|
|
||
Vezi și:CANDID,
CAST,
FECIORELNIC,
NEPĂTAT,
PREACURAT,
PREANEVINOVATĂ,
PRECISTĂ,
SERAFIC,
VIRGIN
... Mai multe din DEX...
NEPRIHĂNIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NEPRIHĂNÍT, -Ă, neprihăniți, -te, adj. Care este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur, curat, nepătat, imaculat; spec. cast. - Ne- + prihănit (înv. "păcătos, vinovat" < prihană).Sursa : DEX '98 NEPRIHĂNÍT adj. fecioresc, v. inocent.Sursa : sinonime neprihănít adj. m. (sil. -pri-). pl. neprihăníți; f. sg. neprihănítă, pl. neprihăníteSursa : ortografic NEPRIHĂNÍ//T \~tă (\~ți, \~te) Care este fără prihană; curat la suflet; pur; nepătat; imaculat; inocent; candid. /ne- + prihănitSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NEPRIHĂNITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru NEPRIHĂNIT. Alexandru Macedonski - Pe balta clară Alexandru Macedonski - Pe balta clară Pe balta clară de Alexandru Macedonski Pe balta clară barca molatică plutea... Albeți neprihănite curgeau din cer; — voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase; Oh! alba dimineață, și visul ce șoptea, Și norii albi — și crinii suavi — și balta clară, Și sufletul — curatul argint de-odinioară — Oh! sufletul! — curatul argint de- Dimitrie Anghel - În grădină În grădină de Dimitrie Anghel Publicată în Adevărul , 20 iunie 1894 Miresme dulci de flori mă-mbată și mă alintă gânduri blânde ... Ce iertător și bun ți-e gândul, în preajma florilor plăpânde! Râd în grămadă: flori de nalbă și albe flori de mărgărint, De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint, Sfioase-s bolțile spre sară, și mai sfioasă-i iasomia: Pe fața ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia Seninului de zare strânsă, și-n trandafiri cu foi de ceară Trăiesc mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară. Atâtea amintiri uitate cad abăute de-o mireasmă: Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă, Ș-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger și se strânge ... De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge. Ca nalba de curat odată eram, și visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint, Și dulci treceau zilele toate, și-arar dureri dădeau ocoale ... Ah, amintirile-s ca fulgii rămași uitați în cuiburi Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam de Nicolaus Olahus Îngrijorat călător, dacă vrei să știi a cui oase Lespedea rece de-aici le-adăpostește, te rog: Mersul grăbit îți oprește și-ascultă a mea tânguire. Dacă oprești al tău pas, tu vei afla ce dorești. Cum socotesc, auzit-ai de dumnezeescul Erasmus, Căci în acest univers nimeni nu fu mai vestit. Dărăpănatul său trup odihnește-n mormântul acesta Trist, însă spiritul său cu ambrozie-i hrănit. Încă din fragezii ani el dăduse dovadă de mintea Sa minunată la toți oamenii cei renumiți. Când înflorita etate tânără trupu-i ajunse, S-arătat pe deplin geniul duhului său. Harnica lui tinerețe neîncetatului studiu Fu închinată, când Biblia tot cerceta. Când a crescut înțeleptul lui cuget și-ajunse om matur, În univers ca o stea fără pereche luci. Iar când cu pas tremurând îi sosi bătrânețea, în lume N-a mai putut încăpea geniul său strălucit. Anii târzii, ce-ndeobște slăbesc ale minții podoabe, Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug. Să mai înșirui pe rând însușirile sale alese? Nimeni în ... Paul Zarifopol - Artiști și idei literare române ... Paul Zarifopol - Artişti şi idei literare române Artiști și idei literare române de Paul Zarifopol Prefață Publicul și arta lui Caragiale Poezie filozofică Geniul neprihănit Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți ... s-au căzut să moară... Decât să păcătuiască cu bărbarul ce-au iubit; Ea aude izvorașul a căruia vălurele Dezmierda odinioară sânul ei neprihănit; Și în sfârșit nădușită de suspinurile grele Apucă către căsuță cărărușa ce-au găsit; Acolo numai sperează, la a părinților sân, Păcatul să ... Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul Constantin Stamati - Fiica lui Decebal şi Armin cântăreţul Fiica lui Decebal și Armin cântărețul de Vasili Andreievici Jukovski Traducere-adaptare de Constantin Stamati Eroul Daciei, Decebal faimosul, avea o cetate, Scaunul crăiei, Ce umbrea subt dânsa râu limpede foarte. Împrejur, pe dâmburi, Codrii s-îndesa, Florile pe țărmuri În luciul apei viu se revărsa. Când gonea din munte Decebal, eroul, cu câini îndrăzneți, Pe urși, vieri și ciute, Pe domnii pădurii, pe cerbii măreți, De-al cornului țipăt Codrul răsuna, De-al câinilor țâhnet Liniștea pustiei din somn se scula. Iar când în cetate Crai și domni la benchet era-nvitați Din țări depărtate, El cu de cerb coarne de dânsul vânați Și arme-nvechite A strămoșilor săi, Ca un semn de cinste Pe pereți de-a rândul punea prin odăi. De-a lor bărbăție Cu chef după masă Decebal rostea Și cu sumeție Spre vechile arme ochii-ș țintea; Zale blehuite Cu-adânci săpături, Paloșe zimțite, Coifuri ciocârtite de multe lovituri. Fiica lui, Minvana, Împodobea încă palatul domnesc... Precum neguri toamna De zori aurite munții învălesc; Ale ei cosițe În răscol cădea, Ca de aur vițe, Și pe piept și spate se ... Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal şi Armin cântăreţul Fiica lui Decebal și Armin cântărețul de Vasili Andreievici Jukovski Traducere-adaptare de Constantin Stamati Eroul Daciei, Decebal faimosul, avea o cetate, Scaunul crăiei, Ce umbrea subt dânsa râu limpede foarte. Împrejur, pe dâmburi, Codrii s-îndesa, Florile pe țărmuri În luciul apei viu se revărsa. Când gonea din munte Decebal, eroul, cu câini îndrăzneți, Pe urși, vieri și ciute, Pe domnii pădurii, pe cerbii măreți, De-al cornului țipăt Codrul răsuna, De-al câinilor țâhnet Liniștea pustiei din somn se scula. Iar când în cetate Crai și domni la benchet era-nvitați Din țări depărtate, El cu de cerb coarne de dânsul vânați Și arme-nvechite A strămoșilor săi, Ca un semn de cinste Pe pereți de-a rândul punea prin odăi. De-a lor bărbăție Cu chef după masă Decebal rostea Și cu sumeție Spre vechile arme ochii-ș țintea; Zale blehuite Cu-adânci săpături, Paloșe zimțite, Coifuri ciocârtite de multe lovituri. Fiica lui, Minvana, Împodobea încă palatul domnesc... Precum neguri toamna De zori aurite munții învălesc; Ale ei cosițe În răscol cădea, Ca de aur vițe, Și pe piept și spate ... Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon Constantin Stamati - Înţelepciunea lui Solomon Înțelepciunea lui Solomon de Constantin Stamati Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni. În tânăra floare a tinerei vârste, Gustăi fericirea unui amor fraged; Dar vai! veșteziră amabila floare, Ce-mi mângâia ochii cu-a sa frumusețe! Deci pierind ca visul acea fericire, Am zis: și amorul e deșertăciune! Când eram în vârstă am iubit răsfățul, Am iubit averea, mă desfătam dulce; Dar tocmai atuncea când trăiam mai bine, Supărări, urâtul îmi amără viața; Deci la bătrânețe m-am lăsat de toate, Și am zis: răsfățul e deșertăciune! Am căutat drumul să afl-adevărul, Am vrut să știu cursul ființelor toate, Dar este dat nouă ca să aflăm cheia Misterului lumii pentru omenire? Când mințile noastre sunt părere numai, Și învățătura — o deșertăciune. De ce se dă nouă glorie, putere. Când n-avem putere pe a noastre soarte, Și pe-a noastre inimi s-avem stăpânire? Apoi suntem oare în starea aceea S-alinăm durerea altora ce sufăr? Deci și soarta noastră e deșertăciune! În palaturi mândre, din chedru durate, În grădini frumoase, verzi și răcoroase, Pe moile brațe sirenilor mele, Ascultam rostirea amorului fraged... Simțeam însă ... Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea Constantin Stamati-Ciurea - În vis şi aievea În vis și aievea de Constantin Stamati-Ciurea I ... Dulcea armonie a orchestrei, ce cânta un vals fermecător, îmi gâdilea auzul și, când am intrat în salonul de bal al cazinei de la Spaa, dansul era în cea mai mare înfocare. Sute de perechi se învârteau în acea volbură atrăgătoare, și dinaintea ochilor mei treceau atâtea femei frumoase ce semănau cu un legion de îngeri coborâți din nouri cu aripile ascunse sub stofele bogate ale rochiiÂlor și horbotelor de mătase. Ele abia atingeau cu piciorușele lunecosul parchet. În coafurile lor străluceau diamante, care pare că, trecând prin bolta cerească, se aninaseră în mândul lor păr ca stele din cortegiul nopții. Iată, gândeam eu privindu-le, aici este lumea unde femeia împărățește, unde ea ca o zeiță în capiștea sa este înconjurată și tămâiată de adoratori, unde cu o căutătură zdrobește paveÂzele rațiunii noastre, îmbătându-ne nu cu vin, ci cu nectarul ne-văzut al amorului, în care ea plutește ca steaua în razele sale de lumină. La așa baluri poetul se însuflețește și inspirația lui se aprinde, până și ascetul, îngenunchind, mărturisește că femeia este cea mai aleasă ... Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor şi românii de astăzi Geniul vechi al românilor și românii de astăzi de Constantin Stamati Cu doftorie amară, Acel bolnav înviază, Cu critică și ocară, Răul moral se-ndreptează. Este știut că în toți anii la sărbătoarea Sântului Ilie, la 20 iuliu, în orașul Fălticeni, ce este în ținutul Sucevii, din principatul Moldovei, se face un iarmaroc renumit, la care se adună nu numai neguțitorii din Moldova și Valahia, dar și o mulțime de neguțitori străini din depărtate locuri cu mărfuri scumpe, și acolea sau le vând cu ridicata unii altora, sau le schimbă pe alte mărfuri, încât în acest mare iarmaroc, ce ține două-trei săptămâni, se învârtește un alijveriș de câteva milioane de lei. Tot atuncea se adună acolo din cele mai de departe unghiuri ale Moldovei, și mai cu samă din Iași, Roman și Botoșani, mulțime de tineri boieri și tinere cucoane, nu pentru interesul negoțului, cu care prea puțini se îndeletnicesc, ce numai ca să se zăbovească sau să cumpere lucruri pentru a lor podoabă și îmbrăcăminte, cu care se fudulesc în iarmaroc, și întru adevăr că zi și noapte altă nu se răsună pe ulițe și ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II Satira II de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Filaret — Eugenie FILARET: Prietenul meu, spune-mi de ce ești întristat? Te văd la față galben, iar ochii îți sunt roși, Pare că noaptea-ntreagă nu ai dormit? Pe gânduri Stai tocmai ca acela, ce vrând a fi episcop Își dărui zadarnic a sale herghelii. [1] Tu poți ca să te primbli cu patru cai în șir, Să porți bogate haine, și slugile să-ți fie Înfășurate-n aur. Au doar vinațe scumpe, Sau cărți pe la dughene n-au mai rămas de joc? Rudeniile, maica-ți se află sănătoși, Norocul te adapă din cornu-mbelșugării, Nimic nu te oprește de-a viețui-n odihnă. De ce dar taci ca muții și nu zici un cuvânt? Nu știi cât prețuiește un sfat prietenesc, Și câtă mângâiere ne-aduce-n mâhniciune Când neopriți de patimi păzim a lui urmare? A! înțeleg pricina de ce ești supărat. Damon în aste zile se-naintă în rang, Trifon primi cordonul, și Tulie o moșie; Iar falnicul tău nume și slava strămoșească Râvnirea-ți acea multă spre binele ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NEPRIHĂNITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 125 pentru NEPRIHĂNIT. ... în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 ... un nebun. - 19 Cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-și ține buzele, este un om chibzuit. - 20 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puțin lucru. - 21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulți oameni, dar nebunii mor fiindcă n`au judecată. - 22 Binecuvîntarea Domnului îmbogățește, și El nu lasă să fie urmată de niciun necaz ... de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniți li se împlinește dorința. - 25 Cum trece vîrtejul, așa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. - 26 Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este leneșul pentru cel ce -l trimete. - 27 Frica de Domnul ... răi va pieri. - 29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. - 30 Cel neprihănit ... unde era, și nu va mai fi. 11 Cei blînzi moștenesc țara, și au belșug de pace. 12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, și scrîșnește din dinți împotriva lui. 13 Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine și lui ziua. 14 Cei răi trag sabia ... pe cei cu inima neprihănită. 15 Dar sabia lor intră în însăș inima lor, și li se sfărîmă arcurile. 16 Mai mult face puținul celui neprihănit, decît belșugul multor răi. 17 Căci brațele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijinește pe cei neprihăniți. 18 Domnul cunoaște zilele oamenilor cinstiți; și ... și vrăjmașii Domnului sînt ca cele mai frumoase pășune: pier, pier ca fumul. 21 Cel rău ia cu împrumut, și nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, și dă. 22 Căci cei binecuvîntați de Domnul stăpînesc țara, dar cei blestemați de El sînt nimiciți. 23 Domnul întărește pașii omului, cînd ... cadă, nu este doborît de tot, căci Domnul îl apucă de mînă. 25 Am fost tînăr, și am îmbătrînit, dar n`am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmașii lui cerșindu-și pînea. 26 Ci el totdeauna este milos, și dă cu împrumut; și urmașii lui sînt binecuvîntați. 27 Depărtează ... ... scapă, dar cei răi sînt prinși de răutatea lor. 7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, și așteptarea oamenilor nelegiuiți este nimicită. 8 Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, și cel rău îi ia locul. 9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniți sînt scăpați ... dar cei neprihăniți vor înverzi ca frunzișul. - 29 Cine își turbură casa va moșteni vînt, și nebunul va fi robul omului înțelept! - 30 Rodul celui neprihănit este un pom de viață, și cel înțelept cîștigă suflete. - 31 Iată, cel neprihănit ... bine să fii într`o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n`ai ce mînca. - 10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după ... fără minte. - 12 Cel rău poftește prada celor nelegiuiți, dar rădăcina celor neprihăniți rodește. - 13 În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. - 14 Prin rodul gurii te saturi de bunătăți, și fiecare primește după lucrul mînilor lui. - 15 Calea nebunului este fără prihană în ... clipă. - 20 Înșelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. - 21 Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiți de rele. - 22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuți. - 23 Omul înțelept îți ... celor harnici va stăpîni, dar mîna leneșă va plăti bir. - 25 Neliniștea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveselește. - 26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. - 27 Leneșul nu-și frige vînatul, dar comoara de preț a ... ... lui Dumnezeu? 4 Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și toți oamenii să fie găsiți mincinoși, după cum este scris: ,,Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, și să ieși biruitor cînd vei fi judecat.`` 5 Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice ... decît ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toți, fie Iudei, fie Greci, sînt supt păcat, 10 după cum este scris: ,,Nu este nici un om neprihănit, niciunul măcar. 11 Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. 12 Toți ... supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, și toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoștința deplină a păcatului. 21 Dar acum s`a arătat o neprihănire ... delungei răbdări a lui Dumnezeu; 26 pentruca, în vremea de acum, să-Și arate neprihănirea Lui în așa fel în cît, să fie neprihănit, și totuș să socotească neprihănit ... ... cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. - 4 Leneșul dorește mult, și totuș, n`are nimic, dar cei harnici se satură. - 5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine. - 6 Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului ... dar cei neprihăniți vor fi răsplătiți cu fericire. 22 Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi, dar bogățiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. - 23 Ogorul pe care -l desțelinește săracul dă o hrană îmbelșugată, dar mulți pier din pricina nedreptății lor. - 24 Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul ... ... o trecere înaintea lui. - 11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, și vede ce repede sînt aruncați cei răi în nenorocire. - 13 Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici ... 14 Un dar făcut în taină potolește mînia, și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mînie. - 15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. - 16 Omul care se abate dela calea înțelepciunii, se va odihni în ... iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește. - 18 Cel rău slujește ca preț de răscumpărare pentru cel neprihănit, și cel stricat, pentru oamenii fără prihană. - 19 Mai bine să locuiești într`un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare și supărăcioasă. - 20 ... cu aprinderea îngîmfării. 25 Poftele leneșului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. - 26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. - 27 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. - 28 Martorul mincinos ... ... la mînie, care varsă sînge, sau care face ceva de felul acesta; 11 dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănîncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, 12 asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii ... negreșit! 20 Sufletul care păcătuiește, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el, și răutatea celui rău va fi peste el. 21 Dar dacă cel rău se întoarce dela toate păcatele pe cari le ... păcătosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? 24 Însă dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui și săvîrșește nelegiuirea, dacă se ia după toate urîciunile celui rău, s`ar putea să trăiască el oare? Nu, ci ... nu este dreaptă!`` Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte? 26 Dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui și săvîrșește nelegiuirea, și moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvîrșit -o. 27 Dar ... ... vă dela calea voastră cea rea! Pentruce vreți să muriți voi, casa lui Israel?` - 12 Și tu, fiul omului, spune copiilor poporului tău: ,Neprihănirea celui neprihănit nu -l va mîntui în ziua fărădelegii lui, și cel rău nu va cădea lovit de răutatea lui, în ziua cînd se va întoarce dela ... ea, după cum nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua cînd va săvîrși o fărădelege. 13 Cînd zic celui neprihănit că va trăi negreșit, -dacă se încrede în neprihănirea lui și săvîrșește nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita, și el va muri din ... și va trăi negreșit!` 17 Copiii poporului tău zic: ,Calea Domnului nu este dreaptă!` Totuș, mai degrabă calea lor nu este dreaptă! 18 Dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui și săvîrșește nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta. 19 Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui și ... ... 4 1 Ce vom zice dar că a căpătat, prin puterea lui, strămoșul nostru Avraam? 2 Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu. 3 Căci ce zice Scriptura? ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu ... se socotește nu ca un har, ci ca ceva datorat; 5 pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socotește pe păcătos neprihănit, credința pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără ... ... dat. 6 Căci, pe cînd eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită a murit pentru cei nelegiuiți. 7 Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s`ar găsi cineva să moară. 8 Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEPRIHĂNITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru NEPRIHĂNIT. ... CANDÍD , - Ă , candizi , - de , adj . Plin de candoare ; curat , nevinovat , pur , neprihănit ... CAST , - Ă , caști , - ste , adj . Pur , nepătat , neprihănit ... FECIORÉLNIC , - Ă , feciorelnici , - ce , adj . ( Ca ) de fecioară ( 1 ) , specific fecioarei ; fig . neprihănit ... NEPĂTÁT , - Ă , nepătați , - te , adj . Care nu este pătat ; fig . curat , neprihănit ... PREACURÁT , - Ă , preacurați , - te , adj . Curat ( din punct de vedere moral ) , neprihănit PREANEVINOVÁTĂ adj . ( Bis . ; despre Fecioara Maria ) Neprihănită , PRÉCISTĂ adj . Curată ( din punct de vedere moral ) , neprihănită , ... SERÁFIC , - Ă , serafici , - ce , adj . ( Ca ) de serafim ; îngeresc , serafimic ; fig . pur , candid , neprihănit ... VIRGÍN , - Ă , virgini , - e , adj . 1. Care nu a avut niciodată relații sexuale ; cast , neprihănit |
||