Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PIETONAL, AUTOSTOP, PASAJ, PASARELĂ, PASTILĂ, PEDESTRU, PEDOMETRU, PODOMETRU, TRECĂTOR, TROTUAR ... Mai multe din DEX...

PIETON - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PIETÓN, pietoni, s.m. Persoană care umblă pe jos pe o arteră (cu trotuare) străbătută de vehicule. [Pr.: pi-e-] - Din fr. piéton.

Sursa : DEX '98

 

PIETÓN s. trecător, (înv.) pedestru. (Erau puțini \~ pe stradă la ora aceea.)

Sursa : sinonime

 

pietón s. m. (sil. pi-e-), pl. pietóni

Sursa : ortografic

 

PIETÓN \~i m. Persoană care merge pe jos pe o arteră de circulație cu trotuare. [Sil. pi-e-] /piéton

Sursa : NODEX

 

PIETÓN s.m. Persoană care umblă pe jos; trecător. [Pron. pi-e-. / < fr. piéton].

Sursa : neologisme

 

PIETÓN s. m. persoană care circulă pe jos; trecător. (< fr. piéton)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PIETON

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PIETON.

Gelu Vlașin - 20:48

Gelu Vlaşin - 20:48 â†�â†� 20:37 20:48 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 21:01 →→ pe kogălniceanu un fluture alb precum cerul transparent în zorii zilei de marți ocolește semaforul plictisit de-atâta culoare și pietonul aleargă să-și cumpere de la piață gogoși sau poate ouă de paști o bătrănă vinde nuci la colțuri de stradă s-a făcut coadă cică s-ar vinde grăunțe portocalii mari cât o zi de post spun unii că viața e prea scurtă și că sfârșitul e aproape de douăzecișipatrudeore stau întins pe caldarâm (și nimeni nu se-ndură să mă

 

Gelu Vlașin - Anorexia nervosa

Gelu Vlaşin - Anorexia nervosa Anorexia nervosa de Gelu Vlașin pe strada academiei cerșesc dimineața la nouă covrigi proaspeți calzi vînzătoarea cu ochii pierduți la spring time într-o pizza pepperonni și pe trecerea de pietoni accidentul cu tine coca— ——————— —cola astăzi n-am să-ți blestem zilele proasto că mi-ai rămas totuși atît de

 

Gelu Vlașin - Hipocondrie

... îmi lași pe robot mesaje îmi reciți din cărți de bucate cum se face budinca și ciorba de linte depășesc un tramvai și lovesc un pieton cu privirea mea tîmpă deschid ușa mănînc alune mucegăite beau ceai cu pesmet și arunc buchetul de mireasă pe care tu n-o să-l ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 Misia mea la Londra - Mareșalul Pelissier - Lordul Malmersbury 4 Prințul Napoleon - Contele Kisseleff — Marchizul de Vilamarina — Cavalerul Nigra — Baronul HĂ¼bner — Dnul Thouvenel — Lamartine Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcărase inimile românilor! Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cânta, se dansa de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperările unui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpul înflorit al literaturii și aruncându-mă în torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că: ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Vasile Alecsandri - Dridri

Vasile Alecsandri - Dridri Dridri de Vasile Alecsandri Ziarul francez Teatrul, cu data 25 iunie 1851, conține liniile următoare: ,,O tânără artistă, cea mai frumușică din toate câte le-am zărit pe scenele teatrelor de pe bulevarde, a murit în floarea tinereții! Veselă și grațioasă, ea poseda calitățile inimii și ale spiritului. Toți acei care au cunoscut-o regretă în persoana sa o artistă de talent și un model perfect de eleganță și de istețime pariziană. Ea purta între amici gentila denumire de Dridri, însă numele ei adevărat era: Marie-AngĂ©lique Chataignez!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Citind aceste rânduri, mulți din românii care au fost emigrați la Paris în anul 1848 își vor aduce aminte de acea drăgălașă copilă atât de pariziană în spiritul său, atât de română în inima sa!... Ea s-a unit la toate aspirările patriotice ale generației entuziaste de acum 20 de ani, care a dat semne de viață națională în Iași și București; ea a împrăștiat adeseori cu farmecul veseliei sale negurile posomorâte de pe fruntea celor descurajați și a lucit ca o dulce rază de soarele patriei în ochii multor emigrați din țările noastre. Prin ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIETON

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PIETON.

PIETONAL

... PIETONÁL , - Ă , pietonali , - e , adj . Al pietonilor . [ Pr . : pi - e - ] - Pieton

 

AUTOSTOP

... AUTOSTÓP , autostopuri , s . n . 1. Instalație de semnalizare luminoasă așezată la întretăierea străzilor pentru reglementarea circulației . 2. Procedeu prin care un pieton

 

PASAJ

PASÁJ , pasaje , s . n . 1. Spațiu amenajat între două rânduri de clădiri sau coridor al unei clădiri așezat la nivelul străzii , pe care trec pietoni sau , rar , vehicule dintr - o stradă în alta ; p . gener . loc de trecere . 2. Fragment dintr - un text scris . 3. Migrațiune periodică a păsărilor . 4. Trecere a metalelor , a fibrelor textile etc . printre doi sau mai mulți cilindri metalici așezați în laminor la distanță reglabilă și care se rotesc în sens invers . [ Var . : ( rar ) paságiu s .

 

PASARELĂ

PASARÉLĂ , pasarele , s . f . 1. Podeț mobil care leagă de chei puntea unui vapor ancorat ; platformă situată la oarecare înălțime de puntea unui vas , unde se află camera hărților și a instrumentelor de navigație . 2. Pod îngust așezat la înălțime peste o linie de cale ferată , peste un canal etc . pentru a permite trecerea pietonilor . 3. Galerie acoperită sau punte îngustă care face legătura dintre două clădiri sau două aripi ale aceleiași clădiri la nivelul acelorași

 

PASTILĂ

PASTÍLĂ , pastile , s . f . 1. Preparat farmaceutic sau alimentar de forma unei tablete sau a unei bomboane mici , rotunde ; ( impr . ) comprimat . 2. Piesă în formă de disc mic , folosită la unele mașini sau la unele mecanisme . 3. Loc special amenajat ( de forma unei pastile ( 1 ) ) în mijlocul unei piețe , al unei intersecții largi , pentru refugiul pietonilor , dirijarea circulației

 

PEDESTRU

... PEDÉSTRU , - Ă , pedeștri , - stre , adj . , s . m . 1. Adj . ( Astăzi rar ) Care merge , care călătorește pe jos . 2. S . m . ( Înv . ) Pieton

 

PEDOMETRU

... PEDOMÉTRU , pedometre , s . n . Aparat care înregistrează automat numărul de pași efectuat de un pieton

 

PODOMETRU

... PODOMÉTRU , podometre , s . n . Instrument de măsurare a vitezei de mișcare sau a distanței parcurse de un pieton

 

TRECĂTOR

... 2. Care trece printr - un loc fără a se opri multă vreme , care este în trecere pe undeva . II. S . m . și f . Pieton . III. S . f . 1. Drum îngust de trecere printre doi munți sau printre două înălțimi ; pas . 2. P . gener . Loc de trecere . - Trece + suf . - ător ...

 

TROTUAR

TROTUÁR , trotuare , s . n . Porțiune marginală special amenajată din suprafața unei străzi , mai ridicată decât partea carosabilă , rezervată circulației pietonilor . [ Pr . : - tu -