|
|
||
Vezi și:UNCROP,
AGAPĂ,
CINSTE,
COMÂNDARE,
CUMETRIE,
MASĂ,
MESEAN,
OSPĂTĂTOR,
OSPEȚIE,
PANTAGRUELIC,
REGAL
... Mai multe din DEX...
OSPĂȚ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OSP?Ț, ospețe, s.n. Masă mare, îmbelșugată (organizată în diferite împrejurări festive); petrecere cu masă mare; ospeție, banchet. ** Masă, mâncare îmbelșugată. [Pl. și: ospățuri] - Lat. hospitium.Sursa : DEX '98 OSPĂȚ s. v. masă, mâncare.Sursa : sinonime OSPĂȚ s. 1. v. banchet. 2. v. chef.Sursa : sinonime ospăț s. n., pl. ospéțeSursa : ortografic OSP//?Ț \~éțe n. Petrecere cu mulți oaspeți, oferită cu ocazia unui eveniment (fericit); chef. /<lat. hospitiumSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OSPĂȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentru OSPĂȚ. Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur Alexandru Macedonski - Ospăţul lui Pentaur Ospățul lui Pentaur de Alexandru Macedonski Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala hipostilă, împrejurul unei mese, Pentaur, poet și preot, stă cu oaspeți numeroși, Cupe de-onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese De Ramses și de curtenii cei avuți și generoși. Dintr-o singură fereastră cade-o trâmbă luminoasă, Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor, Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici ... Constantin Negruzzi - Ursu și oaspeții săi Constantin Negruzzi - Ursu şi oaspeţii săi Ursu și oaspeții săi de Constantin Negruzzi Într-o zi de carnaval, Ursului i-a venit gust să deie și el un bal. Am greșit, nu bal, ci masă la care erau poftite Dobitoacele din codru, prietene, cunoscute Pentru ospățul acesta, s-a făcut gătire mare Și îmi pare Că nu lipsea nimic alta decât chefu, veselie; Momița s-a socotit că este într-o pustie Nu erau vorbe și glume ce fac bucatele bune, Mauvaise humeur aveau toți, dar de ce nu știu a spune. Momița n-a vrut s-aștepte; oaspeții și pe urs lasă, Și se scoală de la masă. — Ce! Zice ursul, ce ne lași? Cumătră, și und' te duci? — Acolo unde au chef, Bertrand îi răspunde atunci, Cele mai bune bucate, dacă chef nu-i, nu-mi plac Și haz de ele nu fac. Dumnezeu să ne ferească de ospățul iscusit Unde alta decât numai bucatele bune Gheorghe Asachi - Guzganul de cetate și cel de câmp ... Asachi Dineoare un guzgan, Politicos cetățan, Pre guzganul de câmpie L-au poftit la prânz să vie, Că nu tot mereu lăcuste, Ce mai bun ospăț să guste Pe vărgat, frumos covor Așternut-au masa lor; Las să giudice oricine Cât li-au fost atunci de bine De confeturi și de ... apucă, frate, Să mai roadem la bucate! Dar acest-au zis: Destul De astă masă eu-s sătul, Vino mâne tu afară De-i gusta ospăț de țară. Tupilat într-un ungheri, Nu am masă de boieri, Nime însă ca aice N-a veni ca să ni-o strice ... Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaş avut, însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat, De neam mare și-nvățată, frumoasă cu avuție. Iată dar c-ai căpătat Ce doreai cu fierbințeală. Mulțumește soartei tale... Și nu sunt la îndoială, Că nu ești fericit, frate? Dar tu taci și oftezi foarte. Cauți în jos cu-ntristare, au nu ești mulțumit poate? Ori doar a ta însurare te-au făcut să mă urăști? Însuratul Of, nu, eu sunt tot acela, și să nu mă osândești; Căci fericirea mea, frate, cu totul s-au prefăcut. Soarta îmi este a plânge holteiia ce-am pierdut. Holteiul Deci dar și tu nu ești poate bucuros de însurare? Însuratul De-ai și polei otrava, dar îi tot otrăvitoare. Holteiul Spune-ncalea, câtă zestre femeia ta au avut? Însuratul Of, vai mie! Despre a ei avuție Mai bine să fi crăpat decât să o fi văzut; ... Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaş avut, însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat, De neam mare și-nvățată, frumoasă cu avuție. Iată dar c-ai căpătat Ce doreai cu fierbințeală. Mulțumește soartei tale... Și nu sunt la îndoială, Că nu ești fericit, frate? Dar tu taci și oftezi foarte. Cauți în jos cu-ntristare, au nu ești mulțumit poate? Ori doar a ta însurare te-au făcut să mă urăști? Însuratul Of, nu, eu sunt tot acela, și să nu mă osândești; Căci fericirea mea, frate, cu totul s-au prefăcut. Soarta îmi este a plânge holteiia ce-am pierdut. Holteiul Deci dar și tu nu ești poate bucuros de însurare? Însuratul De-ai și polei otrava, dar îi tot otrăvitoare. Holteiul Spune-ncalea, câtă zestre femeia ta au avut? Însuratul Of, vai mie! Despre a ei avuție Mai bine să fi crăpat decât să o fi văzut; ... Ștefan Octavian Iosif - Lăutarul (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Lăutarul (Iosif) Lăutarul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Vestit era odată lăutarul ! La zile mari, bătrîna-i alăută De cîte ori uc galbeni fu umplută Și-n loc de vin cu aur plin paharul. N-a fost o nuntă fără el făcută : Îl prețuia vlădica și plugarul... Azi n-a rămas pe fund decît amarul, — Trist și-amintește gloria trecută... Uitată doarme-a doinelor comoară De-un sfert de veac, în vechea lui vioară Ce-a desfătat o lume-n tinerețe !... Să-ți povesteasc el ce mari ospețe, Ce mîndre nunți, ce luminate fețe Văzură ochii săi Ștefan Octavian Iosif - Regele din Thule Ştefan Octavian Iosif - Regele din Thule Regele din Thule de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Lumina literară , 17 martie 1913 Era în Thule, departe, Un rege lăudat Și căruia, iubita, la moarte, O cupă de aur i-a dat. El bea din ea la ospețe, Ținea nespus la ea, Și ochii-i mureau de tristețe De cîte ori o sorbea. Și cînd a fost să moară, Urmașilor lăsă Orașele toate din țară, Dar cupa o păstră. Acolo, pe țărmul mării, În sala din vechiul castel, Cu toți fruntașii țării La masă șade el. Bătrînul crai se scoală, Închină înc-o dat' Și-azvîrle cupa goală În valul înspumat. Cu ochii stinși sub pleoape, O vede cum căzu Luată-ncet de ape, Și-n veci nu mai Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ... Antioh Cantemir - Șoarecul de țară și cel de oraș ... Antioh Cantemir - Şoarecul de ţară şi cel de oraş Un șoarec de la țară, pre altul târgovăț Ca pre un vechi prieten, îl cheamă la ospăț. În strâmta lui căsuță pe oaspe-l priimește. Îi pune înainte tot ce mai bun avea, Orz, mazăre și hrișcă; îl roagă, îl poftește, Dar ... ... l-e puterea, Ș-aste mîini, comoara lor. Ei trăiesc în nelucrare ; Munca-ne de zece ani Pun p-o haină de purtare, P-un ospăț, cu șarlatani. L-a lor jicnițe, grînare, Ca p-albine ne adun ; Cînd sunt pline de mîncare, De tot ce-are țara bun ... Constantin Negruzzi - Potârnichea și rândunica ... și năpădesc. — Of, cât ești de bucuroasă, potârnichea i-a răspuns. Dar dacă i-ar veni gust să mănânce la ospăț Rândunele ostropăț, Ți s-ar muia limbușoara, Sau dacă vreodată vara, După ce vii din voiaj e te-ai duce în țarina sa Și ai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OSPĂȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru OSPĂȚ. UNCRÓP , uncropuri , s . n . ( Pop . ) 1. Apă clocotită . 2. Băutură alcoolică fierbinte care se servește la ospățul de la casa mirelui a doua zi după cununie ; ospățul și datinile obișnuite în această ... AGÁPĂ , agape , s . f . 1. Ospăț ... 2. Virtute , fidelitate , castitate . II. 1. Respect , stimă , considerație , prețuire . 2. Onoare , favoare . 3. Ceremonial , paradă , fast . III. ( Concr . ; pop . ) 1. Dar , cadou , plocon . 2. Ospăț ... COMÂNDÁRE , comândări , s . f . ( Înv . ) Praznic , ospăț CUMETRÍE , cumetrii , s . f . ( Pop . ) 1. Relație de înrudire între cumetri sau cumetre ; calitatea de cumătru sau de cumătră . 2. Petrecerea , ospățul de la botez . [ Var . : ( reg . ) cumătríe s . f . ] - Cumătru + suf . - ... pe unul sau mai multe picioare și pe care se mănâncă , se scrie etc . 2. Ceea ce se mănâncă ; mâncare , bucate ; p . ext . prânz , cină ; ospăț , banchet . 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamană cu o masă ^2 ( 1 ) și se folosesc în diverse scopuri practice ... ... MESEÁN , - Ă , meseni , - e , s . m . și f . Persoană care participă la un ospăț ... OSPĂTĂTÓR , - OÁRE , ospătători , - oare , s . m . și f . ( Înv . ) Persoană care dă ( sau ia parte la ) un ospăț ... OSPEȚÍE , ospeții , ( 2 ) s . f . 1. Primire bună , ospitalitate . 2. ( Rar ) Ospăț PANTAGRUÉLIC , - Ă , pantagruelici , - ce , adj . ( Livr . ; despre pofta de mâncare , foame ) Extraordinar , colosal , devorant ; ( despre ospețe , mese ) foarte bogat . [ Pr . : - gru - ... regali , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care aparține unui rege , privitor la rege ; regesc ; p . ext . bogat , luxos , maiestuos , mândru . 2. S . n . ( Livr . ) , Ospăț Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||