|
|
||
|
Vezi și forma bază: PLACA Vezi și:PLACA, GRAVURĂ, TABLĂ, TABLOU, DISC, FAȚETĂ, FIRMĂ, LAMĂ, PLĂCUȚĂ, PLACARE ... Mai multe din DEX...PLACAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PLACÁT^2, -Ă, placați, -te, adj. 1. (Despre elemente de construcție, obiecte etc.) Care are suprafața acoperită cu un strat de alt material (de calitate superioară). 2. (Despre jucătorii de rugbi) Oprit (prin imobilizare cu mâinile) să pătrundă spre poarta adversă. - V. placa.Sursa : DEX '98 PLACÁT^1, placate, s.n. (Rar) Anunț, afiș; placardă. [Pl. și: (înv.) placaturi] - Din germ. Plakat.Sursa : DEX '98 PLACÁT s. v. pancartă.Sursa : sinonime PLACÁT s. v. afiș, anunț, înștiințare.Sursa : sinonime placát s. n., pl. placáteSursa : ortografic PLACÁT s.n. (Rar) Anunț, afiș; pancartă. [< Pl. -te, -turi. / < placa].Sursa : neologisme PLACÁT, -Ă adj. 1. Acoperit cu un strat de alt material. 2. (Sport; despre un jucător de rugbi) Oprit să pătrundă spre poarta adversă. [< placa].Sursa : neologisme PLACÁT s. n. placardă; anunț, afiș. (< germ. Plakat)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PLACATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru PLACAT. Ion Luca Caragiale - Ion... Ion... de Ion Luca Caragiale Pe un zăduf de nămiez, la un han, cum erau în vremuri hanurile, a poposit un flăcău, drumeț sărac, ostenit și prăfuit. Cum a sosit, răsuflând greu de oboseală, a dat bună vremea la toată lumea și s-a așezat cuviincios pe o laviță, la un colț de masă subt umbrar, unde ospătau călători mulți, care treceau unii la deal și alții la vale; și a cerut hangiului să-i dea și lui un sfert de pâine, brânză și o bărdacă de vin mai ieftior. Stând așa la un loc cu atâția inși, l-au întrebat unul și altul: cum îl cheamă, dincotro vine, încotro se duce, cu ce rost și daraveri, dacă are părinți și rude; în sfârșit, cum fac toți drumeții când se întâlnesc care de pe unde. El le-a răspuns bucuros... că pe el îl cheamă Ion; că mai are o soră gemenă, cu care de mititel nu s-a putut împăca; iar părinții, văzându-i că necontenit se ceartă, și, cu cât cresc, din ce în ce mai rău se ocărăsc ... George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu ... ca o tempestă pe Atlantic, Apoi coboară, se-ntretaie și mor încet Ca un ecou Produs de zborul unei muște În cavitatea unui ou... Dar placa se-nvârtește-ntruna Ca un perpetuum-mobile. Pe ea și-au imprimat scheletul un șir de sunete Fosile Prin care oamenii de mâine Vor ști ... George Coşbuc - Ceas-rău Ceas-rău de George Coșbuc Baladă Pe când clopotul de sară Sună lung și legănat La biserica din sat, Nina șade-n prag afară Și-ascultând cum bate rară Boarea-n crengile de fag, Fata toarce; stând pe prag Fata toarce; Plinul fus ușor se-ntoarce Pe sub degete cu drag. N-are Nina scumpă salbă, Nici înauriți cercei, Că-s săraci părinții ei, Dar ea are față albă, Ca tăiată-n flori de nalbă, Oblu trup ca bradu-n plai Ea mai are; păr bălai Ea mai are. Și-apoi doi ochi, pentru care Doua-mpărății să dai! Blândă ea, ca faptul sării, Vara când e cer senin, Visator, cu un suspin, Ea privește-n latul zării Cum, din negrul depărtării, Vine-un nor, privind la nor Nina cântă; cu mult dor Nina cântă, Și-a ei gene tainic zvântă Picurii din preajma lor. Dar pe loc ea schimbă glasul Și silește zâmbet plin Căci aude pas vecin; Bate-n casă șase ceasul, Când s-oprește-n tindă pasul: Lângă fata tinerea, Mă-sa vine; lângă ea Mă-sa vine. Și-o întreabă cu suspine: Ce-i cu tine, draga mea?! Nu- ... George Topîrceanu - Dedicație (Topîrceanu) George Topîrceanu - Dedicaţie (Topîrceanu) Dedicație de George Topîrceanu 1924 Lira spânzurată-n cui Cam de mult am părăsit-o, De urâtul tău, iubito, Și de dragul nimănui. Degetele-mi amorțite De-abia lunecă pe strune. Toate coardele sunt bune, Doar a' inimii-s plesnite. Pentru tine, adorato, Vreau să-mi cânt de azi încolo Bucuriile-n tremolo Și tristețea-n pizzicato. Și de s-o-ntâmpla ca tonul Ori măsura să nu-ți placă, Vom întoarce patefonul Și vom pune altă Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp ... strajă. Și din trestia plecată El privea la apa fină, Cu oglinda-i nemișcată Strălucind sub luna plină. Deși știi că apa-i moale, Totuși, placa-i de cristale Parc-ar fi încremenit. Nencrețite, plane, pale, Viorii au adormit. Rădăcinile în pături Sub pământ s-a-ntrețesut Și pornesc ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele şi luna Soarele și luna Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacul-Sărat — Brăila Foaie de cicoare, În prunduț de mare Iată că-mi răsare Puternicul Soare. Dar el nu-mi răsare, Ci va să se-nsoare; Că mi-a tot umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș, Măre, nouă ai, Tot pe nouă cai; Patru-a ciumpăvit, Cinci a omorât Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nimerit, La nouă argele, Nouă feciorele, În prunduț de mare, Pe unde răsare. A mai mititică, Ca o floricică, În mijloc ședea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși ... Ștefan Octavian Iosif - Consilii Ştefan Octavian Iosif - Consilii Consilii de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 octombrie 1895 Ibovnica dacă te-a amăgit, Tu caută alta să-ți placă; - Ori lasă mai bine orașul iubit, Ia-ți traista în spate și pleacă. Un lac lin, albastru, găsi-vei ușor, Și sălcii sălbatice, triste. Acolo-ți vei plînge îngustul tău dor, Durerile mici, egoiste. Ci dacă te urci la munți, cu păduri Durerea-ți va fi mai ușoară; Pe stîncile sure vezi numai vulturi Și țipătul lor te-nfioară. Acolo devii tu însuți vultur, Renaști din senin ș-o să-ți pară Că lumea-i a ta, cînd cauți în jur, Și nici n-ai pierdut vro Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere 16 [Foarte multă văz plăcere] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție Foarte multă văz plăcere La a tuturor părere, Hotărînd cu o pornire, Făr' d-a face osebire : Cum că lucruri delicate Trei se află-n lume date Care pot să îndulcească O vedere omenească. Zic : c-o apă și-o verdeață Și un chip frumos la față Au fireasc-a lor putere Să mîngîie o vedere. Arătînd că pot să facă Orice suflet ca să placă, Și cusur să nu rămîie Pe cît simte să-l mîngîie. Dar o minte cu simțire, Delicată și supțire, Vrînd acestea să le-adune, Face judecăți mai bune ; Nu dă făr' de cercetare Privileghiu așa mare : Tot un fel sînt cîte trele Dopotrivă între ele. Căci la apă și verdeață Și dă este vro dulceață, Dar o știm cu legătură Într-un fel dă la natură. Dînd dă obște o plăcere La a tuturor vedere, Și mai mult nu se-nmulțește, Nici mai scade, nici mai crește. Iar viind la frumusețe, Aici voi, idei istețe ! Căci intrăm în adîncime Și dă tălmăciri mulțime. Vedem chipuri milioane, Dar ... Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul Ce este fluturul de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati - Tălmăcire a meditației a XXXV-a - Le papillon de Lamartine Primăvara să se nască, ca roza să treacă, Pe-a zefirului aripi să înoate în văzduh, Și pe sânul floricelei de-a se legăna să-i placă... Hrana să-i fie lumina și a mirosului duh. Să-și scuture tânăr încă colbul de pe aripioare Și către cereasca boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce seamănă cu dorința, care-astâmpăr nu găsește, Și care le cere toate, neiubind nimic temeinic, Și apoi, zburând în ceruri, acolo se Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame Epigrame de Antioh Cantemir traducere realizată de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Cuprins 1 I - La un egoist 2 II - La icoana sfântului Petru 3 III - La brut 4 IV - La Lida 5 V - La Erazdu 6 VII - La cititorii satirelor 7 VIII - La Leandru 8 IX - La un nou boierit I - La un egoist Critică și sfătuiește Cleandru pe-oricine vede, Unu-i leneș, altu-i grabnic, celălalt drept nu mai șede; Cesta reguli nu păzește, Cela nu se îngrijește De nimic; ș-a lui purtare a să-l ducă la pieire. Dar când ar vrea să se vadă și el fără părtinire, Ar vedea, cum vede lumea, că nu-i și el fără pată, Ci egoismu-l îmbată. Pesemne în lumea asta așa e dat să fim noi; Un orb când duce pre altul, cad în groapă amândoi. II - La icoana sfântului Petru Ce stai cu cheia, Petre? — În rai voi să slobod Răsăriteana ceată. — Dar celălalt norod Ce-n lanțurile Papei s-au prins așa ușor? — Eu n-am cu dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLACATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 117 pentru PLACAT. PLACÁ , plachez , vb . I . Tranz . 1. A acoperi suprafața unui element de construcție , a unui obiect etc . cu un strat de material de altă natură , pentru a - l proteja , pentru a - i înfrumuseța aspectul etc . 2. ( La jocul de rugbi ) A opri un jucător să pătrundă spre poarta adversă , imobilizându - l cu mâinile . 3. ( Livr . ) A părăsi , a GRAVÚRĂ , gravuri , ( 3 ) s . f . 1. Gravare . 2. Gen al graficii în care imaginea artistică este obținută prin reproducerea după o placă pe a cărei suprafață a fost trasat sau gravat desenul , în adâncime sau în relief . 3. Placă de cupru , de piatră etc . pe care s - a gravat o imagine spre a fi reprodusă ; p . ext . imaginea reprodusă după o astfel de TÁBLĂ^2 , table , s . f . ( Mai ales la pl . ) Joc de noroc între două persoane , cu două zaruri și cu treizeci de puluri , care se mută de - a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn ; partidă dintr - un astfel de joc . TÁBLĂ^1 , table , s . f . 1. Placă metalică , de grosimi diferite , folosită la învelitul caselor , la fabricarea vaselor , a unor ambalaje și a altor obiecte . 2. Placă de lemn , de piatră sau de metal pe care se scriu , se gravează sau se zugrăvesc anumite indicații , firme , date ; tăblie ( 1 ) . 3. Placă de lemn dreptunghiulară , vopsită în negru , pe care se scrie cu cretă , mai ales la școală și la universitate ; tabelă ( 2 ) . 4. Tabel ( 1 ) . 5. ( Reg . ) Bucată de pământ ... 1. Placă de marmură , de metal , de lemn pe care sunt montate diferite aparate folosite la acționarea unui sistem tehnic sau la controlul funcționării lui ; placa împreună cu aparatura respectivă . 2. Placă prevăzută cu cârlige de care se agață fisele muncitorilor dintr - o întreprindere , cheile camerelor dintr - un hotel sau dintr ... DISC ^1 , discuri , s . n . 1. Placă circulară și plată de o anumită greutate , pe care o aruncă atleții discoboli la distanță . 2. Orice obiect de formă circulară și plată . 3. Semnal mobil de formă circulară care indică unui tren reducerea vitezei . 4. Placă circulară care servește la înregistrarea și reproducerea vocii , a sunetelor etc . cu ajutorul unui aparat special . Disc de frecvență = disc ^1 ( 4 ) cu înregistrări speciale , folosit la verificarea și măsurarea caracteristicilor de redare ale pick - up - urilor . 5. ( În sintagmele ) Disc intervertebral = cartilaj fibros și elastic așezat între două vertebre alăturate și servind la solidarizarea lor . Hernie de disc = hernie a unui disc intervertebral . DISC ^2 , discuri , s . n . Taler ( circular ) de metal ( prețios ) pe care se strâng în biserică , de la credincioși , bani pentru nevoile cultului sau pe care se pune agnețul ( la oficierea FAȚÉTĂ , fațete , s . f . 1. Fiecare dintre fețele ( șlefuite ale ) unei pietre prețioase , ale unei sticle , ale unui metal etc . 2. ( În sintagma ) Fațetă de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere . 3. ( Tipogr . ) Placă de fontă care servește ca fundament pentru un clișeu sau pentru o placă de FÍRMĂ , firme , s . f . 1. Inscripție executată pe un zid , pe o placă etc . , așezată la intrarea unui magazin , a unei întreprinderi etc . și pe care este indicată denumirea , destinația , caracterul acestora ; p . ext . placă , panou cuprinzând această inscripție ( adesea însoțită sau încadrată de motive și desene ornamentale , lumini etc . ) . 2. Denumire convențională sub care funcționează o LÁMĂ^2 , lame , s . f . Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele , dar mai mici și fără cocoașă , care trăiesc pe platourile înalte din America de Sud și care , domesticite , sunt folosite ca animale de povară ( Lama ) ; animal care face parte din acest gen . LÁMĂ^1 , lame , s . f . 1. Placă subțire de metal , de material plastic etc . , cu diverse întrebuințări ( în aparatura tehnică ) . 2. Partea metalică și tăioasă a unui instrument . 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce urmează a fi examinate la microscop . 4. Strat foarte subțire de lichid , liber sau cuprins între doi PLĂCÚȚĂ , plăcuțe , s . f . Diminutiv al lui placă . - Placă + suf . - ... PLACÁRE , placări , s . f . Acțiunea de a placa și rezultatul ei . - V. placa Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||