|
|
||
|
Vezi și forma bază: MIZĂ Vezi și:BANCHER, MARTINGALĂ, MIZĂ, POT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MIZA: MIZĂ.
MIZA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MIZÁ vb. tr. 1. a depune ca miză (la un joc), a ponta. 2. (fig.) a conta pe... (< fr. miser)Sursa : neoficial MIZÁ, mizez, vb. I. Tranz. 1. A depune ca miză; a juca pe...; a ponta. 2. Fig. A conta pe..., a se bizui pe... - Din fr. miser.Sursa : DEX '98 MIZÁ vb. v. baza, bizui, conta, fundamenta, încrede, întemeia, sprijini.Sursa : sinonime MIZÁ vb. a ponta, (înv.) a pontarisi. (A \~ la un joc de noroc.)Sursa : sinonime mizá vb., ind. prez. 1 sg. mizéz, 3 sg. și pl. mizeázăSursa : ortografic A MIZ//Á \~éz tranz. 1) (sume de bani) A pune în joc drept miză; a ponta. 2) fig. A pune temei; a se sprijini; a se bizui; a se baza; a conta; a fonda; a se întemeia. /Sursa : NODEX MIZÁ vb. I. tr. 1. A depune o miză (la un joc de noroc). 2. (Fig.) A se bizui pe..., a conta pe... [< fr. miser].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MIZARezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru MIZA. Ion Luca Caragiale - Șah și mat! Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Iancu Moroi de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1884 în suplimentul literar al gazetei România liberă , semnată pentru prima oară cu numele ce și-l va lua de aici înainte: "De la Vrancea". Lui Alexandru Economu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Nu se auzea, în întunericul unei nopți de toamnă, decât lătratul câinilor din mahala. Pe ulițele strâmte și dosnice de pe lângă Grădina Icoanei, noroiul și bolovanii de piatră se împestrițau cu băltoacele întinse de-a curmezișul drumurilor. Felinarele, înfipte din răspântie în răspântie, nu luminau mai mult decât stâlpii telegrafului. Norii posomorâți burnițau, înecând casele într-o atmosferă fumurie și împufată asemuită cu aburii ce plutesc alene pe deasupra bălților. În fața unui maidan, îngrădit cu lațe, o casă mai răsărită decât celelalte. Pridvorul ei, de scânduri noi, rânjea în întuneric, ca un șir de dinți uriași. Înlăuntru, răsturnat în lungul patului, cu capul vârât într-o pernă, și-ascundea fața în mâini domnul Moroi. Slab și deșirat, îmbrăcat în haine negre, părea gata de plecare, cu toate că și-afunda capul din ce în ce în ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Paraziţii Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Cosmin așteaptă pe doi prieteni. E singur, la o masa rotundă, în grădina "Costandin". Cu capul rezemat în mâna dreaptă, privește fără a clipi. Nici "băieții" care gonesc cu farfurii, sticle și pahare, nici mulțimea zgomotoasă și lacomă nu-i tulbură privirea melancolică. În grădină se aud, din toate părțile, strigătele obișnuite: "Băiete, o baterie!", "O idee!", "La moment!", "Un patrician!", "Gaata!", "Pârjoala, Mitică!", "A sosit!", "Un taifas, la a cincea!", "Soseș-teee... pe telegraf!" Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu cântă Ciocârlia , o scăpărare uimitoare de sunete. Pentru Cosmin lumea, așa de vie și de apropiată, se proiectează într-o depărtare tăcută și fumurie. La lumina felinarelor oamenii îi par ca niște umbre nehotărâte în conturul lor. Cosmin închise ochii săi obosiți și, în întunericul de o clipă, îi licări tremurând, ca într-un vis, o grădiniță cu liliac, o scară răsucită ca un melc colosal, un pat murdar în care zace un bătrân cu capul mare, cu părul alb, lung și rar, și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIZARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru MIZA. BANCHÉR , bancheri , s . m . 1. Capitalist care , prin intermediul băncii ^2 , ( 1 ) , dă bani cu împrumut sau finanțează în schimbul unei dobânzi sau al unei părți din profit pe capitaliștii sau instituțiile lor din industrie , comerț , agricultură etc . ; proprietar sau mare acționar al unei bănci ^2 . 2. ( La unele jocuri de cărți ) Persoană care conduce jocul și dispune de o sumă suficientă de bani spre a acoperi mizele celorlalți MARTINGÁLĂ , martingale , s . f . I. 1. Curea de la ham în formă de furcă , ce nu permite calului să se ridice în două picioare . 2. Bară de metal în formă de suliță , care se fixează dedesubtul bompresului la navele cu pânze . II. Procedeu de a ponta la jocurile de noroc , constând în dublarea mizei după o lovitură MÍZĂ , mize , s . f . Sumă de bani pe care o depune fiecare dintre participanții la un joc de noroc și care intră în posesiunea POT , poturi , s . n . Sumă rezultată din mizele strânse într - un tur al unui joc de |
||