Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PERTURBAȚIE, PERTURBAȚIUNE, ANTIRADAR, BRUIA, BRUIAT, RITMOTERAPIE ... Mai multe din DEX...

PERTURBA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PERTURBÁ, perturbez, vb. I. Tranz. 1. A tulbura ordinea, liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație. 2. A împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc. [Prez. ind. și: pertúrb] - Din fr. perturber, lat. perturbare.

Sursa : DEX '98

 

PERTURBÁ vb. v. deranja.

Sursa : sinonime

 

perturbá vb., ind. prez. 1 sg. perturbéz/pertúrb, 3 sg. și pl. perturbeáză/pertúrbă

Sursa : ortografic

 

A PERTURB//Á \~éz tranz. (procese, fenomene, acțiuni etc.) A abate de la desfășurarea normală; a împiedica de a funcționa sau de a se desfășura normal; a tulbura. \~ recepția emisiunilor. \~ transportul. [Și perturb] /perturber, lat. perturbare

Sursa : NODEX

 

PERTURBÁ vb. I. tr. A tulbura; a provoca dezordine. [Cf. fr. perturber, it., lat. perturbare].

Sursa : neologisme

 

PERTURBÁ vb. tr. 1. a tulbura; a provoca dezordine. 2. a împiedica funcționarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc. (< fr. perturber, lat. perturbare)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERTURBA

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru PERTURBA.

PERTURBAȚIE

PERTURBÁȚIE , perturbații , s . f . 1. Tulburare produsă în viața unui individ sau a unei colectivități . 2. Modificare , neregularitate , deranjament în funcționarea unui sistem , a unei mașini , în evoluția unui fenomen etc . ;

 

PERTURBAȚIUNE

PERTURBAȚIÚNE s . f . v .

 

ANTIRADAR

ANTIRADÁR adj . invar . Care perturbă funcționarea

 

BRUIA

... BRUIÁ , bruiez , vb . I . Tranz . A perturba

 

BRUIAT

BRUIÁT , - Ă , bruiați , - te , adj . ( Despre posturi de radioemisie ) Perturbat prin zgomote . [ Pt . : bru - iat ] - V.

 

RITMOTERAPIE

RITMOTERAPÍE s . f . Terapie psihică și fiziologică , constând în exerciții de restructurare a ritmului funcțional perturbat patologic . - Ritm +