|
|
||
Vezi și:ÎMBÂCSI,
ÎMBÂCSIT,
ÎMPUȚICIUNE,
CLOACĂ,
COPROFILIE,
CURĂȚA,
EXCREMENT,
GOZ,
GUNOI,
IM,
IMUNDIȚIE
... Mai multe din DEX...
MURDĂRIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MURDĂRÍE, murdării, s.f. 1. Stare a ceea ce este murdar (1); (concr.) strat de necurățenie care acoperă sau îmbâcsește ceva; resturi nefolositoare; gunoi. ** Excremente. 2. Fig. Caracter, comportare, faptă vrednică de dispreț, degradantă, josnică; imoralitate, mârșăvie. ** Vorbă necuviincioasă, obscenă. - Murdar + suf. -ie.Sursa : DEX '98 MURDĂRÍE s. v. abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie.Sursa : sinonime MURDĂRÍE s. 1. jeg, necurățenie, (pop.) rapăn, scârnăvie, slin, (înv. și reg.) măzăcie, tină, (reg.) im, izină, jip, lip, mânjeală, mâzgală, mocicoșag, moșcoleală, muruială, negru, (înv.) murdarlâc, necurăție, smârdă. (Plin de \~ din cap până în picioare.) 2. v. gunoi.Sursa : sinonime murdăríe s. f., art. murdăría, g.-d. art. murdăríei; pl. murdăríi, art. murdăríileSursa : ortografic MURDĂRÍ//E \~i f. 1) Strat de impurități care acoperă sau îmbâcsește ceva. 2) Totalitate de lucruri murdare. 3) Lipsă de curățenie. 4) fig. Faptă, acțiune sau vorbă nedemnă de un om onest. /murdar + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MURDĂRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru MURDĂRIE. Dimitrie Anghel - Agora modernă ... i mai pot face să vibreze. Fiind marele colector, maxima cloacă a acestor șerpuitoare rîulețe care nu mai pot reflecta cerul din multa murdărie ce-o tîrăsc în ele, ce nu mai pot face valuri ca să poată aduna lumină pe crestele lor, ce nu mai pot scoate glasuri ... Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ... Ion Luca Caragiale - Karkaleki ... Caragiale Odinioară, când era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ... ... țărance - intelectuali - artiști - poeți - prozatori - critici - burgheji - tramcare - tramvaiuri - capele pârlite - jupe călcate -bătături strivite - copii pierduți - părinți beți - mame prăpădite - guri căscate - praf - noroi - murdărie Ion Luca Caragiale - O reparațiune ... fereastră a casei dumitale, se aruncă zoale în capul publicului; iar dumneata stăpânul casei, zâmbind candid, declari, dela altă fereastră, că desaprobi această murdărie săvârșită fără voia dumitale, ba chiar îți pare... necuviincioasă. Ei ! apoi, să ne ierți ! așa nu merge, onorate și nevinovate domnule ! Pentru lăturile aruncate de ... Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! de Ion Luca Caragiale Așa de june Moftul și deja mâhnit și trist? iată ce-și va zice desigur publicul văzând foița noastră cernită. Da, trist! da, mâhnit! da, cernit! Durerea adevărată e sobră de cuvinte, este mută... Să tăcem dar și să plângem: Consumatum est! Ieri s-a dat în Dealul Mitropoliei, cu 95 bile albe, contra 22 negre, lovitura de moarte României! Onoare celor 22 bile negre! ele singure sunt români adevărați! Căci — acele 95 bile albe nu sunt albe decât în batjocură: albul nu e coloarea doliului, nu e coloarea asasinatului și a morții, nu e coloarea trădării! ele nu pot fi prin urmare, nu sunt adevărații reprezentanți ai țării. Nu! acea majoritate care, la amenințările băncii ministeriale, își pleacă botul și dă votul; acea majoritate, care o dată măcar nu e capabilă a trece în minoritate, nu reprezintă România! peste putință! A presupune un moment aceasta ar fi să credem că o națiune se poate sinucide singură pe sine însăși, și ar fi nebunie să bănuim măcar o clipă o națiune ... Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea Kir Ianulea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 Zice că odată, acu vreo sută și nu știu câți ani, a dat poruncă Dardarot, împăratul iadului, să s-adune dinainte-i diavolii, de la mare pân la mic, unul să nu fle lipsă, că-i scurtează coada și-i lungește urechile! Și, dacă s-au adunat ei cu toții, împăratul s-a tras de țăcălie scrâșnind strașnic, a tușit de i-a pârâit jețul, a holbat ochii la el și le-a zbierat așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile lor; toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor; pe care-l întrebi de ce a ajuns aici: "femeia" și iar "femeia". Măi, am zis eu în gândul meu, adevărat să fie asta?... Pe spusele oamenilor, firește, mare temei nu putem pune, fiindcă-i ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Văduvele Văduvele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Oamenii, când n-au ce face, se-apucă de gâlceavă. Se dau la vorbă, și destul e unul s-o apuce anapoda, că cearta e gata. Prostia pândește mintea omului cum pândesc lupii razna oilor. Când inima e spre rele, apoi velințe de flori să-i semeni, că tot ciulini și pălămidă dă și, de n-o găsi în miere fiere, iepuri la biserică, câini cu covrigi în coadă și apa Dunării prin curtea vecinului, atunci e atunci, să te mai ții, pârleo, că nu-și mai vine în voie măcar de i-ai da tot mărunțișul și pe deasupra și toiagul lui vodă pe spinare. Se întâmplă, câteodată, și mai altfel de cum gândești. Nici lene, nici prostie, nici răutate să nu fie la mijloc, și totuși sare omului țâfna din senin, din iarbă verde. Ba că s-a gândit la cutare lucru când a zis cutare cuvânt; ba că a tras cu coada ochiului când se uita la mine; ba că îi dau din toată inima și-mi răspunde: "Aș, la ce te mai superi!" Și pe-așa povârniș, până nu s- ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur Făt-Frumos cu părul de aur de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o pustie mare un pustnic, și petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Și așa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul. Într-una din zile se duse pustnicul pe marginea gârlei, care curgea pe-aproape de coliba lui, și iată văzu că vine pe apă un sicriaș smolit și încleit bine, și auzi un orăcăit de copil ieșind dintr-însul. Stătu puțin de cugetă și, după ce făcu rugăciune, intră în apă și trase cu o prăjină sicriașul la margine. Când deschise, ce să vază în el? Un copilaș ca de vro două luni; îl scoase din sicriu și cum îl luă în brațe tăcu. Acest copil avea un baier atârnat de gât. Și, dacă îl luă, văzu că într-însul era o scrisoare, o ceti și află că copilul de față este lepădat de o fată mare de împărat, care alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica părinților, lepădă copilul, îl puse în ... Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MURDĂRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru MURDĂRIE. ... ÎMBÂCSÍ , îmbâcsesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) umple , a ( se ) înțesa de praf , de murdărie sau de miasme . 2. Tranz . ( Reg . ) A umple ceva , îndesând sau înghesuind . - În + bâcsi ( reg . " a umple , a ticsi ... ... ÎMBÂCSÍT , - Ă , îmbâcsiți , - te , adj . 1. Care este plin , înțesat de praf , de murdărie ... ÎMPUȚICIÚNE , împuțiciuni , s . f . 1. ( Rar ) Miros greu ; putoare . 2. ( Concr . ) Lucru urât mirositor ; p . ext . murdărie CLOÁCĂ , cloace , s . f . 1. Canal subteran în care se adună murdăriile dintr - un oraș . 2. ( Adesea fig . ) Băltoacă murdară și rău mirositoare ; loc infect , plin de murdării . 3. Cavitate a corpului batracienilor , reptilelor și păsărilor , în care se deschid tubul digestiv , conductele genitale și ... COPROFILÍE , coprofilii , s . f . ( Med . ) Stare morbidă în care bolnavul se complace în murdărie CURĂȚÁ , cúrăț , vb . I . I. 1. Tranz . și refl . A face să dispară murdăria , a înlătura impuritățile de pe ceva sau de pe sine . 2. Tranz . și refl . A ( se ) vindeca de o boală ( de piele ) . 3. Tranz . A îndepărta asperitățile , depunerile , materialele nefolositoare de pe o piesă , de pe un obiect , de pe un teren etc . , în vederea recondiționării , îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare . II. Fig . 1. Tranz . și refl . A ( se ) scăpa , a ( se ) salva , a ( se ) descotorisi ( de ceva rău ) . 2. Refl . ( În limbajul bisericesc ) A se mântui , a se purifica . 3. Tranz . ( Fam . ) A omorî . 4. Tranz . și refl . A face să rămână sau a rămâne fără nici un ban . [ Var . : ( pop . ) curățí vb . ... EXCREMÉNT , excremente , s . n . Materie rezultată din digestie , care se elimină din corpul oamenilor sau al animalelor prin anus ; ( materii ) fecale ; murdărie ... GOZ , gozuri , s . n . ( Reg . ; cu sens colectiv ) Resturi nefolositoare de materii vegetale ; p . gener . gunoi , murdărie ... netrebuincioase care se aruncă . 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut , întrebuințată ca îngrășământ agricol organic . 3. Fir de pai , scamă , murdărie ... 2 - Element de compunere cu sens negativ și privativ , formând substantive , adjective , verbe . [ Var . : in ^1 - ] IM ^1 , imuri , s . n . ( Reg . ) Noroi , murdărie ... IMUNDÍȚIE s . f . ( Livr . ; adesea fig . ) Murdărie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||