OFICIERE - Definiția din dicționar

Vezi și:BAPTISTERIU, DISC, EPITALAM, MOLITVĂ, PARACLISER, PARACLISERIȚĂ, PIROSTRIE, PRISTOL, SLUJBĂ, TIPIC ... Mai multe din DEX...

OFICIERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OFICIÉRE, oficieri, s.f. Acțiunea de a oficia și rezultatul ei; celebrare. [Pr.: -ci -e -] - V. oficia.

Sursa : DEX '98

OFICIÉRE s. (BIS.) 1. celebrare, săvârșire, slujire, slujit, (înv.) serbare. (\~ liturghiei.) 2. v. celebrare.

Sursa : sinonime

oficiére s. f. (sil. -ci -e -), g.-d. art. oficiérii; pl. oficiéri

Sursa : ortografic

OFICIÉRE s.f. Acțiunea de a oficia și rezultatul ei; slujire, îndeplinire a unei solemnități. [Pron. -ci -e -. / < oficia].

Sursa : neologisme

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OFICIERE

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru OFICIERE.

BAPTISTERIU

BAPTISTÉRIU , baptisterii , s . n . Mic edificiu construit lăngă o biserică catolică pentru oficierea

DISC

DISC ^1 , discuri , s . n . 1. Placă circulară și plată de o anumită greutate , pe care o aruncă atleții discoboli la distanță . 2. Orice obiect de formă circulară și plată . 3. Semnal mobil de formă circulară care indică unui tren reducerea vitezei . 4. Placă circulară care servește la înregistrarea și reproducerea vocii , a sunetelor etc . cu ajutorul unui aparat special . Disc de frecvență = disc ^1 ( 4 ) cu înregistrări speciale , folosit la verificarea și măsurarea caracteristicilor de redare ale pick - up - urilor . 5. ( În sintagmele ) Disc intervertebral = cartilaj fibros și elastic așezat între două vertebre alăturate și servind la solidarizarea lor . Hernie de disc = hernie a unui disc intervertebral . DISC ^2 , discuri , s . n . Taler ( circular ) de metal ( prețios ) pe care se strâng în biserică , de la credincioși , bani pentru nevoile cultului sau pe care se pune agnețul ( la oficierea

EPITALAM

EPITALÁM , epitalamuri , s . n . ( Livr . ) Cântec de nuntă sau mic poem compus în cinstea mirilor cu prilejul oficierii

MOLITVĂ

MOLÍTVĂ , molitve , s . f . 1. ( În ritualul Bisericii ortodoxe ) Rugăciune ( citită de preot pentru iertarea păcatelor , în împrejurări speciale ) ; p . ext . oficierea acestei rugăciuni . 2. ( Înv . ) Termen de reverență folosit față de clerici . [ Var . : molítfă , molíftă s .

PARACLISER

PARACLISÉR , paracliseri , s . m . Persoană însărcinată cu paza unei biserici , îndeplinind și unele servicii la oficierea cultului ; țârcovnic . - Paraclis + suf . -

PARACLISERIȚĂ

PARACLISERÍȚĂ , paracliserițe , s . f . Femeie care îngrijește și păzește o biserică , participând și la oficierea cultului . - Paracliser + suf . -

PIROSTRIE

PIROSTRÍE , pirostrii , s . f . 1. ( Mai ales la pl . ) Ustensilă de gospodărie făcută dintr - un cerc sau dintr - un triunghi de fier , sprijinit pe trei picioare , pe care se pun căldarea , ceaunul sau oala la foc ; crăcană . 2. ( Reg . ; la pl . ) Cunună care se pune pe capetele mirilor în timpul oficierii căsătoriei religioase ;

PRISTOL

PRISTÓL , pristoluri , s . n . Masă din mijlocul altarului unei biserici , pe care se țin obiectele necesare oficierii liturghiei ; p . gener . altar . [ Var . : ( înv . și reg . ) prestól , prastól s .

SLUJBĂ

... post . 2. ( Rar ) Misiune , sarcină , însărcinare . II. Îndeplinire solemnă de către preot a ritualurilor prevăzute în canoanele bisericești pentru anumite ocazii și sărbători ; oficiere

TIPIC

TÍPIC^2 , - Ă , tipici , - ce , adj . Care distinge , caracterizează o persoană , un obiect , un fenomen etc . ; caracteristic , specific . TIPÍC^1 , tipicuri , s . n . 1. Formulă obișnuită , stereotipă ; obicei , tradiție , normă , regulă . 2. Carte care cuprinde ansamblul regulilor după care se oficiază slujbele religioase ; normă , regulă pentru oficierea serviciului

A r c h e u s . r o