|
|
||
Vezi și:ASTEREALĂ,
AUDIENT,
FRACȚIE,
NUMĂRĂTOR,
NUMITOR,
SUBUNITAR,
SUPRAORDINARE,
SUPRASATURAT,
TRIVIAL,
VIL
... Mai multe din DEX...
ORDINAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ORDINÁR, -Ă, ordinari, -e, adj. 1. Obișnuit, normal; de rând, comun. * Fracție ordinară = raportul a două numere întregi. Sesiune ordinară = sesiune convocată conform regulamentului de funcționare. * Loc. adv. (Franțuzism înv.) De ordinar = de obicei. ** (Mil.; înv; substantivat, în expr) A trece (sau a înscrie) la ordinar = a înscrie în registrul de evidență al rațiilor alimentare și al soldei. 2. De calitate inferioară, fără valoare, prost. ** Vulgar, grosolan, josnic. - Din fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär.Sursa : DEX '98 Ordinar ≠ deosebit, grozav, extraordinar, neordinar, proeminent, uimitorSursa : antonime ORDINÁR adj., s., adv. 1. adj. normal, obișnuit. (Sesiune \~.) 2. adj. banal, comun, obișnuit, (înv.) prost, prostesc. (În lucruri \~ voi vedeţi numai minuni.) 3. adj. comun, grosolan. (Pânză \~.) 4. adj. v. inferior. 5. adj., s. v. mitocan. 6. adj. v. mitocănesc. 7. adv. v. mitocănește.Sursa : sinonime ordinár (obișnuit, fără valoare) adj. m., pl. ordinári; f. sg. ordináră, pl. ordináreSursa : ortografic ORDINÁR \~ă (\~i, \~e) 1) Care nu se deosebeşte prin nimic; lipsit de originalitate; trivial; vulgar; obișnuit. 2) Care urmează în ordinea stabilită; de rând. 3) Care are o calitate inferioară; lipsit de valoare; prost. /Sursa : NODEX ORDINÁR, -Ă adj. 1. Comun, obișnuit. ** (Mat.) Fracție ordinară = raport între două numere întregi. 2. Inferior din punct de vedere calitativ; rău, prost. ** Vulgar, scârbos; josnic. [Cf. fr. ordinaire, lat. ordinarius].Sursa : neologisme ORDINÁR, -Ă I. adj. 1. obișnuit, normal, comun. o sesiune ~ă = sesiune convocată conform regulamentului de funcționare; (lat.) fracție ~ă = raport între două numere întregi. 2. de calitate inferioară; prost. * vulgar, grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastică, episcop diecezan. (< fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ORDINARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru ORDINAR. ... la-nceput, nici nu știui când trecură, atât mi se părea tipul de interesant. Mai întâi era un om foarte cumsecade - ungur. Pentru un român ordinar ca mine, adică nu un extraordinar român, se găsesc și printre unguri foarte cumsecade oameni; vreau adică să spun că un român cât de ordinar ... table d'hĂ´te ), deși în cursul zilei ne întâlneam mereu la promonat (promenadă, pe ungurește), și deși din parte-mi, comunicativ ca orce român ordinar, îi dedeam într-una ghes să-i fac cunoștința, nu era chip să mi-l apropiu. Instinctiv, mi-am dat seama că mi-l depărtasem ... Constantin Mille - Drept prolog ... de-a ucide tot răul pe pământ; Gândește-te că unor nu li-i destul o lume În care se´nvârtește tot omul ordinar, Că strâmt le este cercul prezentului barbar, Că lângă al iubirii sfințit și dulce nume E numele dreptății de-o mie de ori sfânt! Destul ... Ion Luca Caragiale - "Constituționalul" poet ... fost dat să se întoarcă cu o garderobă de 30—40.000 lei pierdută.â€� Iată deosebirea între un om de talent si un om ordinar; eu, comun muritor, dacă mi-aș fi pierdut garderoba, sunt sigur că mă întorceam fără ea. Artistul tot artist: după ce i se dă cea ... Ion Luca Caragiale - %E2%80%9EMoftul%E2%80%9D făcător de minuni Ion Luca Caragiale - %E2%80%9EMoftul%E2%80%9D făcător de minuni „Moftulâ€� făcător de minuni de Ion Luca Caragiale De la Paști de când a apărut Moftul român, Institutul nostru meteorologic a observat că, în afară de ploile ordinare, cari cad aproape în toate zilele săptămânii, cade regulat, în fiecare vineri de după amiază până noaptea și sâmbăta, o ploaie torențială, ceea ce face o foarte simțitoare pagubă atât agriculturii cât și spanacoculturii, adică vânzării gazetelor în genere și-ndeosebi a celor cari apar o dată pe săptămână, ca noi. Nu știm daca stimatul nostru amic d. Ștefan Hepites, directorul Institutului meteorologic, își dă seama pe calea științei de cauza „regularității periodicității" ebdomadare a acestui fenomen. Noi, însă, cei de la Moftul român, urmând calea credinței, am ajuns să descoperim acea cauză: ea nu este, ea nu poate fi atribuită decât norocului nostru. În adevăr, vinerea după amiazi apare foaia noastră. Ce se-ntâmplă vineri după amiazi? Începem să facem paginile: încep să se strângă norii. Isprăvim corectura paginilor: începe să fulgere și să tune. Dăm paginile la mașină: începe să pice. Se trag o mie de exemplare ... Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ... Gheorghe Asachi - Soția de modă ... posomorâtă, Eu tac, numai gaița ține conversați-amorțită. Dar în urmă doamna-ntreabă: Oare avem bun bucatar? Am, drăguță! Ce drăguță? Să-mi dai titlu ordinar. Te rog să n-aud de-acuma niște-asemenea cuvinte, Ce-a răzeșilor la țară complemente-aduc aminte! Am tăcut. E grea tăcerea ... Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Om cu noroc de Ion Luca Caragiale Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câștigată printr-o muncă onorabilă; e un om inteligent și serios, un bun soț și un bun tată de familie. Cu atâtea calități trebuia să reușească în lupta pentru viață: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i. Odată, în vremea primei sale căsnicii, el avea o mare întreprindere publică, - aceea a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de care se bucură astăzi. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și după o campanie înverșunată prin grai și prin presă, reușira să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. Alergături, protestări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca să nu se dea bătut și totuși să nu mai meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces răsunător, el trimise pe nevastă-sa să parlamenteze cu un personaj de mare influență, care oricând îl ajutase la nevoie arătându-i multă bunăvoință. ... Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Poveste de contrabandă de Ion Luca Caragiale S-a zis că, în război, culmea ar fi să descoperi un obuz care să poată străbate orice cuirasă și o cuirasă pe care să n-o poată străbate nici un obuz. La vamă, culmea ar fi să găsești un vameș căruia să nu-i scape nici un contrabandist și un contrabandist pe care să nu-l prinză nici un vameș. Am citit undeva sau mi s-a povestit, nu știu bine, o anecdotă, care sper că va interesa pe cititorii acestei reviste. Iat-o. Vameșii francezi pe granița despre Belgia sunt de o asprime și de o istețime nemaipomenită. Fiscul francez are aci nevoie de copoii cei mai de rasă din cauza contrabandelor de mărfuri de lux și mai ales de dantele. Călătorii, mai cu seamă cei bănuiți, sunt supuși la revizii și scotoceli, cari răzbesc totdeauna până la piele. Se-nțelege de la sine că pentru călătorii feminini este o anume sală de revizie și femei revizoare. A amăgi, a dejuca vigilența acestui Argus fiscal s-ar părea absurd; sunt însă oameni și mai ales femei, ... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" ... rămâne. Astfel, prin urmare, George Sand — Mr. Chose— D. Carada: se deslușește prea ușor cum subiectul acestei piese este foarte frumos, planul sec și ordinar, iar stilul, sau, cum am zice, redacția... este— este d. Carada. Urâta satului s-a mai jucat de multe ori în București. Nu ... Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil ... ce se va ridica odată în București va figura următoarea inscripțiune: Celor cu pâinea amară a exilului: Patria recunoscătoare. Ești om cât de ordinar, destinat a trece pe lume necunoscut? A face umbră pământului de azi până mâine? E destul să te împingă norocul a ... Ion Luca Caragiale - Ironie Ironie de Ion Luca Caragiale În Timpul din 15 iulie 1890; p. 1. În Note și schițe , 1892, p. 17, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am cunoscut foarte de-aproape pe un om de o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atîta putere de gîndire. Era pe lîngă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă fantazie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într-o lapidară „formă nouă limba veche și-nțeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult. De felul lui mîndru, ei fugea de onoruri, știindu-le cîte concesiuni costă. Melancolic și pasionat, deși-n același timp iubitor de veselie si de petreceri ușoare, ura din convingere așa-numitele conveniențe și poleiala lumii. Niciodată nu primea bucuros laude, nici chiar de la puținii prietini, foarte puțini, pe cari-i avea și-n judecata și sinceritatea cărora credea — darmite pe ale acelei mulțimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos și cari nu se sfiesc a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORDINARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ORDINAR. ASTEREÁLĂ , astereli , s . f . Căptușeală de scânduri așezată pe un schelet de lemn , pentru a susține învelitoarea unui acoperiș , o boltă de beton în timpul turnării etc . - Astări ( ieșit din uz , " a căptuși cu scânduri " < astar , înv . , " pânză ordinară " < tc . ) + suf . - AUDIÉNT , - Ă , audienți , - te , s . m . și f . Persoană care asistă la cursurile unei școli ( superioare ) , fără a fi înscrisă printre elevii sau studenții ordinari și fără a susține examene . [ Pr : a - u - di - FRÁCȚIE , fracții , s . f . ( Uneori urmat de determinarea " ordinară " ) Simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi . NUMĂRĂTÓR , - OÁRE , numărători , - oare , subst . 1. S . n . Aparat care servește la numărare . 2. S . m . și f . ( Rar ) Persoană care numără , care socotește , care calculează ceva , care are profesiunea de a număra . 3. S . m . Termen al unei fracții ordinare , scris deasupra liniei de fracție și reprezentând deîmpărțitul operației de împarțire . - Număra + suf . - NUMITÓR , numitori , s . m . Termen al unei fracții ordinare , scris sub linia de fracție , care reprezintă împărțitorul operației de SUBUNITÁR , - Ă , subunitari , - e , adj . ( Despre numere reale sau despre fracții ordinare ) Care are o valoare mai mică decât unitatea . - Sub ^1 - + SUPRAORDINÁRE s . f . ( Log . ) Cuprinderea în sfera unei noțiuni a altor noțiuni cu sfera mai mică . [ Pr . : - pra - or - ] - Supra - + ordinare ( SUPRASATURÁT , - Ă , suprasaturați , - te , adj . 1. ( Despre soluții ) Care conține mai multă substanță dizolvată decât cantitatea corespunzătoare coeficientului de solubilitate la temperatura ordinară ; care se află într - o concentrație superioară aceleia corespunzătoare tensiunii maxime a vaporilor pentru temperatura respectivă . 2. Fig . ( Fam . ) Sătul peste măsură de ceva . - Supra - + saturat ( după fr . ... TRIVIÁL , - Ă , triviali , - e , adj . Vulgar , ordinar ... VIL , - Ă , vili , - e , adj . ( Franțuzism înv . ) De proastă calitate , demn de disprețuit , ordinar Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||