|
|
||
|
Vezi și forma bază: OMENI Vezi și:OMENIT, OMENESC, OMENI, SUPRAOMENESC, BUST, LUMINĂ, SINGURATIC, ÎMBRĂCĂMINTE, ÎNTRUPA, ȘOLD ... Mai multe din DEX...OMENEȘTE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OMENÉȘTE adv. 1. Din punct de vedere omenesc, în mod omenesc; cât poate un om. 2. În condiții omenești, ca oamenii; p. ext. cu omenie, cumsecade, cum se cuvine. - Om + suf. -eşte.Sursa : DEX '98 OMENÉȘTE adv. v. cumsecade.Sursa : sinonime omenéște adv.Sursa : ortografic OMENÉȘTE adv. 1) În felul oamenilor; ca oamenii. A trăi \~. 2) fig. Cu omenie; cu bunăvoință; binevoitor. A se purta \~. /om + suf. \~eșteSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OMENEȘTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 403 pentru OMENEȘTE. Ion Creangă - Prostia omenească Ion Creangă - Prostia omenească Prostia omenească de Ion Creangă Povestire publicată prima dată în Învățătorul copiilor... , ed. III, Iași, 1874 A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ocă de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-și scăldă copilul, îl înfășă și-i dete țâță, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă și-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la naşterea domnului nostru Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru de Antim Ivireanul Drept acĂ©ia am a zice înaintea dragostei voastre, în vorba ce voiu să fac astăz (patru) pricinile pentru ce au luat Dumnezeu firea omenească și n-au luat cea îngerească; așijderea și pentru ce au luat spre sine Fiiul lui Dumnezeu firea omenească și n-au luat altă față a dumnezeirei, adecă Tatăl, sau Duhul Sfânt, care pricini le vom spune foarte pre scurt, pentru ca să nu vă dăm supărare. Ci mă rog lui Dumnezeu să-mi dea ajutoriu și pre dumneavoastră vă pohtesc să ascultaț cu dragoste. Pricina cea dintâi, pentru care au luat Dumnezeu spre sine firea omenească, iar nu cea îngerească iaste că îngerii n-au perit toț, ci au rămas din ei mulți, iar oamenii era căzuț toț, pentru păcatul născutului celui dintâi. Și ne putem încredința de aceasta din pilda ce zice Domnul Hristos la Luca, în 15 capete, zicând: Care om dintru voi, având 100 de oi și, pierzând una dintr-însele, au nu va lăsa cĂ©le 99 în pustie și va mĂ©rge după cea pierdută, ... Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ... George Gordon Byron - Cântarea dracilor în preziua potopului George Gordon Byron - Cântarea dracilor în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i va jertfi? Șiroiul căzând, valul alergând Lumea va-nghiți; și vântul turbat, Peste ocean zburând dezlănțat, Alți munți va nălța, unda volborând. Blan, bluc, colcăind, flis, vluc, lung plesnind, Luciul lung întins va fi un mormânt, Mormânt de triumf, mormânt tot pământ. Ha, ha, ha, ha, ha, ce luciu sclipind! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Vom vedea pierind, murind și murind Neamul omenesc atât îngâmfat D-al lui ticălos lut de defăimat. A! ha! neam trufaș, te-am văzut pierind; Oasele-ți albind, spălate sclipind, Prin peșteri, prin văi, prin munți s-or opri; Apa ne-ncetat tot le ... Ion Heliade Rădulescu - Cântarea dracilor în preziua potopului Ion Heliade Rădulescu - Cântarea dracilor în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i va jertfi? Șiroiul căzând, valul alergând Lumea va-nghiți; și vântul turbat, Peste ocean zburând dezlănțat, Alți munți va nălța, unda volborând. Blan, bluc, colcăind, flis, vluc, lung plesnind, Luciul lung întins va fi un mormânt, Mormânt de triumf, mormânt tot pământ. Ha, ha, ha, ha, ha, ce luciu sclipind! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Vom vedea pierind, murind și murind Neamul omenesc atât îngâmfat D-al lui ticălos lut de defăimat. A! ha! neam trufaș, te-am văzut pierind; Oasele-ți albind, spălate sclipind, Prin peșteri, prin văi, prin munți s-or opri; Apa ne-ncetat tot le ... George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale de George Topîrceanu Dl M. Sadoveanu, directorul Teatrului Național, deschide stagiunea, în sara de 18 octombrie, printr-o cuvântare festivă despre Caragiale ... D-sa evocă în câteva cuvinte calde figura și opera marelui dispărut și mulțumește publicului ieșan, care întotdeauna a iubit și a prețuit pe Caragiale, că a venit și de astă dată în număr mare ca să sărbătorească niște piese atât de cunoscute. Publicul acopere cu aplauze entuziaste cuvântarea dlui Sadoveanu, căruia i se fac ovații de simpatie, ca director și ca scriitor — și pânza se ridică asupra primului act din Scrisoarea pierdută . Pristanda și cu Tipătescu vorbesc. Avem în fața noastră două personagii foarte deosebite între ele mai ales prin modul cum le-a zugrăvit Caragiale. Prefectul Tipătescu e un om modern. Lustrul manierelor îi acopere fondul de necinste și-i dă aproape aparența unui occidental. El e mai cult și mai inteligent decât toți oamenii din Scrisoarea pierdută . S-a mai spus că el singur dintre toți e în stare să-și dea samă de situație. El e acela care într-un moment se ... Titu Maiorescu - Din experiență Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ... Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri Antim Ivireanul - Mărturisirea credinţii, carea se împarte în 12 alcătuiri Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri de Antim Ivireanul Crez întru unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, făcătoriul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Alcătuirea aceasta ne învață să crĂ©dem că unul iaste Dumnezeu-Tatăl, precum apostolul cătră efesĂ©ni, cap 4 zice: Unul iaste Dumnezeu și Tatăl tuturor carele iaste preste toate și prin toate și întru noi întru toți. Și încă ne mai învață să crĂ©dem cum că acesta au făcut toate / cĂ©le văzute și cĂ©le nevăzute, din nimica, numai cu cuvântul. Și întru unul domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu, unul născut carele de la Tatăl s-au născut, mai nainte de toți vĂ©cii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat de la Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut, cela ce iaste de o ființă cu Tatăl, prin carele toate s-au făcut. A dooa alcătuire ne învață să crĂ©dem cum că Domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu, iaste Dumnezeu adevărat și vĂ©cinic, nu făcut, nici zidit, ci născut mai nainte de toți vĂ©cii, din firea Tatălui, asĂ©mene slăvit cu Tatăl, precum / însuși la Ioann, ... Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să se coboare-ntr-o fântână. Se tânguise tuturor ... Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului de Antim Ivireanul Luat-au Iisus pre Petru și pre Iacov și pre Ioann, fratele lui și i-au suit pre dânșii într-un munte înalt deosebi și s-au schimbat fața înaintea lor. Cuvintele acĂ©stea sunt ale sfintei Evanghelii, dintru carele avem să înțelegem de preaslăvita schimbarea fĂ©ții a domnului nostru Iisus Hristos, ce s-au făcut în muntele Thavorului. Că vrând ca să arate mărirea sa ucenicilor săi și noao, mai nainte cu puținel, zice Evanghelia cum că umblând Iisus în părțile Chesariei lui Filip, întreba pre ucenicii săi zicând: Cine îmi zic mie oamenii a fi? Iar Petru apostolul din descoperirea părintelui ceresc dintre toate cĂ©lelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum că iaste fiiul lui Dumnezeu celui viu și cu acest mijloc descoperind tuturor mărirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilor săi celor întăriți întru această credință o au arătat zicând că i să cade lui a mĂ©rge în Ierusalim și multe a păți de < la > bătrâni și de la arhierei și de < ... Garabet Ibrăileanu - Estetice Estetice de Garabet Ibrăileanu 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce muzica și poezia. Muzica deșteaptă mai cu greu decât celelalte arte ,,idei senzuale". 2. Un stil umflat, lipsit de idei, e ca și un corp bĂșget, lipsit de sânge. Precum sângele nutrește, dă viață corpului, așa și ideile dau viață stilului. 3. Literatura românească va fi, când scriitorii se vor întoarce la popor, unde e și materialul, și formele, și stilul, și limba, căci limba, literatura, poezia sunt naționalitatea unui popor. 4. ...un popor nu-și poate justifica dreptul la existență distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. 5. Poezia e mai ales simțire, și simțirea, încă o dată, e lucrul cel mai individual, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru OMENEȘTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru OMENEȘTE. Numeri Capitol 19 Numeri 18 Numeri Capitol 19 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Iată ce poruncește legea pe care a dat -o Domnul, zicînd: ,Vorbește copiilor lui Israel să-ți aducă o vacă roșie, fără pată, fără vreun cusur trupesc, și care să nu fi fost pusă la jug. 3 S`o dați preotului Eleazar; el s`o scoată din tabără, și să fie junghiată înaintea lui. 4 Preotul Eleazar să ia cu degetul din sîngele vacii, și să stropească de șapte ori înaintea cortului întîlnirii. 5 Vaca să fie arsă subt ochii lui; să -i ardă pielea, carnea și sîngele, împreună cu baliga. 6 Preotul să ia lemn de cedru, isop și cîrmîz, și să le arunce în mijlocul flăcărilor cari vor mistui vaca. 7 Preotul să-și spele hainele, și să-și scalde trupul în apă; apoi să intre iarăș în tabără, și să fie necurat pînă seara. 8 Celce va arde vaca, să-și spele hainele în apă, și să-și scalde trupul în apă; și să fie necurat pînă seara. 9 Un om curat să strîngă cenușa vacii, și s`o ... 2 Samuel Capitol 7 2 Samuel 6 2 Samuel Capitol 7 1 Cînd a locuit împăratul în casa lui, și cînd i -a dat odihnă Domnul, dupăce l -a izbăvit de toți vrăjmașii cari -l înconjurau, 2 a zis proorocului Natan: ,,Iată! Eu locuiesc într`o casă de cedru, și chivotul lui Dumnezeu locuiește într`un... cort.`` 3 Natan a răspuns împăratului: ,,Du-te și fă tot ce ai în inimă, căci Domnul este cu tine.`` 4 În noaptea următoare, cuvîntul Domnului a vorbit lui Natan: 5 ,,Du-te și spune robului meu David: ,Așa vorbește Domnul: ,Oare tu Îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea? 6 Dar Eu n`am locuit într`o casă, din ziua cînd am scos pe copiii lui Israel din Egipt pînă în ziua aceasta; ci am călătorit într`un cort drept locuință. 7 Pretutindeni pe unde am mers cu toți copiii lui Israel, am spus Eu oare vreo vorbă vreuneia din semințiile lui Israel, căreia îi poruncisem să pască pe poporul Meu Israel, zicînd: ,Pentru ce nu-Mi zidiți o casă de cedru?` 8 Acum să spui robului ... Iov Capitol 12 Iov 11 Iov Capitol 12 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,S`ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sînteți voi, și că odată cu voi va muri și înțelepciunea! 3 Am și eu minte ca voi, nu sînt mai pe jos decît voi. Și cine nu știe lucrurile pe cari le spuneți voi? 4 Eu sînt de batjocura prietenilor mei, cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5 Dispreț în nenorocire! -iată zicerea celor fericiți: dă brînci cui alunecă cu piciorul! 6 Jăfuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. 7 Întreabă dobitoacele, și te vor învăța, păsările cerului, și îți vor spune; 8 vorbește pămîntului, și te va învăța; și peștii mării îți vor povesti. 9 Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri? 10 El ține în mînă sufletul a tot ce trăiește, suflarea oricărui trup omenesc. 11 Nu deosebește urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările? 12 La bătrîni se găsește înțelepciunea, și într`o viață lungă e ... Marcu Capitol 14 Marcu 13 Marcu Capitol 14 1 După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să -L omoare. 2 Căci ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă turburare în norod.`` 3 Pe cînd ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; și, dupăce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le -a fost necaz, și ziceau: ,,Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s`ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Grecește: dinari.), și să se dea săracilor.`` Și le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le -a zis: ,,Lăsați -o în pace; de ce -i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine; 7 căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, și le puteți face bine oricînd voiți: dar pe Mine ... Leviticul Capitol 5 Leviticul 4 Leviticul Capitol 5 1 Cînd cineva, fiind pus subt jurămînt ca martor, va păcătui, nespunînd ce a văzut sau ce știe, și va cădea astfel subt vină, 2 sau cînd cineva, fără să știe, se va atinge de ceva necurat, fie de hoitul unei fiare sălbatice necurate, fie de hoitul unei vite de casă necurate, fie de hoitul unei tîrîtoare necurate, și va băga apoi de seamă și se va face astfel vinovat; 3 sau cînd cineva, fără să ia seama, se va atinge de vreo spurcăciune omenească, de orice spurcăciune care face pe cineva necurat, și va băga de seamă mai tîrziu, și se va face astfel vinovat; 4 sau cînd cineva, vorbind cu ușurință, jură că are să facă ceva rău sau bine, și nebăgînd de seamă la început, bagă de seamă mai tîrziu, și se va face astfel vinovat: 5 Cînd cineva, deci, se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-și mărturisească păcatul. 6 Apoi să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină, pentru păcatul pe care l -a făcut, o parte femeiască din turmă, și anume, o oaie sau o capră, ca ... Leviticul Capitol 7 Leviticul 6 Leviticul Capitol 7 1 Iată legea jertfei pentru vină: ea este un lucru prea sfînt. 2 În locul unde se junghie arderea de tot, să se junghie și vita care slujește ca jertfă pentru vină. Sîngele ei să se stropească pe altar dejur împrejur. 3 Să i se aducă toată grăsimea, coada, grăsimea care acopere măruntaiele, 4 cei doi rărunchi și grăsimea de pe ei, de pe coapse, și prapurul ficatului, care va fi deslipit de lîngă rărunchi. 5 Preotul să le ardă pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru vină. 6 Toată partea bărbătească dintre preoți să mănînce din ea; și anume s`o mănînce într`un loc sfînt, căci este un lucru prea sfînt. 7 Cu jertfa pentru vină este ca și cu jertfa de ispășire; aceeaș lege este pentru amîndouă aceste jertfe: vita jertfită va fi a preotului care va face ispășirea. 8 Preotul care va aduce arderea de tot a cuiva, să aibă pentru el pielea arderii de tot pe care a adus -o. 9 Orice jertfă de mîncare, coaptă în cuptor, gătită pe grătar sau în ... 1 Imparati Capitol 13 1 Imparati 12 1 Imparati Capitol 13 1 Dar iată că un om al lui Dumnezeu a venit din Iuda la Betel, trimes de cuvîntul Domnului, tocmai pe cînd stătea Ieroboam la altar să ardă tămîie. 2 El a strigat împotriva altarului, după cuvîntul Domnului, și a zis: ,,Altarule! Altarule! Așa vorbește Domnul: ,Iată că se va naște un fiu casei lui David; numele lui va fi Iosia; el va junghia pe tine, pe preoții înălțimilor, cari ard tămîie pe tine, și pe tine se vor arde osăminte omenești!`` 3 Și în aceeaș zi a dat un semn, zicînd: ,,Acesta este semnul care arată că Domnul a vorbit: Altarul se va despica, și cenușa de pe el se va vărsa.`` 4 Cînd a auzit împăratul cuvîntul pe care -l strigase omul lui Dumnezeu împotriva altarului din Betel, a întins mîna de pe altar, zicînd: ,,Prindeți -l!`` Și mîna, pe care o întinsese Ieroboam împotriva lui, s`a uscat, și n`a putut s`o întoarcă înapoi. 5 Altarul s`a despicat, și cenușa de pe ... 2 Cronici Capitol 32 2 Cronici 31 2 Cronici Capitol 32 1 După aceste lucruri și după aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei, care a pătruns în Iuda, și a împresurat cetățile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele. 2 Ezechia, văzînd că a venit Sanherib și că are de gînd să înceapă lupta împotriva Ierusalimului, 3 s`a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă cari erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui. 4 S`au strîns o mulțime de oameni, și au astupat toate izvoarele și pîrîul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. ,,Pentruce``, ziceau ei, ,,să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?`` 5 Ezechia s`a îmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat și l -a ridicat pînă la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo în cetatea lui David, și a pregătit o mulțime de arme și de scuturi. 6 A pus căpetenii de ... Iov Capitol 28 Iov 27 Iov Capitol 28 1 Argintul are o mină de unde se scoate, și aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit. 2 Ferul se scoate din pămînt, și piatra se topește ca să dea arama. 3 Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ținuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura și în umbra morții. 4 Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat și se clatină, departe de locuințele omenești. 5 Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc, 6 pietrele lui cuprind safir, și în el se găsește pulbere de aur. 7 Pasărea de pradă nu -i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n`a zărit -o, 8 cele mai trufașe dobitoace n`au călcat pe ea, și leul n`a trecut niciodată pe ea. 9 Omul își pune mîna pe stînca de cremene, și răstoarnă munții din rădăcină. 10 Sapă șanțuri în stînci, și ochiul lui privește tot ce este de preț în ele. 11 Oprește curgerea apelor, și scoate la lumină ce este ascuns. 12 Dar înțelepciunea unde se găsește? Unde ... Psalmii Capitol 73 Psalmii 72 Psalmii Capitol 73 1 (Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată. 2 Totuș, era să mi se îndoaie piciorul, și erau să-mi alunece pașii! 3 Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți, cînd vedeam fericirea celor răi. 4 Într`adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, și trupul le este încărcat de grăsime. 5 N`au parte de suferințele omenești, și nu sînt loviți ca ceilalți oameni. 6 Deaceea mîndria le slujește ca salbă, și asuprirea este haina care -i învelește. 7 Li se bulbucă ochii de grăsime, și au mai mult decît le-ar dori inima. 8 Rîd, și vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus, 9 își înalță gura pînă la ceruri, și limba le cutreieră pămîntul. 10 Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin, 11 și zice: ,,Ce ar putea să știe Dumnezeu, și ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?`` 12 Așa sînt cei răi: totdeauna fericiți, și își măresc bogățiile. 13 Degeaba dar mi-am curățit eu inima, și mi-am spălat mînile în nevinovăție: 14 căci în fiecare zi sînt lovit, și ... Psalmii Capitol 115 Psalmii 114 Psalmii Capitol 115 1 Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă slavă pentru bunătatea Ta, pentru credincioșia Ta! 2 Pentruce că zică neamurile: ,,Unde este Dumnezeul lor?`` 3 Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea. 4 Idolii lor sînt argint și aur, făcuți de mîni omenești. 5 Au gură, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu văd, 6 au urechi, dar n`aud, au nas, dar nu miroase, 7 au mîni, dar nu pipăie, picioare, dar nu merg; nu scot niciun sunet din gîtlejul lor. 8 Ca ei sînt cei ce -i fac; toți cei ce se încred în ei. 9 Israele, încrede-te în Domnul! El este ajutorul și scutul lor. 10 Casa lui Aaron, încrede-te în Domnul! El este ajutorul și scutul lor. 11 Cei ce vă temeți de Domnul, încredeți-vă în Domnul! El este ajutorul și scutul lor. 12 Domnul Și-aduce aminte de noi: El va binecuvînta, va binecuvînta casa lui Israel, va binecuvînta casa lui Aaron, 13 va binecuvînta pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici și pe cei mari. 14 Domnul să vă înmulțească tot mai mult, pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OMENEȘTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 131 pentru OMENEȘTE. ... OMENÍT , - Ă , omeniți , - te , adj . ( Înv . ) Blând , binevoitor , amabil . - V. omeni OMENÉSC , - EÁSCĂ , omenești , adj . 1. Care aparține omului sau genului uman , privitor la om sau la genul uman , propriu înfățișării sau firii omului ; de om ; uman . 2. Care aparține omului de rând . 3. ( Înv . și pop . ) Prietenos , binevoitor ; OMENÍ , omenesc , vb . IV . Tranz . 1. ( Pop . ) A primi pe cineva în mod ospitalier ; a ospăta , a cinsti . 2. A cinsti , a onora , a SUPRAOMENÉSC , - EÁSCĂ , supraomenești , adj . Care întrece puterile omenești , care pare mai presus de firea omenească ; suprauman . [ Pr . : - pra - o - ] - Supra - + omenesc ( după fr . BUST ^2 s . n . Dispozitiv pentru măsurarea de scurtă durată a puterii motorului la avioane în vederea înlesnirii decolării . BUST ^1 , busturi , s . n . 1. Partea superioară a corpului omenesc . 2. Sculptură sau ( impr . ) pictură care reprezintă partea superioară a corpului LUMÍNĂ , lumini , s . f . I. 1. Radiație sau complex de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente ( cu sau fără flacără ) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc ; efectul acestei radiații . 2. Izvor , sursă de lumină ( I 1 ) . 3. ( Și în sintagma lumina ochiului ) Pupilă ; p . ext . ochi , privire . II. Fig . Ceea ce aduce claritate în mintea omenească ; învățătură , cultură , educație . III. 1. Distanța liberă dintre fețele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fețele interioare opuse ale unui gol . 2. ( Înv . ; urmat de determinări ) Suprafață . 3. Stăvilarul morii . [ Pl . și : ( înv . ) lumine ] - Probabil din lume ( înv . ) " SINGURÁTIC , - Ă , singuratici , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ) Care trăiește departe de alte persoane , izolat de societate ; retras , singur ( 1 ) ; ( despre manifestările oamenilor ) propriu , caracteristic pentru un om singuratic ( 1 ) , de om singuratic . 2. ( Despre lucruri , așezări omenești etc . ) Care este izolat , care este departe de alte așezări omenești etc . ; solitar ; p . ext . liniștit . O căsuță singuratică . 3. ( Gram . ; înv . ; și substantivat , n . ) Singular ( 1 ) . [ Var . : singurátec , - ă adj . ] - Singur + suf . - ÎMBRĂCĂMÍNTE s . f . 1. Totalitatea obiectelor care îmbracă corpul omenesc ( exceptând încălțămintea ) ; veșminte , haine , straie . 2. Hârtie , material plastic etc . cu care sunt învelite copertele unui caiet , ale unei cărți etc . 3. Strat de material cu care se acoperă o piesă sau o construcție pentru a o izola , pentru a o proteja etc . [ Gen . : îmbrăcămintei ] - Îmbrăca + suf . - ÎNTRUPÁ , întrupez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A lua sau a da formă concretă ( de trup omenesc ) , a ( se ) concretiza ; a ( se ) încarna . 2. Tranz . ( Înv . ) A uni , a încorpora într - un singur tot . - În + ȘOLD , șolduri , s . n . Parte a corpului omenesc situată între mijloc și coapsă ; regiune anatomică corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||