Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul MUNIȚII nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: MUNIȚIE

  Vezi și:PIROTEHNIE, CARTUȘ, CHESON, DELABORA, FURGON, MUNIȚIE, PULBERĂRIE, REALIMENTA, REGIMENTAR ... Mai multe din DEX...

MUNIȚII - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MUNÍȚIE, muniții, s.f. Denumire generică dată cartușelor pentru armamentul de infanterie, grenadelor de tot felul, proiectilelor de artilerie, bombelor de aviație etc. - Din germ. Munition, lat. munitio, fr. munition.

Sursa : DEX '98

 

MUNÍȚIE s. v. armament.

Sursa : sinonime

 

MUNÍȚIE s. (MIL.) (înv.) zephanea.

Sursa : sinonime

 

muníție s. f. (sil. -ți-e), art. muníția (sil. -ți-a), g.-d. art. muníției; pl. muníții, art. muníțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

MUNÍȚI//E \~i f. Totalitate de proiectile și accesorii ale acestora, folosite la armele de foc. /Muniton, lat. munitio, \~onis, fr. munition

Sursa : NODEX

 

MUNÍȚIE s.f. Totalitatea proiectilelor și a accesorilor acestora, folosite la armele de foc. [Gen. -iei, var. munițiune s.f. / cf. fr. munition, germ. Munition, lat. munitio].

Sursa : neologisme

 

MUNÍȚIE s. f. totalitatea proiectilelor folosite la armele de foc. (< fr. munition, germ. Munition, lat. munitio)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MUNIȚII

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru MUNIȚII.

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

Constantin Negruzzi - Sobieski şi românii Sobieski și românii de Constantin Negruzzi Fără N.B. a apărut prima data dată în Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845 , Iași, 1845. Pe drumul ce duce cătră cetatea Neamțu, pe la sfârșitul lui septemvrie 1686, se vedea o oaste mergând. După un trup de lănceri ce deschidea marșa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofițeri călări în fruntea cărora erau trei; unul în floarea vrâstei, posomorât, gânditor, necăjit, și doi mai bătrâni. Tustrei în haine poloneze. În sfârșit venea duiumul oștei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe față și cu durerea în inimă. Nu se auzea nici surlă, nici dobă, numai tropotul cailor, și pasul oamenilor ce abia se mișcau, pentru că de zece zile caii n-au ros decât coaja copacilor, și oamenii s-au hrănit numai cu poame. Și însă această oaste, în stare așa ticăloasă, e acea ce a îngiosit de atâte ori trufia semilunii, iar acei trei fruntași ofițeri sunt hatmanii Iablonovski și Potoțki, și cel din mijlocul lor însuși Ion Sobiețki, regele Poloniei. Și cum ...

 

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 Misia mea la Londra - Mareșalul Pelissier - Lordul Malmersbury 4 Prințul Napoleon - Contele Kisseleff — Marchizul de Vilamarina — Cavalerul Nigra — Baronul HĂ¼bner — Dnul Thouvenel — Lamartine Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcărase inimile românilor! Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cânta, se dansa de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperările unui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpul înflorit al literaturii și aruncându-mă în torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că: ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUNIȚII

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru MUNIȚII.

PIROTEHNIE

PIROTEHNÍE , pirotehnii , ( 2 ) s . f . 1. Tehnica fabricării și utilizării unor dispozitive , a unor materiale care servesc la aprinderea munițiilor , a armelor de foc , a unor substanțe explozibile , a artificiilor etc . 2. Fabrică de

 

CARTUȘ

... cartușe , s . n . 1. Tub metalic sau de carton prevăzut cu o capsă , cu material exploziv și cu proiectil sau cu alice , care servește ca muniție pentru armamentul portativ ; patron ^1 . 2. Ornament sculptat sau gravat ( în formă de sul desfăcut parțial ) pe care se scriu inscripții , monograme etc . 3. Textul ...

 

CHESON

CHESÓN , chesoane , s . n . 1. Vehicul de artilerie , tras de cai , format dintr - o ladă de tablă închisă , împărțită în compartimente , destinat pentru transportul muniției . 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă , cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie . 3. Construcție de beton , de oțel etc . de forma unei cutii , care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile umede , precum și la repararea unei nave sub linia de

 

DELABORA

DELABORÁ , delaboréz , vb . I . Tranz . A demonta dintr - un loc instalațiile , mașinile și munițiile devenite inutilizabile sau

 

FURGON

FURGÓN , furgoane , s . n . Vehicul tras de cai de obicei acoperit , care servește la transportarea bagajelor , a alimentelor , a munițiilor

 

MUNIȚIE

MUNÍȚIE , muniții , s . f . Denumire generică dată cartușelor pentru armamentul de infanterie , grenadelor de tot felul , proiectilelor de artilerie , bombelor de aviație

 

PULBERĂRIE

PULBERĂRÍE , pulberării , s . f . Fabrică sau depozit de muniții . - Pulbere + suf . -

 

REALIMENTA

REALIMENTÁ , realimentez , vb . I . Tranz . A alimenta din nou , a reînnoi provizia de alimente , de combustibil , de muniții etc . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - +

 

REGIMENTAR

REGIMENTÁR , - Ă , regimentari , - e , adj . 1. Care aparține regimentului , privitor la regiment . 2. ( Ieșit din uz , în sintagma ) Tren regimentar = convoi de căruțe sau de camioane care transportă , pe front , munițiile sau proviziile unui