|
|
||
Vezi și:DEZNĂDEJDE,
ACIRA,
CREDE,
CREDINȚĂ,
DESCURAJA,
DESCURAJAT,
DESPERA,
DEZNĂDĂJDUI,
DEZNĂDĂJDUIT,
NĂDĂJDUI,
NĂDĂJDUIRE
... Mai multe din DEX...
NĂDEJDE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NĂDÉJDE, nădejdi, s.f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori doreşti se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. * Loc. adj. De nădejde = în care poţi avea toată încrederea. * Loc. adv. De (sau cu) nădejde = așa cum trebuie, foarte bine; solid, temeinic. * Loc. vb. A trage nădejde = a spera, a nădăjdui. * Expr. În nădejdea... = în speranța..., bazându-se pe... A se lăsa în nădejdea (cuiva) = a conta (pe...), a se bizui (pe...). A-și pune (sau a avea) nădejdea (în cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva), a se încrede (în...). Slabă nădejde = puțin probabil, nesigur. ** (Concr.) Ceea ce dă încredere, certitudinea că se va realiza dorința cuiva. - Din sl. nadeda.Sursa : DEX '98 Nădejde ≠ deznădejdeSursa : antonime NĂDÉJDE s. 1. v. speranță. 2. credință, speranță, (rar) nădăjduire, (înv.) nădăjduință. (Nu și-a pierdut \~ în mai bine.) 3. încredere, siguranță. (Pot să am \~ în voi?)Sursa : sinonime nădéjde s. f., g.-d. art. nădéjdii; pl. nădéjdiSursa : ortografic NĂDÉJD//E \~i f. 1) Credință în posibili-tatea realizării unei dorințe sau a unei acțiuni; sentiment al unei persoane care speră; spe-ranță. * De \~ a) pe care te poţi bizui; de în-credere; b) sigur; c) trainic; temeinic. Cu \~ a) cu încredere; b) foarte bine; solid. În \~ea sperând că. Slabă \~ puțin probabil; este pro-blematic. A trage \~ a nădajdui; a spera. A avea \~ (sau a-și pune \~ea) în cineva a conta pe cineva. A se lăsa în \~ea cuiva (sau a ceva) a se bizui (fără temei) pe cineva (sau pe ceva). A trăi cu \~ea a trăi sperând. A pierde \~ea a înceta de a mai spera; a se descuraja. A pierde \~ea în cineva a) a nu mai avea încredere în cineva; b) a fi deza-măgit. 2) Persoană sau lucru de la care se aş-teaptă multe; speranță. [G.-D. nădejdii] /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NĂDEJDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 273 pentru NĂDEJDE. Alexei Mateevici - Nădejdea Nădejdea de Konstantin Batiușkov Traducere de Alexei Mateevici Tu, duhul meu, credință vie, Îmbărbătează-te-n răbdare: Din ceruri totdeauna ție Ți-au fost lumină și-alinare. Din mâna morții a Cui mână M-a mântuit, mi-a dat viață Și inima, de ură plină Mi-a liniștit-o cu blândeță? A cui putere mă-nfrățește În chinuri și în patimi grele, Și cine pacea îmi păzește Și curăția minții mele? Din tinerețe cine-mi vede Durerea mea în piept cuprinsă, Și cine arzătoarea sete Îmi stinge de păcat aprinsă? Din Ziditor s-acestea toate, Însuflețiri înalte, sfinte, Gândiri fără amar, curate, Tot El în suflet îmi aprinde. Dar cea mai bună dăruire A Domnului îi vecinicie; Când oare sfânta fericire Mi-a da dorita bucurie? Când fără haină pământească, Lăsată jos, voi fi-nnoit. Și-n cerul Domnului suit Gusta-voi liniștea cerească. Decembrie Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie ... Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aş şti c-o să-mi vie 5 [Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie] de Nicolae Văcărescu Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie, Și traiul mai dulce că poate să-mi fie, Atuncea și viața mi-ar fi doar mai ... Grigore Alexandrescu - Fericirea (Alexandrescu) Grigore Alexandrescu - Fericirea (Alexandrescu) Fericirea de Grigore Alexandrescu O vedeți colo, colo în vale, Unde natura vesel zâmbește, Unde păstorul zilele sale În paza turmei le mărginește? Inimă simplă, nevinovată, Orice dorință lesne-mplinită. La câmp simțirea e-adevărată, La câmp viața e fericită: La câmp, nădejdea zice, veniți, În fericire de vreți să fiți. O vedeți colo, în palat mare, Înconjurată de bogăție Vedeți ce cinste, ce drepturi are, Vedeți pe fruntea-i ce bucurie? Relele-i fapte se schimb în bune, Orice dorință are-mplinirea, Numai mărirea toate supune, Numa-n palaturi e fericirea. Măriri, nădejdea zice, goniți, În fericire de vreți să fiți. O vedeți colo, colo-n războaie, De steagul slavei falnic umbrită? Ochii sunt groaznici, plini de văpaie, De morți, de sângiuri stă ocolită; Apără dreptul, legea, credința, Și răsplătirea-i e nemurire. A! ce plăcută e biruința! Ce fericire e la oștire! Nădejdea zice: războinici fiți, De fericire dacă doriți. O vedeți colo, colo pe mare, Cum își încrede soarta la vânturi, Cum se preumblă fără-ncetare, Și ce departe e de pământuri? Busola drumul la pol i-arată, Află lumi nouă, crește simțirea Măsoară-adâncul, lățimea toată: Numai pe mare ... Ion Heliade Rădulescu - Epitafe ... sărbătoare, un soare luminos A strălucit odată slăvitul al meu taică, Sfințit-a domnul zilei, și-n orizon noptos Luceafăr de nădejde luceam la a mea maică. Dar noapte e acuma în sânu-i tânguios. II În dimineața vieții un nor de tânguire S-a ... Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite ... eu simțeam cum mă pătrunde încet-încet frigul până în măduva oaselor. Mă învăluia din toate părțile întunerecul nopții... Rătăceam într'un pustiu negru, fără nădejde să mai dau de vreun adăpost. Când mă socoteam în pieire, iată sclipind în față-mi o luminiță... Către ea !... tot către ea; căci - nu ... am avut ce să zic: i-am arătat numai din ochi că aștept urmarea... - Răbdarea-mi îndelungă, a urmat gazda, și neclintita-mi nădejde în Dumnezeu au obosit parcă până la urmă pornirea potrivnicilor mei... Or fi ei mai puternici ca mine, dar pe semne au înțeles și ei ... nu vreau să mai rămân în așa tristă casă ! Adânc pătruns de respectul durerii, am sărutat mâna mâhnitei mame, și atât i-am putut zice: - Nădejde ! - Ei ! dragă domnule, mi-a răspuns ea, ștergându-și cu colțul măramei, ochii adânciți și cuminți; aia, nădejdea, aia n'am să mi ... Vasile Alecsandri - 15 mai 1848 ... Vasile Alecsandri - 15 mai 1848 15 mai 1848 de Vasile Alecsandri Fraților, nădejde bună! fiți cu toți în veselie! Cerul însuși ocrotește scumpa noastră Românie! Azi e ziua de-nviere a românului popor, Care singur își ... munții înverziți! Cerul, soarele, pământul astăzi sunt împodobiți; Căci e ziua mult dorită, căci e zâna mult măreață, Unde falnic se ridică România îndrăzneață! Fraților, nădejde bună! azi, sub cerul fără nori, Libertatea, România se-ntâlnesc pe câmpi de flori S-innoiesc în fața lumei a lor vecinică-nfrățire ... Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze Melodii irlandeze de Thomas Moore Traducere de Constantin Negruzzi Cuprins 1 Melodia I - Îndreptarea bardului 2 Melodia II - Cânt ostășesc 3 Melodia III 4 Melodia IV 5 Melodia V 6 Melodia VI - Cânt bahic 7 Melodia VII - Cântul lui O'ruark, Prinț de Breffni 8 Melodia VIII 9 Melodia IX 10 Melodia X 11 Melodia XI - Cânt național 12 Melodia XII - Cânt de război 13 Melodia XIII 14 Melodia XIV - Adio 15 Melodia XV 16 Melodia XVI 17 Melodia XVII - Răzbunarea fiilor lui Usna 18 Melodia XVIII 19 Melodia XIX - Valea D'Ovoca sau întâlnirea apelor 20 Melodia XX 21 Melodia XXI 22 Melodia XXII - Chiemare la război 23 Melodia XXIII - Cantul Fionncalei 24 Melodia XXIV 25 Melodia XXV - Suvenirele 26 Melodia XXVI 27 Melodia XXVII 28 Melodia XXVIII - Trifoiul Erinului și Olivul Spaniei 29 Melodia XXIX - Arpa de tara 30 Melodia XXX - Duhul și Bogăția 31 Melodia XXXI - Erin! Oh! Erin! 32 Melodia XXXII - Balada 33 Melodia XXXIII - Înainte de război 34 Melodia XXXIV - După război 35 Melodia XXXV - Elena sau Dama de Rosna 36 Melodia XXXVI - Țăranul irlandez către amoreza sa 37 Melodia XXXVII - Asupra muzicei 38 Melodia XXXVIII - Origina Arpei 39 Melodia ... Thomas Moore - Melodii irlandeze Thomas Moore - Melodii irlandeze Melodii irlandeze de Thomas Moore Traducere de Constantin Negruzzi Cuprins 1 Melodia I - Îndreptarea bardului 2 Melodia II - Cânt ostășesc 3 Melodia III 4 Melodia IV 5 Melodia V 6 Melodia VI - Cânt bahic 7 Melodia VII - Cântul lui O'ruark, Prinț de Breffni 8 Melodia VIII 9 Melodia IX 10 Melodia X 11 Melodia XI - Cânt național 12 Melodia XII - Cânt de război 13 Melodia XIII 14 Melodia XIV - Adio 15 Melodia XV 16 Melodia XVI 17 Melodia XVII - Răzbunarea fiilor lui Usna 18 Melodia XVIII 19 Melodia XIX - Valea D'Ovoca sau întâlnirea apelor 20 Melodia XX 21 Melodia XXI 22 Melodia XXII - Chiemare la război 23 Melodia XXIII - Cantul Fionncalei 24 Melodia XXIV 25 Melodia XXV - Suvenirele 26 Melodia XXVI 27 Melodia XXVII 28 Melodia XXVIII - Trifoiul Erinului și Olivul Spaniei 29 Melodia XXIX - Arpa de tara 30 Melodia XXX - Duhul și Bogăția 31 Melodia XXXI - Erin! Oh! Erin! 32 Melodia XXXII - Balada 33 Melodia XXXIII - Înainte de război 34 Melodia XXXIV - După război 35 Melodia XXXV - Elena sau Dama de Rosna 36 Melodia XXXVI - Țăranul irlandez către amoreza sa 37 Melodia XXXVII - Asupra muzicei 38 Melodia XXXVIII - Origina Arpei 39 Melodia ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova ... a da călăuzului nostru un ce pentru a-și cumpăra alt cal, lucru ce din norocire nu ne costisa foarte. Visurile de o nădejde, multă vreme deșarte, ne ferici toată noaptea aceasta; mă vedeam în capul unui batalion de greci sau turci învățați de noi în tactica europenească; gradurile ... Alexei Mateevici - Atunci când soarele apune ... apune de Alexei Mateevici Atunci când soarele apune Și zarea arde-nflăcărată, Atuncea inima îmi spune Durerea ei nemângâiată. Și tot mă-nșel și trag nădejde, Că nu-i departe alinarea, Dar mintea mea mă amăgește Și tot mai tare mă muncește. Nădejde Alexei Mateevici - Munca noastră Alexei Mateevici - Munca noastră Munca noastră de Alexei Mateevici Articol apărut în Basarabia nr. 59, 1906, semnat cu pseudonimul Fl. Măgureanu. Anul se sfârșește. Încă vreo câteva zile și el se va duce în vecinicie. Și iată dar că ne vedem la hotarul trecutului și viitorului nostru. Obiceiul omului este că, trecând o bucată de vreme din viața lui și el intră în alta, să prețăluiască și să judece cele trecute și petrecute de dânsul mai înainte, pentru ca în acest chip să afle cum se cuvine să-și poarte trebile în viața lui viitoare. Și, în adevăr, acesta este cel mai bun mijloc pentru dobândirea științei în ale vieții. De aceea și o tovărășie anumită de oameni, care și-a pus o țintă și ține negreșit să ajungă și să nimerească ținta asta, trebuie, din când în când, să se mai întoarcă cu fața înapoi și să mai caute ce urme a lăsat acolo munca lor îndreptată la ajungerea dorinței obștești. Și dacă munca lor este trainică și folositoare, apoi trebuie s-o urmeze și mai încolo tot ca și mai în urmă, iar dacă nu, să se silească ca să găsească chipuri mai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NĂDEJDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru NĂDEJDE. ... DEZNĂDÉJDE , deznădejdi , ( rar ) s . f . Stare sufletească extrem de apăsătoare specifică omului care nu mai are nici o nădejde ( în rezolvarea sau îndreptarea unei situații ) ; desperare . - Dez - + nădejde ... ACIRÁ , acír , vb . I . Intranz . ( Reg . ) 1. A avea nădejde la . . . , a aștepta să . . . , a tinde spre . . . 2. A fi în așteptare ; a pândi . [ Var . : acerá vb ... CRÉDE , cred , vb . III . 1. Tranz . A fi încredințat sau convins de un fapt , de existența sau de adevărul unui lucru . 2. Intranz . A recunoaște dreptatea cuiva , a fi înțelegător față de durerea sau de suferința cuiva . 3. Tranz . A socoti , a fi de părere , a - și închipui , a i se părea . 4. Intranz . A avea încredere deplină în cineva sau în ceva ; a - și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva . 5. Intranz . A admite existența lui Dumnezeu și a accepta dogmele bisericii ; p . ext . a avea o anumită credință ... unui lucru ; convingere , siguranță , certitudine . 2. ( Înv . ) Încredere ( pe care o inspiră cineva ) . 3. Fidelitate , devotament , statornicie față de cineva sau de ceva . 4. Speranță , nădejde DESCURAJÁ , descurajez , vb . I . Refl . și tranz . A - și pierde sau a face pe cineva să - și piardă curajul , entuziasmul , nădejdea ; a ( se ) demoraliza . - După fr . DESCURAJÁT , - Ă , descurajați , - te , adj . Care și - a pierdut curajul , entuziasmul , nădejdea ; deprimat , demoralizat . - V. DESPERÁ , despér , vb . I . 1. Intranz . A - și pierde orice speranță , a deznădăjdui . 2. Tranz . ( Rar ) A face pe cineva să - și piardă nădejdile , răbdarea ; a exaspera . [ Prez . ind . și : desperez . - Var . : disperá vb . ... DEZNĂDĂJDUÍ , deznădăjduiesc , vb . IV . Intranz . și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă orice nădejde ... DEZNĂDĂJDUÍT , - Ă , deznădăjduiți , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Care și - a pierdut orice nădejde ... că ceea ce dorești este realizabil , a crede că cele dorite se vor îndeplini ; a spera . [ Var . : ( înv . ) nădejduí vb . IV. ] - Nădejde ... NĂDĂJDUÍRE , nădăjduiri , s . f . ( Rar ) Speranță , nădejde Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||