|
|
||
Vezi și:SUFLETEȘTE,
SUFLETESC,
CREAȚIONISM,
SUFLEȚEL,
ÎNCĂRCA,
ÎNSUFLEȚI,
ÎNTRU,
AHTIA,
ANALIST,
ANAMNEZĂ
... Mai multe din DEX...
SUFLET - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SÚFLET, suflete, s.n. 1. Totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului; psihic. * Loc. adv. Din suflet sau din tot sufletul, din adâncul sufletului = cu pasiune, cu convingere; foarte mult. Cu (sau fără) suflet = cu (sau fără) însuflețire, cu (sau fără) elan. ** Trăsătură de caracter (bună sau rea); p. ext. caracter. ** Persoană considerată din punct de vedere al trăsăturilor de caracter. Era un suflet mare, care înțelegea lumea. ** Omenie, bunătate, milă. Om fără suflet. ** Curaj, temeritate, îndrăzneală. A prinde suflet. 2. Factor, element esențial al unui lucru, al unei acțiuni etc. 3. (În filozofia idealistă și în concepția religioasă) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică. * Expr. A-și încărca sufletul cu... = a comite o faptă rea. A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat, chinuit de ceva. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la suflet = a nu iubi (pe cineva), a nu-l simpatiza. A(-i) scoate (cuiva) sufletul = a nu lăsa (pe cineva) în pace, a sâcâi, a enerva. A-i ieși (cuiva) sufletul = a) a muri; b) a munci din greu, a se chinui. Cu sufletul la gură = a) în agonie; b) respirând foarte greu de oboseală sau de emoție. A-și stupi sufletul = a munci din greu, a se chinui cu ceva. A-și căuta (sau vedea, griji) de suflet (sau de ale sufletului) = a se comporta în conformitate cu normele bisericești. A căuta de sufletul cuiva = a da ceva de pomană în amintirea unui mort. (Să) fie de sufletul cuiva! = fie ca Dumnezeu să-i ierte păcatele! A fi (sau a se face) trup și suflet cu cineva = a fi extrem de devotat cuiva. A-și vinde sufletul = a păcătui foarte tare. 4. Viață. A avea șapte suflete * Expr. A (mai) prinde (sau a căpăta) suflet = a se întrema (după o boală). A lua (cuiva) sufletul = a omorî (pe cineva). A avea ceva pe (sau la) sufletul său = a avea ceva în posesiune. ** Inimă. * Expr. A i se rupe sufletul (de mila cuiva) = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva. A(-i) merge (cuiva ceva) la suflet = a(-i) plăcea mult, a(-i) produce o mare satisfacție. 5. Persoană, ins, om; p. gener. orice ființă. ** Locuitor. Oraș de un milion de suflete. 6. (Pop.) Suflare, suflu, respirație. Pe nări el scoate suflet puternic. * Loc. adv. Într-un suflet = foarte repede. * Loc. vb. * Loc. vb. A-și trage sufletul = a respira. * Expr. A-și lua suflet = a respira adânc; a-și potoli respirația. A-i veni sufletul la loc = a-și potoli respirația; a se liniști. 7. (În sintagme și expr.) Copil (rar fiu) de suflet = copil adoptiv. A lua de suflet = a adopta un copil. A da de suflet = a-și ceda copilul unei persoane care îl adoptă. - Lat. \*suflitus (< suflare).Sursa : DEX '98 SÚFLET s. v. animator, ardoare, avânt, bărbăție, bohoci, bravură, chip, curaj, cutezanță, dârzenie, elan, față, figură, impetuozitate, individ, ins, încumetare, îndrăzneală, însuflețitor, locuitor, neînfricare, om, omenie, persoană, răsuflare, respirație, semeție, suflare, temeritate, temperament.Sursa : sinonime SÚFLET s. 1. conștiință, cuget, gândire, spirit, (livr.) for interior, (înv.) cunoștință, știință, (grecism înv.) sinidisis. (Noțiunea de \~.) 2. spirit. (\~ul poporului român.) 3. v. psihic. 4. inimă, sân. (Cu frica în \~.) 5. inimă, (înv.) mațe (pl.), pântece. (Oftează din adâncul \~ului.) 6. duh, spirit. (\~ și materie.) 7. spirit, (Transilv. și Bucov.) bleasc. (I-a ieșit \~ul.)Sursa : sinonime súflet s. n. (sil. -flet), pl. súfleteSursa : ortografic SÚFLET \~e n. 1) Totalitate a proceselor psihice, care caracterizează lumea internă a individului; latură psihică a omului; duh. * A-și pune tot \~ul a-și da toată silința. Din \~ (sau din adâncul \~ului sau din tot \~ul) cu toată dragostea; cu afecțiune. Cu trup și \~ în întregime; întru totul. A nu avea (pe cineva) la \~ a nu iubi, a nu suferi (pe cineva). A-i scoate (cuiva) \~ul a sâcâi (pe cineva) întruna. A avea ceva pe \~ a fi chinuit de ceva; a avea o durere. 2) Atitudine plină de bunăvoință; omenie; mărinimie. * Cu \~ a) bun la inimă; omenos; mărinimos; b) cu râvnă. Fără \~ a) nemilos; rău; câinos; b) fără tragere de inimă; în silă. 3) fig. Conținut principal; esență. \~ul unei doctrine. 4) (despre persoane) Figură centrală; însuflețitor; animator. \~ul unui colectiv. 5) fam. Om aparte; ins; individ. 6) pop. Ființă vie. Și el este \~. 7) filoz. rel. Forță veșnică, imaterială, dătătoare de viață, considerată de origine divină. * Cu \~ul pe buze (sau la gură) a) aproape de moarte; în agonie; b) respirând foarte greu de emoție sau de oboseală mare. A da de \~ul cuiva a da de pomană în amintirea unui mort. A-i ieși (cuiva) \~ul a) a muri; b) a se istovi, muncind din greu; a se chinui. A lua (cuiva) \~ul a omorî (pe cineva). 8) Simbol al trăirilor, sentimentelor, dispozițiilor omului; inimă. * A-i merge cuiva ceva la \~ a avea mare satisfacție de ceva; a-i plăcea mult. 9) Senzație de sufocare; năduf. Plin de \~. * Într-un \~ foarte repede; într-o fugă. A-și trage \~ul a) a-și potoli respirația; a respira mai liber; b) a fi aproape de moarte. A se umple de \~ a respira greu (după un efort fizic). 10) : A lua de \~ a adopta (un copil). Copil (sau fiu, fiică) de \~ copil (sau fiu, fiică) adoptiv. [Sil. su-flet] /<lat. suflitusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SUFLETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1452 pentru SUFLET. Duiliu Zamfirescu - O suflet!... ... Duiliu Zamfirescu - O suflet!... O suflet!... de Duiliu Zamfirescu O, suflet, tu, văpaie stinsă, Cenușă-a unui dor din ceruri, De ce ți-e umbra-așa de-ntinsă Și golul plin de-așa misteruri ... care ți-e scrisul Și care-i vrerea ta în toate... Așa, eu parcă-s o cetate Și tu că-ntr-însa ești proscrisul. O, suflet, spune-mi ce te doare? La ce gândești? ce-ai vrea să fii? În mine stai ca la-nchisoare, Eu sunt prea mic, — tu ... Alexandru Macedonski - Oh! suflet orb ... Alexandru Macedonski - Oh! suflet orb Oh! suflet orb de Alexandru Macedonski Oh! suflet orb m-absorbi întruna Și nu mă vezi, nici nu m-auzi, Rămâi, cu ochii morți și cruzi, Și reci, mai reci de cum e ... luna Sunt ochii tăi și morți și cruzi, Și nu mă vezi, nici nu m-auzi, Și sunt arcuș, — și nu ești struna. Iar suflet orb m-absorbi întruna, Te simt, te-aud, și nu m-auzi, Și ochii tăi sunt stinși — și cruzi, Și reci, — mai reci ... Mihai Eminescu - Ce suflet trist... ... Mihai Eminescu - Ce suflet trist... Ce suflet trist... de Mihai Eminescu Ce suflet trist mi-au dăruit Părinții din părinți, De-au încăput numai în el Atâtea suferinți? Ce suflet trist și făr- de rost Și din ce lut inert, Că după-atâtea amăgiri Mai speră în deșert? Cum nu se simte blestemat De-a ... Anton Pann - Suflet altu n-are ... Anton Pann - Suflet altu n-are Suflet altu n-are de Anton Pann Suflet altu n-are Chin astfel de mare, Foc astfel de greu. Trăiesc moarte vie, Fără să mă știe Altul decît eu. Ziua nu-mi dă ... Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine ... plâns și spune că ferice În lume nu-i, acela e-un nebun. Ce știe el ce sunt dureri când zice Că-ntr-al lui suflet armonii răsun  Căci armonie-i orice plâns aice, E-o împăcare plânsul... e un bun. Cel ce nu poate plânge, acela știe Ce-i ... crudă. De bate-o inimă sub alba haină, Abia se mișcă creții de omăt. Un semn că sub ea se petrece-o taină, C-un suflet e de groază sfâșiet. Un semn abia ce poate, ce distaină Din chinul nostru vorbe ce arăt? Neputincioase sunt semnele-orcare ... Ce-arată fața mărei ... Alexandru Macedonski - La suflet ... Alexandru Macedonski - La suflet La suflet de Alexandru Macedonski O! Suflet, sparge-odată îngusta-ți închisoare Și scutură-te-odată de lutul pământesc, Ce-ți pasă dacă-n valea de vecinică plânsoare Mai sunt și mai ... Alexandru Vlahuță - Un suflet larg să mă-nțeleagă ... Alexandru Vlahuţă - Un suflet larg să mă-nţeleagă Un suflet larg să mă-nțeleagă de Alexandru Vlahuță Un suflet larg să mă-nțeleagă, Să fiu al lui, să fie-al meu, L-am căutat o lume-ntreagă, Și-l caut, și-l visez mereu ... George Topîrceanu - Mi-a răsărit în suflet dorul... ... George Topîrceanu - Mi-a răsărit în suflet dorul... Mi-a răsărit în suflet dorul... de George Topîrceanu Mi-a răsărit în suflet dorul Ca o plăpândă floare-albastră, Și-ntr-un amurg de seară dulce A înflorit iubirea noastră, — Dar tu te-ai îngrijit ... Mihai Eminescu - De ce în al meu suflet ... Mihai Eminescu - De ce în al meu suflet De ce în al meu suflet de Mihai Eminescu De ce în al meu suflet De ani eu moartea port, De ce mi-e vorba sacă, De ce mi-e ochiul mort? De ce pustiu mi-e capul, Viața într ... Antim Ivireanul - Patru bunătăți ale sufletului Antim Ivireanul - Patru bunătăţi ale sufletului Patru bunătăți ale sufletului de Antim Ivireanul l. Vitejiia. 2. Înțelepciunea. 3. Dreptarea și 4. Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles ... tă-mi câtă-m este truda, de păcatele de toate, Dumnezău, și mi le iartă, ca în inemă curată, Cu zdrobitură de cuget și cu suflet plin de frică Să mănânc de preacurate ale tale svinte taine. Viu-i și-ndumnezăiază cine ăleî bea și mănâncă, Cu inemă strecurată, că tu ... mele bucuria mea cea bună, Mântuința cea de lume, pentr-aceea ț-am venitu-ț. Precum vez că plâng cu lacrămi și cu-nfrângere de suflet Scumpăr de-a mele greșele, să-mi dăruiești fără lipsă De-a tale viață dătătoare, fără de prihană taine, Să-m ... multă căldură, Cum ai priìmit pre curvariul și pre curvă ce-au venitu-ț, Mă priìmește, milostive, pre curvari, pre nesățosul, Cu de suflet zdrobiciune, îndată ce ț-am venitu-ț, Că știu, Doamne, că nu-i altul ca eu să fie-n greșală, Nice-au lucrat nice lucruri ... de mainte ce ardea fără-nfocare. Pentr-aceea-n har de minte și cu mulțămită voie, Cu mădulările mele de la trup și de la suflet, Te măresc și mă-nchin ție, Dumnezăul mieu cu slavă, C-adevăr blagoslovit ești și acmu și-ntru toț vecii. [RUGĂCIUNEA LUI SIMEON METAFRAST LA ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUFLETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru SUFLET. ... SUFLETÉȘTE adv . Din punct de vedere sufletesc ; moralmente . - Suflet ... SUFLETÉSC , - EÁSCĂ , sufletești , adj . Al sufletului ; care ține de suflet , privitor la suflet ; p . ext . moral , spiritual . - Suflet CREAȚIONÍSM s . n . Concepție teologică potrivit căreia sufletul fiecărui individ provine , prin creație nemijlocită , de la Dumnezeu , afirmându - se astfel că sufletul este un principiu deosebit de trup . [ Pr . : cre - a - ți - ... SUFLEȚÉL , suflețele , s . n . Diminutiv al lui suflet . - Suflet ÎNCĂRCÁ , încárc , vb . I . 1. Tranz . A umple un vehicul , un recipient , un agregat de prelucrare etc . cu ceva . 2. Tranz . și refl . A ( se ) acoperi , a ( se ) umple ( de . . . ) . 3. Tranz . Fig . A exagera cu scopul de a înșela . 4. Tranz . ( În expr . ) A - și încărca stomacul cu . . . = a mânca prea mult . A - și încărca sufletul cu . . . = a - și împovăra conștiința . A fi încărcat de ani = a fi în vârstă . 5. Tranz . A acumula energie într - o baterie electrică ; a acumula sarcină electrică pe armăturile condensatoarelor ... ÎNSUFLEȚÍ , însuflețesc , vb . IV . Tranz . 1. A da viață . 2. Fig . A preface ceva inert în ceva viu , dinamic . - În + suflet ... III. ( Înv . ; introduce un complement circumstanțial de scop ) Iese întru întâmpinarea musafirului . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) A alerga într - un suflet . V. ( Introduce un complement circumstanțial instrumental ) Este îmbrăcat într - o scurtă de piele . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ) A fi de ... AHTIÁ , ahtiez , vb . I . Refl . 1. A dori din tot sufletul ceva ; a râvni , a jindui . 2. A se lăcomi ( la ceva ) . [ Pr . : - ti - ANALÍST^2 , - Ă , analiști , - ste , s . m . și f . 1. Specialist în analiza matematică sau psihologică . 2. Specialist în informatică . 3. Persoană care dovedește o aptitudine deosebită în cunoașterea , în analiza și în descrierea sufletului omenesc . ANALÍST^1 , analiști , s . m . Autor de ANAMNÉZĂ s . f . 1. Reamintire a ideilor pe care sufletul le - ar fi cunoscut într - o existență anterioară . 2. Totalitatea datelor pe care medicul le capătă interogând bolnavul cu privire la apariția și evoluția bolii de care suferă , la antecedentele ei Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||