|
|
||
|
Vezi și forma bază: MANEVRA Vezi și:MANEVRA, MANEVRARE, ÎNVÂRTEALĂ, ÎNVÂRTITURĂ, ȘURUB, ȚAPINAR, CÂRMACI, CÂRMI, CARGABAS, COAPTAȚIE, COMBINER ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MANEVRĂ: MANEVRA.
MANEVRĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MANÉVRĂ s. f. 1. manevrare. 2. (pl.) pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă. 3. totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a treburilor, de conducere a unei nave etc. 4. parâmă la fixarea și manevrarea velelor, la legarea catargelor etc. 5. (fig.) uneltire, intrigă, mașinație. (< fr. manoeuvre)Sursa : neoficial MANÉVRĂ, manevre, s.f. 1. (De obicei la pl.) Deplasare organizată și rapidă a unor unități militare pentru a lovi pe adversar sau pentru a respinge lovitura lui; p. ext. luptă. ** Pregătire tactică a unei armate sau a unei flote, în condiții asemănătoare cu cele de război. 2. Ansamblu de operații executate pentru a alcătui sau a desface o garnitură de tren, pentru a deplasa vagoanele în direcția voită etc. ** Ansamblu de operații executate pentru deplasarea unei nave în direcția voită, în special la acostare sau la ieșirea din port. ** (Concr.) Parâmă folosită la legarea și la mânuirea pânzelor, la legarea catargelor etc. 3. Manipulare a unui aparat, a unui dispozitiv tehnic etc. ** (Med.) Totalitatea mișcărilor executate, după un plan dinainte stabilit, în cursul unei intervenții. Manevră obstetricală. 4. Fig. (Mai ales la pl.) Uneltire întreprinsă de cineva pentru a-și atinge scopurile; tertip. - Din fr. manuvre.Sursa : DEX '98 MANÉVRĂ s. v. intrigă, mașinație, strata-gemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, uneltire, vicle-nie, vicleșug.Sursa : sinonime MANÉVRĂ s. 1. (înv.) manoperă. (\~ de infanterie.) 2. v. manevrare.Sursa : sinonime manévră s. f. (sil. -vră), g.-d. art. manévrei; pl. manévreSursa : ortografic MANÉVR//Ă \~e f. 1) mai ales la pl. Deplasare a trupelor, susținută de regruparea organizată și rapidă a acestora în timpul operațiilor militare, pentru a ataca inamicul pe neașteptate sau pentru a le reorganiza în urma unui insucces. 2) Ansamblu de exerciții tactice, prevăzute pentru instruirea militară a trupelor în condiții asemănătoare cu cele de luptă. 3) Totalitate de operații necesare pentru constituirea sau desfacerea unei garnituri de tren. 4) Ansamblu de operații executate în vederea schimbării direcției de deplasare a unei nave, mai ales în timpul acostării sau ieșirii din port. 5) fig. Mijloc de a acționa în vederea atingerii cu orice preț a unui scop. 6) Parâmă folosită la fixarea și mânuirea pânzelor și a catargelor. /Sursa : NODEX MANÉVRĂ s.f. 1. Manevrare. 2. (Mil.; la pl.) Pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă; (p. ext.) deplasare a unei armate sau a unei flote pe câmpul de luptă pentru a da inamicului o lovitură neașteptată. 3. Totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a trenurilor, de conducere a unei nave etc. ** (Mar.) Frânghie folosită la legarea și mânuirea pânzelor, la legarea catargelor etc. 4. (Fig.) Uneltire, intrigă, mașinație. [Cf. fr. manoeuvre, rus. manevr, germ. Manöver < lat. manus - mână, opera - lucru].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MANEVRĂRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru MANEVRĂ. ... a înapoiat, a ținut bidonul aproape, silind pe soldat să se arate: era Stan Petre... Dar, în cutare noapte ploioasă, în avanposturi, în manevra trecută, când a găsit în cort un culcuș de paie uscate, pregătit pentru o odihnă mai cumsecade! Tocmai târziu află, printr-o întâmplare ... Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0 Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0 Avatarii faraonului TlĂ de Mihai Eminescu Sara... sara... sfânta È™i limpedea mare îÈ™i întinde pânzăriile transparente de azur sub luna care-n nălÈ›imea depărtată a cerului trece ca un mare măr de aur neÈ›inut de nimic în eterul albastru... pustiile Nubiei lucesc verziu-sur ca câmpii de gheaÈ›ă pe care a căzut o ninsoare uÈ™oară È™i Memfis, divina Memfis, îÈ™i ridică colosalele ei zidiri ninse de lună în depărtarea È›ării... pare că-ntr-o noapte de vară ar fi nins deodată o pulbere de diamant peste toată lumea È™i urmele acelei străluciri ar fi muiat È™i-ndulcit aerul cel dulce al Egipetului, È™i numai Nilul îÈ™i leagănă miÈ™cătoarele È™i lungile lui maluri de papură pintre care curg oglinzile lui mari, care reflectă lumea cerului È™i parecă apele lui, miÈ™cându-se una peste alta ca linÈ›olii de cristal miÈ™cător, sună în adânc cântarea cântărilor. UÈ™or zboară luntrea mică È™i neagră asemenea unei cugetări printre tablourile măreÈ›e desfăÈ™urate de o parte È™i de alta ... Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie şi adolescenţă Amintiri din copilărie și adolescență de Garabet Ibrăileanu Amintirile au fost precedate în ,,Adevărul literar și artistic" de următoarea notă a redacției: ,, Începem publicarea amintirilor de copilărie și adolescență ale lui G. Ibrăileanu. Aceste amintiri datează din 1911. Ele sunt redactate sub formă de scrisori către un prieten, în casa căruia au și fost scrise. Manuscrisul scrisorilor stătea pe biroul prietenului, de unde Ibrăileanu îl lua și îl completa. Cum scrisorile nu erau destinate apariției, ele se prezintă sub prima redactare -- fără nici o corijare de formă. Le publicăm atât pentru frumusețea paginilor în sine, cât și ca document pentru înțelegerea unei epoci și a unui om ale cărui fine resorturi sufletești pot fi descoperite numai din lectura acestor pagini, care cuprind fapte necunoscute chiar de mulți dintre prietenii lui Ibrăileanu." Duminică 31 iulie 1911 Încep să-ți scriu câteva lucruri de altădată, așa cum mi-or veni sub condei, fără nici un plan și fără nici o pretenție. Cele mai vechi lucruri, de care mi-aduc aminte, sunt casa de la Roman, unde am stat până la vârsta de 5 ani, și familia câtă stătea în acea ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ... Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul — plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MANEVRĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru MANEVRĂ. MANEVRÁ , manevrez , vb . I . 1. Intranz . ( Despre locomotive , trenuri , nave ) A executa o manevră ( 2 ) . 2. Intranz . ( Despre unități militare ) A executa o manevră ( 1 ) . 3. Tranz . A manipula un aparat , un dispozitiv tehnic etc . 4. Intranz . Fig . A întrebuința diverse mijloace ( incorecte ) pentru a reuși într - o ... MANEVRÁRE , manevrări , s . f . Acțiunea de a manevra și rezultatul ei ; mânuire , manipulare . - V. manevra ÎNVÂRTEÁLĂ , învârteli , s . f . 1. Învârtire , întoarcere , răsucire . 2. ( Fam . ; mai ales la pl . ) Manevră ( necinstită ) folosită pentru obținerea unor profituri ( individuale ) . Învârti + suf . - ÎNVÂRTITÚRĂ , învârtituri , s . f . 1. Faptul de a ( se ) învârti ; mișcare în cerc , învârtire . 2. Fig . Manevră , șiretlic . - Învârti + suf . - ȘURÚB , șuruburi , s . n . 1. Tijă cilindrică de lemn sau de oțel , filetată , care servește la asamblarea a două ori a mai multor piese sau care transmite , transformă sau utilizează în diverse feluri mișcarea de rotație într - un mecanism . 2. Nume dat unor unelte , dispozitive etc . care au ca parte componentă un șurub sau care se manevrează prin ȚAPINÁR , țapinari , s . m . Muncitor care manevrează buștenii cu țapina . - Țapină + suf . - CÂRMÁCI , cârmaci , s . m . 1. Persoană , sportiv care manevrează cârma unei ambarcații , a unei nave . 2. Fig . Cârmuitor , ... CÂRMÍ , cârmesc , vb . IV . Intranz . 1. A manevra cârma unei ambarcații , a unei nave , schimbând direcția de mers ; p . gener . a o coti , a o lua în ... CARGABÁS , cargabase , s . n . ( Mar . ) Manevră curentă de strângere a unei COAPTÁȚIE , coaptații , s . f . 1. ( Biol . ) Stare de interacțiune a organelor unui corp viu . 2. ( Med . ) Manevră chirurgicală sau ortopedică de a pune la loc fragmentele oaselor fracturate sau oasele luxate . [ Pr . : co - COMBINÉR , - Ă , combineri , - e , s . m . și f . Muncitor calificat care manevrează o combină . [ Var . : combainér , - ă s . m . și Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||