Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

OBOL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OBÓL, (1) oboluri, s.n., (2) oboli, s.m. 1. S.n. Sumă modestă cu care cineva contribuie la o acțiune; p. gener. contribuție de orice natură. * Expr. A-și da obolul = a contribui cu un mic ajutor în scop de binefacere. 2. S.m. Veche monedă grecească, egală cu a șasea parte dintr-o drahmă. - Din fr. obole, lat. obolus.

Sursa : DEX '98

 

OBÓL s. 1. (înv.) filer. (Vechea monedă grecească numită \~.) 2. contribuție, (grecism înv.) sinisfora. (Și-a dat \~ul.)

Sursa : sinonime

 

oból (monedă) s. m., pl. obóli

Sursa : ortografic

 

oból (contribuție) s. n., pl. obóluri

Sursa : ortografic

 

OBÓL^2 \~uri n. 1) Contribuție bănească adusă la o acțiune oarecare. 2) Contribuție la realizarea unei activități comune; prinos; aport. /obole, lat. obolus

Sursa : NODEX

 

OBÓL^1 \~i m. Monedă veche grecească, egală cu a șasea parte dintr-o drahmă, cu circulație și în Moldova medievală /obole, lat. obolus

Sursa : NODEX

 

OBÓL s.m. Mică monedă care a circulat la vechii greci și care constituia a șasea parte dintr-o drahmă. ** Bani mărunți. ** (Fig.) Sumă mică; (p. ext.) contribuție modestă (în bani); contribuție. [< fr. obole, cf. gr. obolos].

Sursa : neologisme

 

OBÓL s. m. 1. mică monedă care a circulat la vechii greci, a șasea parte dintr-o drahmă. 2. bani mărunți. * (fig.) sumă mică; (p. ext.; s. n.) contribuție modestă (în bani). (< fr. obole, lat. obolus, gr. obolos)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru OBOL

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru OBOL.

Panait Cerna - Iisus

Panait Cerna - Iisus Iisus de Panait Cerna Publicată în revista „Sămănătorulâ€�, V, nr. 23, 4 iunie 1906 Ai fost un om și-ai pătimit ca dânsul… Un Dumnezeu- cum te credeau părinții- Plutește-n veci deasupra suferinții: El nu ne poate înțelege plânsul. Pe Dumnezeu de l-am vedea în cuie, Cu pieptul plin de lănci, cu pieptul supt, Am spune că-i un joc dar jertfă nu e: El din ființa lui nimic n-a rupt. Dar Tu ai sângerat pe negre căi, Supt umilinți ce nu le știe cerul; Tu ai gemut când te pătrunse fier, De-au tremurat și ucigașii tăi. Și ochii tăi cei blânzi se înnoptară, Și gura ta sa-nvinețit de chin, Și duhul tău, ce nu putea să moară, A smuls din trup suspin după suspin. Un om, un om, prin patimile tale! Și, totuși, cât de sus, lumina mea, Te-a înălțat răbdarea sfântă-a ta! De mila ta, la glasul tău de jale, Să se deștepte morți de mii de vremi Și-adâncul lumii să se înfioare, Iar Tu, să ai privirea iertătoare, Un om să fii – și tot să ...

 

Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română

Titu Maiorescu - În contra direcţiei de astăzi în cultura română În contra direcției de astăzi în cultura română de Titu Maiorescu 1868 Convorbirile literare au publicat un șir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon și poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu și Lepturalului d-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor după școala Barnuțiu și asupra limbei române în jurnalele din Austria. Aceste critice nu au rămas fără răspuns; însă toate răspunsurile, după obiceiul introdus la noi, erau pline de personalități, așa încât, din respect pentru publicitate, au trebuit să fie trecute sub tăcere. Căci ce are a face în asemenea discuții persoana scriitorului! O excepție se poate admite numai în privința ultimului răspuns al Transilvaniei, fiindcă unele observări din el dau ocazie de a caracteriza întreaga cultură română din ziua de astăzi și, prin urmare, merită să fie relevate. Afară de aceasta, Transilvania este organul public al Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român, redactat de din cei mai cunoscuți bărbați ai noștri, de d. Bariț, și, întrucât reprezintă astfel floarea dezvoltării intelectuale din Ardeal, ...