vor saluta, vor schimba o strângere de mână cordiale și-și vor ... Ștefan Octavian Iosif - În zori (Iosif-Anghel) Ştefan Octavian Iosif - În zori (Iosif-Anghel) În zori de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Întârziat-ați voi vreodată-n Capitală În zori de zi, când vin măturătorii? Ei nu-s poeți – și, pentru dânșii, zorii Nu prevestesc lumina triumfală. Ca niște critici îngâmfați, pe uliți Cu gesturi largi aruncă nori de praf în soare... Dar el, senin sporește în splendoare Țintind în ei cu aurite suliți ! În fața lui, orbiți, se dau în lături Și-apoi, gonind, ca-ntr-un sabat murdar În norii ridicați de ei dispar Ca-ntr-un Walpurgisnacht, călări pe Alecu Donici - Paingul și bondarul ... n-au țesut". Așa au zis paingul, așa au și făcut; Și-n colț, la o fereastră, și-au săvârșit lucrarea; Dar peste așteptare, Cu mătura, băiatul a doua zi l-au tras Afară din dugheană Și truda-i au rămas Fără luare-n seamă. Atunci mâhnit, paingul se ... Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ... Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată Alexandru Vlahuţă - Răspuns la o cronică rimată Răspuns la o cronică rimată de Alexandru Vlahuță Așa-i: spre bolțile tăriei, Cu jind, la ce să mai cătăm, Când toți, sub fundul pălăriei, Câte-un crâmpei de cer purtăm? Tu zici: crâmpeile-s la fel... Pe osebitele cărări Toți ne-ndreptăm către un țel, Unii pe jos alții călări. E drept că-n cele patru scânduri Prostia cea mai guralivă Și capul cel mai dat la gânduri Vor amuți deopotrivă. Dar, pân-atunci, unul își strânge Sub bolta lui, șirag de stele, Altu-și mânjește, ori își frânge Partea-i de cer în bucățele. Unii în fel de fel de chipuri Frământă tainele vieții: Răstoarn-a mărilor nisipuri, Străbat și scotocesc planeții, Întreabă funduri de prăpăstii Ș-ale Eghipetului mumii, Și-n oasele fosili de bestii Cat rostul și urzeala lumii. Iar alții zilele-și petrec În al orgiilor vârtej: Un trai nesăbuit și sec, Întins pe patimi ca un vrej! C-o idioată nesimțire Își râd de tot ce-i demn și sfânt Le toacă gura în neștire, Se bat cu morile de vânt. Și pe când tu-ntr-o sferă mică, Ca vai de lume, te ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MĂTURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MĂTURĂ. ... De aceea, voi trimete nenorocirea peste casa lui Ieroboam, voi nimici pe oricine este al lui Ieroboam, fie rob, fie slobod în Israel, și voi mătura casa lui Ieroboam, cum se mătură murdăriile, pînă va peri. 11 Cel ce va muri în cetate din casa lui Ieroboam, va fi mîncat de ... ... numele și urma Babilonului, pe fiu și nepot,`` zice Domnul. 23 ,,Voi face din el un culcuș de arici și o mlaștină, și îl voi mătura cu mătura nimicirii,`` zice Domnul oștirilor. 24 Domnul oștirilor a jurat, și a zis: ,,Da, ce am hotărît se va întîmpla, ce am ... ... umblat pe calea lui Ieroboam, și ai făcut pe poporul Meu Israel să păcătuiască, pentruca să Mă mînii prin păcatele lor, 3 iată că voi mătura pe Baeșa și casa lui, și casa ta o voi face ca și casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 4 Cine va muri în cetate ... ... găsit, pentrucă te-ai vîndut ca să faci ce este rău înaintea Domnului.`` 21 ,,Iată ce zice Domnul: ,Voi aduce nenorocirea peste tine; te voi mătura, voi nimici pe oricine este al lui Ahab, fie rob, fie slobod în Israel, 22 și voi face casei tale cum am făcut casei lui ... Psalmii Capitol 90 Psalmii 89 Psalmii Capitol 90 1 (O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam. 2 Înainte ca să se fi născut munții, și înainte ca să se fi făcut pămîntul și lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu ești Dumnezeu! 3 Tu întorci pe oameni în țărînă, și zici: ,,Întoarceți-vă fiii oamenilor!`` 4 Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, și ca o strajă din noapte. 5 Îi mături, ca un vis: dimineața, sînt ca iarba, care încolțește iarăș: 6 înflorește dimineața, și crește, iar seara este tăiată și se usucă. 7 Noi sîntem mistuiți de mînia Ta, și îngroziți de urgia Ta. 8 Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, și scoți la lumina Feței Tale păcatele noastre cele ascunse. 9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet. 10 Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; și lucrul cu care se mîndrește omul în timpul lor nu este decît trudă și durere, ... Proverbele Capitol 21 Proverbele 20 Proverbele Capitol 21 1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. - 2 Omul socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. - 3 A face dreptate și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. - 4 Privirile trufașe și inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. - 5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belșug, dar celce lucrează cu grabă n`ajunge de cît la lipsă. - 6 Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte. - 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. - 8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine. 9 Mai bine să locuiești într`un colț pe acoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într`o casă mare. - 10 Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n`are nici o trecere înaintea lui. - 11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la ... Luca Capitol 15 Luca 14 Luca Capitol 15 1 Toți vameșii și păcătoșii se apropiau de Isus ca să -L asculte. 2 Și Fariseii și cărturarii cîrteau și ziceau: ,,Omul acesta primește pe păcătoși, și mănîncă cu ei.`` 3 Dar El le -a spus pilda aceasta: 4 ,,Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, și pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe islaz, și se duce după cea pierdută, pînă cînd o găsește? 5 După ce a găsit -o, o pune cu bucurie pe umeri; 6 și, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii și vecinii săi, și le zice: ,Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.` 7 Tot așa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decît pentru nouă zeci și nouă de oameni neprihăniți cari n`au nevoie de pocăință. 8 Sau care femeie, dacă are zece lei (Grecește: drahme.) de argint, și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa, și nu caută cu băgare de seamă pînă cînd îl găsește? 9 După ce ... 1 Corinteni Capitol 5 1 Corinteni 4 1 Corinteni Capitol 5 1 Din toate părțile se spune că între voi este curvie; și încă o curvie de acelea, cari nici chiar la păgîni nu se pomenesc; pînă acolo că unul din voi trăiește cu nevasta tatălui său. 2 Și voi v`ați fălit! Și nu v`ați mîhnit mai degrabă, pentruca cel ce a săvîrșit fapta aceasta, să fi fost dat afară din mijlocul vostru! 3 Cît despre mine, măcar că n`am fost la voi cu trupul, dar fiind de față cu duhul, am și judecat, ca și cînd aș fi fost de față, pe celce a făcut o astfel de faptă. 4 În Numele Domnului Isus, voi și duhul meu, fiind adunați la olaltă, prin puterea Domnului nostru Isus, 5 am hotărît ca un astfel de om să fie dat pe mîna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mîntuit în ziua Domnului Isus. 6 Nu vă lăudați bine. Nu știți că puțin aluat dospește toată plămădeala? 7 Măturați aluatul cel vechi, ca să fiți o plămădeală nouă, cum și sînteți, fără aluat; căci Hristos, Paștele noastre, a fost ... Matei Capitol 12 Matei 11 Matei Capitol 12 1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într`o zi de Sabat. Ucenicii Lui, cari erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu și să le mănînce. 2 Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: ,,Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.`` 3 Dar Isus le -a răspuns: ,,Oare n`ați citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el și ceice erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, și a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu -i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? 5 Sau n`ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții calcă Sabatul în Templu, și totuș sînt nevinovați? 6 Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decît Templul. 7 Dacă ați fi știut ce însemnează: ,Milă voiesc, iar nu jertfe,` n`ați fi osîndit pe niște nevinovați. 8 Căci Fiul omului este Domn și al Sabatului.`` 9 Isus ... Luca Capitol 11 Luca 10 Luca Capitol 11 1 Într`o zi, Isus Se ruga într`un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis: ,,Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui.`` 2 El le -a zis: ,,Cînd vă rugați, să ziceți: Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pămînt. 3 Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi; 4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.`` 5 Apoi le -a mai zis: ,,Dacă unul dintre voi are un prieten, și se duce la el la miezul nopții, și -i zice: ,Prietene, împrumută-mi trei pîni, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, și n`am ce -i pune înainte;` 7 și dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ,Nu mă turbura; acum ușa este încuiată, copiii mei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂTURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru MĂTURĂ. MĂTURÓI , măturoaie , s . n . Augmentativ al lui mătură ( 1 ) ; mătură mare ; spec . mătură de nuiele ( folosită la țară ) ; târn ^1 . - Mătură + suf . - ... Vehicul cu tracțiune mecanică , prevăzut cu o mătură mare circulară și cu o perie în formă de sul lung rotitor , cu care se mătură străzile . - Mătura ... MĂTURÁRE , măturări , s . f . Acțiunea de a mătura ; măturat . - V. mătura ... MĂTURĂTÚRĂ , măturături , s . f . 1. Măturare . 2. ( Concr . ) Gunoi adunat cu mătura . - Mătura ... MĂTURÁ , m ? tur , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A curăța o suprafață de praf , de gunoi etc . cu mătura ( 1 ) ; a strânge , a îndepărta praful , gunoiul etc . cu mătura . 2. Tranz . P . anal . ( Despre vânt , ape ) A purta , a duce cu sine ; a lua cu sine praful , gunoiul ... MĂTURÁR , măturari , s . m . Persoană care face sau vinde mături ( 1 ) . - Mătură + suf . - MĂTUREÁ , - ÍCĂ , măturele , s . f . 1. Diminutiv al lui mătură . 2. ( La pl . ; în forma măturele ) Plantă erbacee albă și păroasă din familia compozitelor , cu tulpina ramificată și cu floarea compusă , de culoare roz ( Centaurea jurineifolia ) . [ Pl . și : măturici ] - Mătură + suf . - ea , - TÂRN ^2 s . n . v . târnă . TÂRN ^1 , târnuri , s . n . 1. Mătură mare , făcută din mărăcini sau din nuiele , cu care se mătură curțile sau străzile . 2. ( Bot . ) Porumbar ^ ... FĂRÁȘ , fărașe , s . n . Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă , în care se adună cu mătura GROZÁMĂ , grozame , s . f . Mic arbust cu flori galbene , din ramurile căruia se fac mături ( Genista sagittalis ) . - Et . MĂLÁI , mălaie , ( 2 ) s . n . 1. Făină de porumb . 2. Aliment preparat din făină de porumb , de mei sau de alte cereale , dospit și copt în cuptor ; aliment preparat din făină de porumb frământată cu lapte ( și cu zahăr ) . 3. ( Reg . ) Porumb ; p . restr . boabe de porumb . 4. ( Reg . ) Mei ; p . restr . boabe de mei . 5. ( Bot . ; reg . ) Mătură . 6. Compus : mălaiul - cucului = a ) plantă erbacee cu flori brune , dispuse la vârful ramurilor ( Luzula pilosa ) . b ) plantă erbacee cu frunze liniare și flori brune sau gălbui , dispuse în spice ( Luzula campestris ) . [ Pl . și : mălaiuri ] - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||