Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul MEDIATORUL nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: MEDIATOR

  Vezi și:MEDIATOR, ÎNGER, INTERMEDIAR ... Mai multe din DEX...

MEDIATORUL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MEDIATÓR, -OÁRE I. adj. (despre planuri) perpendicular pe mijlocul unui segment de dreaptă. II. s. f. perpendiculară pe mijlocul unui segment de dreaptă. III. s. m. 1. factor intermediar de mediere și transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. 2. substanță chimică eliberată de terminațiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. IV. s. m. f. persoană, guvern, stat care face o mediație; mijlocitor, intermediar. (< lat. mediator)

Sursa : neoficial

 

MEDIATÓR, -OÁRE, mediatori, -oare, subst. 1. S.m. și f. Persoană, guvern etc. care mijloceşte o înțelegere între două părți (adverse), care face un act de mediație; mijlocitor, intermediar. 2. S.n. Intermediar chimic care asigură transmiterea influxului nervos. 3. S.f. Perpendiculară dusă pe mijlocul unui segment de dreaptă; locul geometric al punctelor situate într-un plan, egal depărtate de capetele unui segment de dreaptă. ** (Adjectival) Plan mediator = plan perpendicular pe mijlocul unui segment de dreaptă. [Pr.: -di-a-] - Din lat. mediator.

Sursa : DEX '98

 

MEDIATÓR s. intermediar, mijlocitor, (rar) interpus, (înv.) mijloc, solitor. (\~ între două părți aflate în conflict.)

Sursa : sinonime

 

mediatór adj. m., pl. mediatóri; f. sg. și pl. mediatoáre

Sursa : ortografic

 

mediatór (persoană, med. ) s. m. (sil. -di-a-), pl. mediatóri

Sursa : ortografic

 

MEDIAT//ÓR^2 \~oáre n. Substanță secretată de fibrele nervoase, care transmite influxul nervos celulelor adiacente. [Sil. -di-a-] /<lat. mediator

Sursa : NODEX

 

MEDIAT//ÓR^1 \~oáre (\~óri, \~oáre) m. și f. Persoană (sau delegație oficială, guvern) care mediază un acord între două părți; mijlocitor; intermediar. [Sil. -di-a-] /<lat. mediator

Sursa : NODEX

 

MEDIATÓR, -OÁRE adj. 1. (Despre planuri sau drepte) Perpendicular pe mijlocul unui segment de dreaptă. 2. Factor intermediar de mediere și transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. * Mediator chimic = substanță chimică eliberată de terminațiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. // s.m. și f. Cel care face o mediație între doi adversari; împăciuitor, mijlocitor, intermediar. [Pron. -di-a-. / cf. fr. médiateur, lat. mediator].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MEDIATORUL

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru MEDIATORUL.

MEDIATOR

MEDIATÓR , - OÁRE , mediatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană , guvern etc . care mijlocește o înțelegere între două părți ( adverse ) , care face un act de mediație ; mijlocitor , intermediar . 2. S . n . Intermediar chimic care asigură transmiterea influxului nervos . 3. S . f . Perpendiculară dusă pe mijlocul unui segment de dreaptă ; locul geometric al punctelor situate într - un plan , egal depărtate de capetele unui segment de

 

ÎNGER

... ÎNGER , îngeri , s . m . Ființă spirituală , cu aripi , înzestrată cu calități excepționale ( de bunătate , de frumusețe ) , mediator

 

INTERMEDIAR

... face legătura între vânzător și cumpărător sau încheie o tranzacție între două părți , cu împuternicirea acestora ; persoană care mijlocește încheierea unei operații ( economice ) ; mijlocitor . V. mediator