|
|
||
Vezi și:COȘ,
ÎMBOLDI,
COȘNIȚĂ,
GRĂDEA,
JUVELNIC,
NUIELUȘĂ,
ÎMPLETI,
ÎMPLETIT,
ÎMPLETITOR,
ÎNGRĂDITURĂ
... Mai multe din DEX...
NUIA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NUIÁ, nuiele, s.f. 1. Vergea lungă, subțire și flexibilă, obținută dintr-o tulpină sau dintr-o ramură tânără de copac; vargă. 2. Lovitură dată cu nuiaua (1). [Pr.: nu-ia] - Lat. novella.Sursa : DEX '98 NUIÁ s. 1. vargă, (reg.) frișcă, japă, joardă, paliță, strămurare, (Mold.) palcă, (Transilv.) palțău, (prin Transilv.) zvoacă, (înv.) stroi. (O \~ de alun.) 2. v. băț. 3. băț, coadă, prăjină, vargă, (reg.) beldie, paliță, prăștină, rudă, sticiu. (\~ undiței.)Sursa : sinonime nuiá s. f., art. nuiáua, g.-d. art. nuiélei; pl. nuiéleSursa : ortografic NUIÁ nuiéle f. 1) Ramură lungă, subțire și flexibilă, curățată de ramificațiile laterale și de frunze; jordie; vargă. Gard de nuiele. 2) Lovitură dată cu astfel de ramură. * A da nuiele a pedepsi prin bătaia cu bățul. [Art. nuiaua; G.-D. nuielei] /<lat. novellaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NUIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentru NUIA. Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată ... seama unde se duce. Când, ce să vezi d-ta? Poteca pe care apucase, îl scoase drept la un eleșteu mare. În cale văzu o nuia lungă de alun pe care o luă, așa de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. Ajungând pe marginea eleșteului, se ... Ștefan Octavian Iosif - Mugur, mugur, mugurel... ... Gândul meu colindă, pretutindeni zboară, Și mă mir eu singur câte-mi spune el: "Mugur, mugur, mugurel!..." Sunt copil acuma, iarăși sunt copil! Pe-o nuia încalec... lumea e a mea! Sare și nechează murgul meu — nuia, Merg la jgheab, devale, și îi dau să bea... Hii, murguț, în lume, zboară rândunel... "Mugur, mugur, mugurel!..." Clătinat răsună clopotul din turn, Calul, călărețul ... ... aveau să vie La casa unde el dormea Și, casa pentru ca s-o știe, Au pus ca semn și mărturie În fața casei o nuia. Dar Dumnezeu, cel ce scoboară Și-n gândul cel mai nevădit, Nu lasă p-al său fiu să moară, Căci a răscumpărării oară ... Dumnezeu. La miezul nopții-n gloată mare Ovreii pe furiș pornesc Sunt muți ovreii de mirare, Că ei la casa fiecare Ca semn câte-o nuia zăresc. Dac-am pierdut și astăzi prada, Cu greu putea-vom s-o găsim. Pornește-apoi răgnind grămada, Pierândă-n zgomot toată strada Tăcutului Ierusalim ... George Coşbuc - Roata morii Roata morii de George Coșbuc Stăteam pe gânduri, eu și gloata. La roata morii ne uitam Și de-n zadar ne frământam, Că de-adevăr noi tot nu dam: De ce să-nvârte roata? —"Păi, nu-nțelegi tu românește? —Vezi scocul?"—"Văd."—"Și ce-i pe scoc?" —"E apă." —"Bun! Stă apa-n loc?" —"Ba vine." —"Ei, acum cioc-poc Și roata să-nvârtește!" Moraru-și scutură luleaua Râzând. Avea el azi ce-avea Căci alte-dăți când ne vedea În jurul morii ne făcea Primire cu nuiaua. Eram voioși că sta s-asculte Și ne spunea ce e, ce nu-i. Dar cum era puțin năprui Făcea ca din cioc-pocul lui Să nu-nțelegem multe. —"Da’ roata carului ce face? Se-nvârte?" —"Da." —"Ba cum, ehei! Se-nvîrte ea de capul ei?" —"Ba, când o-mpingi."—"Eu ce spusei? Se-nvârte-așa, și pace. Iar-roata ici... o-mpinge apa." Acum noi toți am hohotit. Morarul ăsta e smintit: Când vrea să doarmă pe-odihnit, El pat își face grapa! Că de-ar împinge-o, ea nebuna S-ar năpusti, ... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Mugur, mugur, mugurel... ... Gândul meu colindă, pretutindeni zboară, Și mă mir eu singur câte-mi spune el: "Mugur, mugur, mugurel!..." Sunt copil acuma, iarăși sunt copil! Pe-o nuia încalec... lumea e a mea! Sare și nechează murgul meu — nuia, Merg la jgheab, devale, și îi dau să bea... Hii, murguț, în lume, zboară rândunel... "Mugur, mugur, mugurel!..." Clătinat răsună clopotul din turn, Calul, călărețul ... Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareș Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareş Visul lui Petru Rareș [1] de Vasile Alecsandri Legendă [2] I Jos în vale, pe Bârlad, Lâng-a Docolinei [3] vad, Nimerit-au, poposit-au Și de noapte tăbărât-au Zece care mocănești Cu boi albi fălcienești. De tot carul zece boi, Înjugați doi câte doi; Boi cu coarne ascuțite Și copite potcovite, Boi de frunte și mânați De flăcăi toți înarmați. Iar în care ce avut, Ce merinde-s de vândut? Pești de apă curgătoare Și de apă stătătoare. Cu năvodul pescuiți Și cu undița undiți. Dar merindele-s în cui? A lui Petrea Majălui, Care-i om de omenie Ș-ar fi bun chiar de domnie Dac-ar pune Dumnezeu Tot omul la locul său! Iată-l colo jos lungit, Într-o burcă [4] învălit, Lângă focul de nuiele, Unde ard, jupiți de pele, Patru miei de la Ispas Pentru prânzul de popas. Focul pâlpâie mereu, Roș ca limba unui zmeu; Și pe culmea luminată Și prin tabăra-așezată Se văd boii la un loc, Țintind ochii lor spre foc. Ard nuielele trăsnind, Crește para scânteind. Împregiuru-i, ca o roată, Șede argățimea toată: Numai Petrea nu- ... Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. ... Nicolae Gane - Stejarul din Borzești ... șesul Trotușului, la stejarul din Borzești; era o adevărată bătălie cu tătarii. Ștefan cel blond cu ochii albaștri gânditori, călărea, nu ca atunci pe o nuia de alun, ci un cal aprig de soi moldovenesc [3] și alerga ca un fulger la toate punctele de bătaie, vârându-se unde primejdia era ... ... științe: El are lăbi, putere, el vrea neapărat; Iar voia câte fapte pe lume n-a lucrat. Acum răsună codrul! Tot ce-i nuia mai groasă, Din rădăcină-i scoasă; Trăsnesc, plesnesc copaci, în lăbi de urs mereu, Dar lucrul mergea greu. Văzând așa ursachi la pădurar aleargă, Încât ... Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ... Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă puternic, apoi o smuncitură a frâului îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele soarelui părea că pâlpâie și dânsa ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NUIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru NUIA. Genesa Capitol 30 Genesa 29 Genesa Capitol 30 1 Cînd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, și a zis lui Iacov: ,,Dă-mi copii, ori mor!`` 2 Iacov s`a mîniat pe Rahela, și a zis: ,,Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?`` 3 Ea a zis: ,,Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, și să am și eu copii prin ea.`` 4 Și i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; și Iacov s`a culcat cu ea. 5 Bilha a rămas însărcinată, și a născut lui Iacov un fiu. 6 Rahela a zis: ,,Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, și mi -a auzit glasul, și mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat). 7 Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, și a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8 ... Fapte Capitol 16 Fapte 15 Fapte Capitol 16 1 În urmă, Pavel s`a dus la Derbe și la Listra. Și iată că acolo era un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase și al unui tată Grec. 2 Frații din Listra și Iconia îl vorbeau de bine. 3 Pavel a vrut să -l ia cu el; și, dupăce l -a luat, l -a tăiat împrejur, din pricina Iudeilor, cari erau în acele locuri; căci toți știau că tatăl lui era Grec. 4 Pe cînd trecea prin cetăți, învăța pe frați să păzească hotărîrile apostolilor și presbiterilor din Ierusalim. 5 Bisericile se întăreau în credință, și sporeau la număr din zi în zi. 6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfînt să vestească Cuvîntul în Asia, au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei. 7 Ajunși lîngă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le -a dat voie. 8 Au trecut atunci prin Misia, și s`au pogorît la Troa. 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare și i -a făcut următoarea rugăminte: ,,Treci ... Isaia Capitol 10 Isaia 9 Isaia Capitol 10 1 Vai de cei ce rostesc hotărîri nelegiuite, și de cei ce scriu porunci nedrepte, 2 ca să nu facă dreptate săracilor, și să răpească dreptul nenorociților poporului Meu, ca să facă pe văduve prada lor, și să jăfuiască pe orfani! 3 ,,Ce veți face voi în ziua pedepsei, și a pieirii, care va veni din depărtare peste voi?`` ,,La cine veți fugi după ajutor, și unde vă veți lăsa bogăția?`` 4 Unii vor fi îngenunchiați între cei prinși în război, iar alții vor cădea între cei morți. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potolește, și mîna Lui tot întinsă este. 5 ,,Vai de Asirian-zice Domnul-nuiaua mîniei Mele, care poartă în mînă toiagul urgiei Mele! 6 I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit, l-am trimes împotriva unui popor pe care sînt mîniat, ca să -l prădeze și să -l jăfuiască, să -l calce în picioare ca noroiul de pe ulițe. 7 Dar el nu judecă așa, și nu acesta este gîndul inimii lui; ci el nu se gîndește decît să nimicească, decît să prăpădească neamurile cu grămada. 8 Căci el zice: ,Nu sînt voivozii ... Proverbele Capitol 22 Proverbele 21 Proverbele Capitol 22 1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. - 2 Bogatul și săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut și pe unul și pe altul. - 3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. - 4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața. - 5 Spini și curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele. - 6 Învață pe copil calea pe care trebuie s`o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - 7 Bogatul stăpînește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - 8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, și nuiaua nelegiuirii lui este gata. - 9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. 10 Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta. - 11 Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. - 12 Ochii Domnului păzesc pe cel ... Proverbele Capitol 23 Proverbele 22 Proverbele Capitol 23 1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: 2 pune-ți un cuțit în gît, dacă ești prea lacom. 3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înșelătoare. 4 Nu te chinui ca să te îmbogățești, nu-ți pune priceperea în aceasta. 5 Abia ți-ai aruncat ochii spre ea și nu mai este; căci bogăția își face aripi, și, ca vulturul, își ia sborul spre ceruri. 6 Nu mînca pînea celui pismaș, și nu pofti mîncările lui alese, 7 căci el este ca unul care își face socotelile în suflet. ,,Mănîncă și bea``, îți va zice el; dar inima lui nu este cu tine. 8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, și cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute. 9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocotește cuvintele tale înțelepte. 10 Nu muta hotarul văduvei, și nu intra în ogorul orfanilor, 11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. 12 Deschide-ți inima la învățătură, și urechile la cuvintele științei. 13 Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă -l ... ... furtunii și pietrelor de grindină. 31 Atunci, Asirianul va tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu nuiaua Sa. 32 La fiecare lovitură de nuia hotărîtă, pe care i -o va da Domnul, se vor auzi timpanele și arfele, Domnul va lupta împotriva lui cu mîna ridicată. 33 Căci de ... ... domnie al împărăției lui. 14 Eu îi voi fi Tată și el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul, îl voi pedepsi cu o nuia omenească și cu lovituri omenești; 15 dar harul Meu nu se va depărta dela el, cum l-am depărtat dela Saul, pe care l-am ... Iov Capitol 21 Iov 20 Iov Capitol 21 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Ascultați, ascultați cuvintele mele, dați-mi măcar această mîngîiere. 3 Lăsați-mă să vorbesc, vă rog; și, după ce voi vorbi, veți putea să vă bateți joc. 4 Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Și pentruce n`aș fi nerăbdător? 5 Priviți-mă, mirați-vă, și puneți mîna la gură. 6 Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, și un tremur îmi apucă tot trupul: 7 Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind și sporind în putere? 8 Sămînța lor se întărește cu ei și în fața lor, odraslele lor propășesc supt ochii lor. 9 În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească. 10 Taurii lor sînt plini de vlagă și prăsitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11 Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi, și copiii se sbeguiesc în jurul lor. 12 Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13 Își petrec zilele în fericire, și se pogoară într`o clipă în locuința morților. 14 Și totuș ... ... îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le poruncește El pe fața pămîntului locuit. 13 Îi face să pară ca o nuia cu care lovește pămîntul, sau ca un semn al dragostei Lui. 14 Iov, ia aminte la aceste lucruri! Privește liniștit minunile lui Dumnezeu! 15 Știi ... Psalmii Capitol 23 Psalmii 22 Psalmii Capitol 23 1 (O cîntare a lui David.) Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic. 2 El mă paște în pășuni verzi, și mă duce la ape de odihnă; 3 îmi înviorează sufletul, și mă povățuiește pe cărări drepte, din pricina Numelui Său. 4 Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine. Toiagul și nuiaua Ta mă mîngîie. 5 Tu îmi întinzi masa în fața protivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn, și paharul meu este plin de dă peste el. 6 Da, fericirea și îndurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele, și voi locui în Casa Domnului pînă la sfîrșitul zilelor mele. Psalmii Psalmii Capitol 89 Psalmii 88 Psalmii Capitol 89 1 (O cîntare a lui Etan, Ezrahitul.) Voi cînta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioșia Ta. 2 Căci zic: ,,Îndurarea are temelii vecinice! Tare ca cerurile este credincioșia Ta!`` - 3 ,,Am făcut legămînt cu alesul Meu`` -zice Domnul-,,iată ce am jurat robului Meu David: 4 ,,Îți voi întări sămînța pe vecie, și` -n veci îți voi așeza scaunul de domnie.`` 5 Cerurile laudă minunile Tale, Doamne, și credincioșia Ta în adunarea sfinților! 6 Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu? 7 Dumnezeu este înfricoșat în adunarea cea mare a sfinților, și de temut pentru toți ceice stau în jurul Lui. 8 Doamne, Dumnezeul oștirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Și credincioșia Ta Te înconjoară. 9 Tu îmblînzești mîndria mării; cînd se ridică valurile ei, Tu le potolești. 10 Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmașii Tăi prin puterea brațului Tău. 11 Ale Tale sînt cerurile și pămîntul, Tu ai întemeiat lumea și tot ce cuprinde ea. 12 Tu ai făcut miazănoaptea și miazăziua; ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NUIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 67 pentru NUIA. COȘ ^2 , coșuri , s . n . Bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee . - [ Pl . și : ( m . ) coși ] COȘ ^1 , coșuri , s . n . 1. Obiect de diferite forme , făcut dintr - o împletitură de nuiele , de papură , de rafie etc . , cu sau fără toarte , care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte ; coșarcă . 2. Unealtă de pescuit de formă ovală , cilindrică etc . , făcută din împletitură de nuiele sau de mlajă și folosită la prinderea peștilor mici . 3. ( La jocul de baschet ) Cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn și prevăzut cu o plasă fără fund prin care trebuie să fie trecută mingea pentru a se marca un punct ; punct marcat în acest fel . 4. Parte din instalația unei mori mici , în formă de ladă cu gura largă și fără fund , în care se toarnă grăunțele de măcinat . 5. Împletitură de nuiele care se așază ca o ladă pe fundul carului , înlocuind loitrele și codârla când se transportă lucruri mărunte . 6. Acoperământ de piele sau de pânză al unei trăsuri , care se poate ridica sau strânge . 7. ( ... ÎMBOLDÍ , îmboldesc , vb . IV . 1. Tranz . A împunge un animal cu prăjina , cu bățul , cu nuiaua sau , p . ext . , a lovi un animal cu bățul , cu nuiaua spre a - l îndemna la mers , la tras . 2. Tranz . Fig . A îndemna , a împinge pe cineva la o acțiune ; a stimula . 3. Refl . recipr . și tranz . A ( se ) lovi cu coatele , a ( - și ) da ghionturi sau brânci ; a ( se ) îmbrânci . - În + CÓȘNIȚĂ , coșnițe , s . f . 1. Coș ^1 mic de nuiele sau de papură , folosit la târguieli . 2. Stup făcut din papură , paie , nuiele ... GRĂDEÁ , grădele , s . f . ( Reg . ) Nuia din care se împletesc unele garduri ; p . ext . ( la pl . ) gard împletit din nuiele . [ Var . : grădélă s . f . ] - Refăcut din grădele ( pl . lui grădelă < scr ... JUVÉLNIC , juvelnice , s . n . ( Reg . ) 1. Construcție de scânduri , nuiele sau stuf , folosită pentru păstrarea peștelui viu în apă . 2. Unealtă de pescuit confecționată din plasă sau din nuiele , în formă de coș sau sac . - Et . ... NUIELÚȘĂ , nuielușe , s . f . Diminutiv al lui nuia ; nuieluță . [ Pr . : nu - ie - ] - Nuia ÎMPLETÍ , împletesc , vb . IV . 1. Tranz . A reuni , a împreuna mai multe fire , jurubițe etc . 2. Tranz . A strânge părul în cozi . 3. Tranz . A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele , din flori etc . ; spec . a face o împletitură din fire de lână , de bumbac etc . prin tricotare cu andrele . 4. Refl . recipr . Fig . A se încrucișa , a se întretăia ; a se îmbina . 5. Intranz . ( Rar ; în expr . ) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare ; a dansa . 6. Tranz . Fig . ( Înv . ) A unelti , a urzi . - În + pleată ( pl . ÎMPLETÍT^2 , - Ă , împletiți , - te , adj . 1. ( Despre fire , jurubițe etc . ) Reunit , încrucișat cu altele într - un anumit fel ; ( despre obiecte ) lucrat din fire de lână , bumbac , cânepă etc . sau din nuiele , flori etc . , dispuse într - un anumit fel . 2. ( Despre păr ) Strâns în cozi , făcut cozi . 3. ( Adesea fig . ) Încrucișat , încolăcit . - ÎMPLETÍT^1 s . n . Împletire . - V. ÎMPLETITÓR , - OÁRE , împletitori , - oare , s . m . și f . Persoană care împletește din răchită , nuiele etc . diferite obiecte . - Împleti + suf . - ÎNGRĂDITÚRĂ , îngrădituri , s . f . Împletitură de nuiele ( sau gard , zid , grilaj etc . ) cu care se împrejmuiește un teren . - Îngrădi + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||