|
|
||
Vezi și:TUTELĂ,
AZIL,
CURATELĂ,
EGIDĂ,
PATRONAJ,
PATRONARE,
PAVĂZĂ,
PROTEJARE,
REAZEM,
REFUGIA
... Mai multe din DEX...
OCROTIRE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OCROTÍRE, ocrotiri, s.f. Acțiunea de a ocroti și rezultatul ei; apărare, protejare, sprijin, ajutor. * Ocrotirea sănătății = complex de măsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor, întărirea și refacerea sănătății, prelungirea vieții și a capacității de muncă a oamenilor. Ocrotirea naturii = acțiune organizată de stat, de o instituție științifică națională sau internațională în scopul utilizării raționale, al conservării și al reproducerii resurselor naturale. ** Adăpost, azil. - V. ocroti.Sursa : DEX '98 OCROTÍRE s. 1. v. apărare. 2. apărare, protecție, sprijin, (înv. și pop.) oblăduire, (înv.) apărământ, scuteală, scutință, scutire, (fig.) scut. (Servește ca \~ împotriva ...) 3. protejare, sprijinire, susținere, (rar) proteguire. (\~ bătrânețelor lui.) 4. v. ajutor. 5. grijă, protecție, (fig.) aripă, pavăză, scut. (Se află sub \~ lor.) 6. ajutor, patronaj, protecție, sprijin, tutelă, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de \~ unei societăți de binefacere.) 7. v. egidă.Sursa : sinonime ocrotíre s. f. (sil. -cro-), g.-d. art. ocrotírii; pl. ocrotíriSursa : ortografic OCROTÍR//E \~i f. 1) v. A OCROTI * \~ea sănătății ansamblu de măsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor și întărirea sănătății. \~ea naturii complex de măsuri luate de stat, de o instituție în scopul utilizării raționale, al conservării și reproducerii resurselor naturale. [Sil. -cro-] /v. a ocrotiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OCROTIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru OCROTIRE. Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Sfânta Ghenoveva de Ion Luca Caragiale Cam de acum o mie cinci sute de ani, ocrotitoarea cetății vestites între vestite, patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege, câteva, pe scurt. Iată... Sfânta Ghenoveva s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau pe atunci, în vreme de războaie piept la piept. Unii povestesc că ea ar fi fost copila unui senior, păgân mai-nainte, iar acuma închinat cu tot sufletul la credința creștinească, după povața sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese ... Ana Conta-Kernbach - Iarnă Îndemn de Ana Conta-Kernbach Informații despre această ediție Năruite stau în preajmă plăsmuirile de-o viață! Firea gerul o doboară.... teama sufletele-nghiață.... Visule, înger de pază, ocrotirea-ți dă-mi-o iară: Zâmbetul nădăjduirii... vraja serilor de vară, Dă-mi-o iară! Tremură pe ramuri frunze... tremur' lacrime pe gene, Vad despică-n nouri vântul... zările adun' troene .. Gândule, pribeag tonatec, ia-ți toiagul, cale bună! înspre miriștea cu soare, înspre iazu-n solzi de lună, Cale Cincinat Pavelescu - Șarpele și satana ... Vin să mă plâng stăpânului din iad, C-al meu venin faimos se pierde, sire! Puterile-i de moarte zilnic scad! Cer toată neagra voastră ocrotire! Să-mi dați un alt venin. M-a biruit Ne-nfrânta și vicleana omenire! Azi mușcătura mea c-un fier roșit E vindecată ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ... Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Teatrul nostru de Ion Luca Caragiale Multe lucruri absurde se văd în lumea noastră românească, așa de multe, că ne-am deprins cu ele și ni se par foarte raționale, ba adesea am crede absurd pe acela ce ar îndrăzni să le critice sau măcar să le, denunțe ca atari. Se poate o absurditate mai mare decât exagerata extensiune a învățământului secundar clasic la noi? Se poate o mai mare absurditate decât năvala sexului frumos la învățământul universitar? Dar despre astea altă dată. Deocamdată, să răspundem la aceasta: se poate o mai mare absurditate decât organizația oficială a Teatrului nostru Național? Nu, desigur. Și, cu toate astea, teatrul merge. Cum merge, e altă chestie. Să vedem. Teatrul Național este pus sub tutela și protecția statului și comunei. Aceștia îi dau gratis un local, luminatul și încălzitul, dreptul de a închiria localul, apoi o bună subvenție în bani, în plus, îi plătesc administrația oficială. S-ar crede că asta e o fericire pentru teatru, și-ar putea închipui cineva că cu așa ajutoare mersul teatrului trebuie să fie perfect asigurat și traiul artiștilor la adăpost de orice necazuri materiale. ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ... Constantin Negruzzi - Cârjaliul Constantin Negruzzi - Cârjaliul Cârjaliul de Constantin Negruzzi Cârjaliul era de neam bulgar, în limba turcească cârjali însemnează brav, îndrăzneț, adevăratul lui nume nu îl știu. Cârjaliul cu faptele lui adusese groaza în toată Moldavia. Pentru ca să dau oarecare idee de el, voi povesti una din izbândele lui. într-o noapte el și arnăutul Mihalache au năpădit amândoi pe un sat bulgăresc. L-au ars, puind foc de ambe capetile, și au început a umbla din colibă în colibă. Cârjaliul tăia și Mihalache prăda, amândoi striga: Cârjali! Cârjali! Sătenii da om piste om. Când Alexandru Ipsilant proclamă revuluția și începu a-și aduna oaste, Cârjaliul îi aduse și el câțiva vechi d-ai săi camarazi. Adevăratul scop a Eteriei, lor le era neștiut, dar războiul le înfățoșa prilejul de a se îmbogăți cu cheltuiala turcilor și poate și a moldavilor—și aceasta lor le părea destul de înțeles. Alexandru Ipsilant era brav personalic, dar nu avea însușirile trebuitoare pentru rolul de care se apucase cu atâta foc și atâta nesocotință. El nu se putea învoi cu oamenii cu care era silit a comanda. Ei nu avea către ... Constantin Stamati-Ciurea - Luxul ... cu înfricoșate procente statistica nașterilor; dovedește că însoțirile legale mai că contenesc, că femeile poporului, emancipate și neadăpostite ca soții, sunt silite să-și caute ocrotire în serviciul privat și în ramurile administrative, la birouri poștale, telegraÂfice, tipografice etc..., unde, găsind hrană modestă, nu gândesc mai departe cu ce-și ... Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi ... și despre sumeții Poloniei, înfrânați și umiliți de Ecaterina. Așadar, acești celebri monarhi ai Rosiei, precum și puternicii lor moștenitori, cu a lor ocrotire, nu numai au păstrat țările aceste în creștineasca lege, dar și în politica lor ființă; iar în anul 1834 le-au întemeiat ceva mai cu ... Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate faptele sale dușmanul cel mai aprig al nației noastre! Veniți cu toți să protestăm în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei ... însă a da acestor doi competitori vreun fel de ajutor, ei se duseseră în urmă lângă Matei Corvin, la care erau siguri să găsească ocrotire, ca la un dușman al stăpânitorului Moldovei. Și așa și fu. Afară de oștile sale, riga mai strânse cu leafă și o mulțime de străini ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru OCROTIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru OCROTIRE. ... cît acestea?`` Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. 13 Uită-te cu ... Isaia Capitol 30 Isaia 29 Isaia Capitol 30 1 ,,Vai, -zice Domnul-de copiii răzvrătiți, cari iau hotărîri fără Mine, fac legăminte cari nu vin din Duhul Meu, și îngrămădesc astfel păcat peste păcat! 2 Ei se pogoară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă supt ocrotirea lui Faraon, și să caute un adăpost supt umbra Egiptenilor! 3 Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine, și adăpostul supt umbra Egiptului vă va da de ocară. 4 Căci voivozii lui au și ajuns la Țoan, și trimeșii lui au și atins Hanesul. 5 Dar toți vor rămînea de rușine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu -i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor.`` 6 Proorocie asupra unor dobitoace dela miazăzi: printr`un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vine leoaica și leul, năpîrca și șarpele sburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7 Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: ,,zarvă fără nici o ispravă.`` 8 ,,Du- ... Psalmii Capitol 21 Psalmii 20 Psalmii Capitol 21 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Doamne, împăratul se bucură de ocrotirea puternică, pe care i -o dai Tu. Și cum îl umple de veselie ajutorul Tău! 2 I-ai dat ce -i dorea inima, și n`ai lăsat neîmplinit ce -i cereau buzele. 3 Căci i-ai ieșit înainte cu binecuvîntări de fericire, și i-ai pus pe cap o cunună de aur curat. 4 Îți cerea viața, și i-ai dat -o: o viață lungă pentru totdeauna și pe vecie. 5 Mare este slava lui în urma ajutorului Tău. Tu pui peste el strălucirea și măreția. 6 Îl faci pe vecie o pricină de bunecuvîntări, și -l umpli de bucurie înaintea Feții Tale. 7 Căci împăratul se încrede în Domnul; și bunătatea Celui Prea Înalt îl face să nu se clatine. 8 Mîna ta, împărate, va ajunge pe toți vrăjmașii tăi, dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc, 9 și -i vei face ca un cuptor aprins, în ziua cînd te vei arăta; Domnul îi va nimici în mînia Lui, și -i va mînca focul. 10 Le vei șterge sămînța de pe pămînt, ... Psalmii Capitol 32 Psalmii 31 Psalmii Capitol 32 1 (Un psalm al lui David. O cîntare.) Ferice de cel cu fărădelegea iertată, și de cel cu păcatul acoperit! 2 Ferice de omul, căruia nu -i ține în seamă Domnul nelegiuirea, și în duhul căruia nu este viclenie! 3 Cîtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. 4 Căci zi și noapte mîna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pămîntul de seceta verii. 5 Atunci Ți-am mărturisit păcatul meu, și nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: ,,Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Și Tu ai iertat vina păcatului meu. 6 De aceea orice om evlavios să se roage Ție la vreme potrivită! Și chiar de s`ar vărsa ape mari, pe el nu -l vor atinge de loc. 7 Tu ești ocrotirea mea, Tu mă scoți din necaz, Tu mă înconjuri cu cîntări de izbăvire. 8 ,,Eu-zice Domnul-te voi învăța, și-ți voi arăta calea pe care trebuie s`o urmezi, te voi sfătui, și voi avea privirea îndreptată asupra ta.`` 9 Nu fiți ca un cal sau ca un catîr fără pricepere, pe cari -i strunești cu ... Psalmii Capitol 49 Psalmii 48 Psalmii Capitol 49 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultați lucrul acesta, toate popoarele, luați aminte, toți locuitorii lumii: 2 mici și mari, bogați și săraci! 3 Gura mea va vorbi cuvinte înțelepte, și inima mea are gînduri pline de judecată. 4 Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei. 5 Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei? 6 Ei se încred în avuțiile lor, și se fălesc cu bogăția lor cea mare. 7 Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu prețul răscumpărării. 8 Răscumpărarea sufletului lor este așa de scumpă, că nu se va face niciodată. 9 Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul. 10 Da, îl vor vedea: căci înțelepții mor, nebunul și prostul deopotrivă pier, și lasă altora avuțiile lor. 11 Ei își închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuințele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la țări întregi. 12 Dar omul pus în cinste nu dăinuiește, ci este ca dobitoacele cari ... Psalmii Capitol 91 Psalmii 90 Psalmii Capitol 91 1 Celce stă supt ocrotirea Celui Prea Înalt, și se odihnește la umbra Celui Atoputernic, 2 zice despre Domnul: ,,El este locul meu de scăpare, și cetățuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!`` 3 Da, El te scapă de lațul vînătorului, de ciumă și de pustiirile ei. 4 El te va acoperi cu penele Lui, și te vei ascunde supt aripile Lui. Căci scut și pavăză este credincioșia Lui! 5 Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopții, nici de săgeata care sboară ziua, 6 nici de ciuma, care umblă în întunerec, nici de molima, care bîntuie ziua nameaza mare. 7 O mie să cadă alături de tine, și zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia. 8 Doar vei privi cu ochii, și vei vedea răsplătirea celor răi. 9 Pentrucă zici: ,,Domnul este locul meu de adăpost!`` și faci din Cel Prea Înalt turnul tău de scăpare, 10 de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici o urgie nu se va apropia de cortul tău. 11 Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; 12 ... ... strălucitoare noaptea. Da, peste toată slava va fi un adăpost, 6 o colibă, ca umbrar împotriva căldurii zilei, și ca loc de adăpost și de ocrotire Isaia Capitol 27 Isaia 26 Isaia Capitol 27 1 În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare și tare, Leviatanul, Babilonul, șarpele fugar (Asur), și Leviatanul, șarpele inelat (Babel), și va ucide balaurul de lîngă mare (Egiptul). 2 În ziua aceea, cîntați o cîntare asupra viei celei mai alese: 3 ,,Eu, Domnul, sînt Păzitorul ei, Eu o ud în fiecare clipă; Eu o păzesc zi și noapte ca să n`o vatăme nimeni. 4 N`am nici o mînie. Dar dacă voi găsi mărăcini și spini, voi merge la luptă împotriva lor, și -i voi arde pe toți, 5 afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.`` 6 În vremile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori și va odrăsli, și va umplea lumea cu roadele lui. 7 L -a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce -l loveau? L -a ucis El cum a ucis pe cei ce -l ucideau? 8 Cu măsură l-ai pedepsit în robie, luîndu -l cu suflarea năpraznică a vîntului de răsărit. 9 Astfel nelegiuirea lui ... Ioel Capitol 3 Ioel 2 Ioel Capitol 3 1 Căci iată că în zilele acelea și în vremile acelea, cînd voi aduce înapoi pe prinșii de război ai lui Iuda și ai Ierusalimului, 2 voi strînge pe toate neamurile, și le voi pogorî în valea lui Iosafat. Acolo, Mă voi judeca cu ele, pentru poporul Meu, pentru Israel, moștenirea Mea, pe care l-au risipit printre neamuri, împărțind între ele țara Mea. 3 Au tras la sorț pentru poporul Meu; au dat un flăcău pe o curvă, și au vîndut fata pe vin, și l-au băut. 4 Ce vreți voi cu Mine, Tirule și Sidonule, și toate ținuturile Filistenilor? Vreți să-Mi răsplătiți vreo faptă, sau să faceți ceva împotriva Mea? Iute, fără zăbavă, voi întoarce faptele voastre asupra capului vostru. 5 Mi-ați luat argintul și aurul, și cele mai bune odoare ale Mele, și le-ați dus în templele voastre. 6 Ați vîndut pe copiii lui Iuda și ai Ierusalimului copiilor Grecilor, ca să -i depărtați din țara lor. 7 Iată că îi scol în locul în care i-ați vîndut, și voi întoarce fapta voastră asupra capului vostru. 8 Voi vinde copiilor lui Iuda pe ... Psalmii Capitol 119 Psalmii 118 Psalmii Capitol 119 1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului! 2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor, 3 cari nu săvîrșesc nicio nelegiuire, și umblă în căile Lui! 4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfințenie. 5 O, de ar ținti căile mele la păzirea orînduirilor Tale! 6 Atunci nu voi roși de rușine, la vederea tuturor poruncilor Tale! 7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăța legile dreptății Tale. 8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot! 9 Cum își va ținea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău. 10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale. 11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! 12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învață-mă orînduirile Tale! 13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale. 14 Cînd urmez învățăturile Tale, mă bucur de parc`aș avea toate comorile. 15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, și cărările Tale le am supt ochi. 16 Mă desfătez în ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCROTIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru OCROTIRE. ... sau debil mintal ; tutelaj , epitropie . 2. Administrare , control etc . exercitate asupra unei instituții , organizații etc . aflate în subordine , asupra unui teritoriu dependent etc . 3. Sprijin , ocrotire ... AZÍL , aziluri , s . n . 1. Loc unde cineva găsețe ocrotire CURATÉLĂ , curatele , s . f . Instituție legală pentru ocrotirea unei persoane care are capacitatea civilă , dar care , din cauza bătrâneții , a unei boli ori infirmități fizice sau a lipsei îndelungate de la domiciliu , nu - și poate administra singură bunurile și apăra ... EGÍDĂ , egide , s . f . Ocrotire ... PATRONÁJ , patronaje , s . n . Protecție ( 1 ) , ocrotire ... vele , fir de sârmă etc . pentru a împiedica dezrăsucirea . PATRONÁRE^1 , patronări , s . f . Acțiunea de a patrona și rezultatul ei ; ocrotire ... PÁVĂZĂ , paveze , s . f . 1. Scut . 2. Fig . Ocrotire ... PROTEJÁRE , protejări , s . f . Acțiunea de a ( se ) proteja și rezultatul ei ; ocrotire ... 1. Dispozitiv care asigură sprijinirea unui corp de un alt corp ; obiect de care cineva sau ceva se poate sprijini ; rezemătoare . 2. Fig . Sprijin , ajutor , ocrotire ... A se retrage dintr - un teritoriu ocupat , a fugi din fața unui pericol sau a unei neplăceri , căutând sprijin sau ocrotire Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||