|
|
||
|
Vezi și:EXTERIOR,
COAJĂ,
MEMBRU,
SCOARȚĂ,
FAȚADĂ,
PARAMENT,
CARENĂ,
COT,
FORHEND,
JANTĂ,
LĂCRIMAR
... Mai multe din DEX...
PARTE EXTERIOARĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PARTE EXTERIOARĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru PARTE EXTERIOARĂ. Paul Zarifopol - Creație și analiză ... numai de senzațional. Proust creează tocmai cu ajutorul nimicurilor bizare; și fiindcă, cel puțin în părțile de la începutul operei, el nu sacrifica nicidecum detaliul exterior în favoarea celui pur psihic, figurile lui sunt strălucit create. Mai pe urmă, atitudinea științifică invadează; figurile se desfac în grupe de generalități, detaliile nu ... spune hotărât că Voica Henriettei Stahl e scrisă de o femeie, dacă i s-ar prezenta cartea fără nume de autor? * * * Am adnotat o mică parte din cele scrise de dl Ibrăileanu. Articolul d-sale e neobișnuit de bogat în sugestii diverse și puternice. Trebuie citit îndelung și recitit, în doze ... ... nou la lumina fericită a soarelui. În neguri clopotele plîng, se tînguiesc, se cheamă, cum nu le-am mai auzit nicăieri în altă parte. Sunete grave pornesc coperite, călătorind parcă prin apă, se ajung cu altele, se-nfrățesc, se-mpreună, pentru ca să amuțească și să reînceapă iarăși într ... mă prinde de tovarășii mei, căci lașul e ca o vastă familie, în care toți se cunosc, se ajută și se tolerează. Cea mai mare parte dintre ei parcă nu mai vreau nimic ; se mulțumesc că sunt la adăpost și pot să mănînce și să se îmbrace. Un rest din fastul ... corabia mîntuitoare. În monotonia acestei vieți, orice lucru întîmplat ia proporții ce-i privesc parcă pe toți, o curioasă francmasonerie îi leagă și toți iau parte la bucuriile și durerile celorlalți, precum își împart și banul sau nevoile. La capătul acestui trai comun, nici un ideal, nici o încercare măcar pentru ... ... că nu observă nimic, târăște o mică targa, pe uscat, în vreme ce mama sa, soția tunsă și legitimă a lui Stamate, ia parte la bucuria comună, compunând madrigale, semnate prin punere de deget. Aceste ocupațiuni îndeajuns de obositoare îi fac, cu drept cuvânt, să se amuzeze, și atunci ... Ion Luca Caragiale - Câteva păreri ... care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult. Asta e frumos din parte-ne — să lăsăm încolo orice modestie; căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu e vorba, adesea discutăm cam pe de lături ... ne trebuie să auzim sunetele coardei. Gușatul este o vioară care nu se aude, arcușul nu e bun la nimic. Să lăsăm dar la o parte instrumentele acestea inutile nouă și să căutăm altele. Să alergăm la o veche vioară, a cărei binefăcătoare sonoritate e totdeuna gata să ne ... Ion Luca Caragiale - Cuvântare ... vă ! Ei ! s'a deșteptat românul... începe lumea să se lumineze. Cine strică ? Noi suntem de vină că am fost chemați să luăm parte la viața publică (aplauze). Clasele sociale care au dominat țara au fost odinioară puse într'o grea dilemă:ori să renunțe a mai ... trec, dar - am să trec ! (aplauze furtunoase și prelungite). A trecut. Îl întâmpină atâta dragoste din atâtea părți și atâta ură dintr'o parte. Dragostea aceasta, pe care și-a cucerit-o, să-l îndemne a merge înainte pe strălucita lui carieră pentru binele public ... ... cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturile lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene ... ar fi prețuit pe oamenii moderni, ori ar fi crezut în superioritatea lor spirituală. Cu drept cuvânt presupunea cum că ei nu au decât lustrul exterior al unei culturi pe care nici n-o înțeleg, nici nu știu s-o reprezinte — toți acești oameni tineri erau atât de deșerți, atât ... Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol) Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ... Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade ... o atitudine dezaprobatoare. Pentru gustul cititorului de astăzi, acele încercări poetice sunt valori mai mult său mai puțin degradate, și nu simplu învechite. În mare parte, acea poezie ne apare, cum atât de exact spune dl profesor Densusianu despre Văcărești ca poezie lăutărească. În adevăr pentru noi acea literatură a ... Din doru-ți, minunate. În câte chipuri gându-ți schimbi, Oricăt vei fi departe Oriunde stai, unde te plimbi Fă-n gându-ți să am parte. Asemenea găsim în Iancu Văcărescu strofa din Pajul Cupidon și alte bucăți ale lui Eminescu. De exemplu: N-am să scap, în piept port dorul ... Ion Luca Caragiale - Politică și cultură ... de-a stânga Adriaticei, spre apus, mica republică a Romei începe a cuceri cu lupte îndărătnice peninsula italică. De o parte, către răsărit, un om cu câțiva soți, fără o societate, făcea în cincisprezece ani o împărăție uriașă; pe de altă parte, câtre apus, o societate întemeia încet-încet un stat. Praful nu s-a ales de împărăția lui Alexandru în câțiva ani; iar mica ... George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc ... subliniază adevărul că un humorist nu e întotdeauna un om vesel prin natura lui, că humorul nu se poate confunda cu veselia. Pe de altă parte, un om poate foarte bine să fie vesel de la natură și, totuși, să nu aibă darul de a-i face și pe ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice ... și impersonalității în artă. Așadar, întregul răspuns se referă la două expresii și o contrazicere. Se va fi convins dl Maiorescu că în toată cealaltă parte a articolului am dreptate, ori n-a vrut să o discute? Nu știu -constat faptele. De aici urmează însă că, chiar ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTE EXTERIOARĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru PARTE EXTERIOARĂ. EXTERIÓR , - OÁRĂ , exteriori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care este în afară de . . . , care este pe din afară , aflat dincolo de o limită ; extern . 2. S . n . Partea din afară a unui lucru ; ... 4. Partea exterioară , mai tare , a unor alimente coapte , fripte , dospite etc . 5. Crusta unei răni care începe să se cicatrizeze . 6. Stratul exterior , tare și răcit , al globului pământesc . 7. Strat exterior ... articulate ale trupului omului sau animalului , care au rol important în îndeplinirea unor funcții de relație ; mădular . 2. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - o colectivitate ( organizată ) ; fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr - o grupare sau o organizație socială , politică etc . , considerată în raport cu acestea ; mădular . 3. S . m . Fiecare dintre cele două părți ale unei ... ... SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în ... FAȚÁDĂ , fațade , s . f . Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri , ale unui monument ; spec . partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei ... s . n . Partea exterioară finită a unei construcții , a unui element de construcție etc . ; material care căptușește ( cu scop ornamental ) această parte CARÉNĂ , carene , s . f . 1. Partea exterioară a corpului unei nave , care se găsește sub linia de plutire . 2. Proeminență prelungită a unor organe . Carena sternului la păsări . 3. ( Bot . ) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc CÓT , coate ( I 1 ) și ( I 2 , 3 , 4 ) coturi , s . n . , ( II ) coți , s . m . I. S . n . 1. ( Anat . ; la om ) Partea exterioară a articulației dintre humerus și cubitus , care unește brațul cu antebrațul . 2. Loc . porțiune unde un drum , o vale etc . își schimbă brusc direcția ; cotitură , întorsătură . 3. Tub curbat în forma unui arc de cerc , folosit pentru a face legătura între două conducte cu direcții diferite . 4. ( Reg . ) Colț , unghi , ungher . II. S . m . Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu 0 , 664 metri ( în Muntenia ) sau cu 0 , 637 metri ( în Moldova ) , care reprezenta distanța de la cot ( I 1 ) până la încheietura palmei ; p . ext . măsură considerată , subiectiv , mare sau mică , după FÓRHEND , forhenduri , s . n . Lovitură executată cu partea exterioară a rachetei sau a paletei ( la JÁNTĂ , jante , s . f . Partea exterioară periferică a unei roți de autovehicul , de bicicletă etc . , construită astfel încât să permită montarea pe roată a unui LĂCRIMÁR , lăcrimare , s . n . ( Arh . ) Proeminență la cornișa unui acoperiș care împiedică prelingerea pe zidul construcției a apei de ploaie ; piesă de lemn ori de metal fixată în același scop pe partea exterioară de la cerceveaua ușilor și a ferestrelor . - Lăcrima + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||