|
|
||
|
Vezi și:CĂUȘ,
LIN,
PLANATOR,
TĂBLIȚĂ,
TĂBLUI,
TABLAGIU,
TINICHEA,
ÎNCOPCIA,
ȘAH,
ȘERBETIERĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TABLĂ:
TABLA.
TABLĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TÁBLĂ^1, table, s.f. 1. Placă metalică, de grosimi diferite, folosită la învelitul caselor, la fabricarea vaselor, a unor ambalaje și a altor obiecte. 2. Placă de lemn, de piatră sau de metal pe care se scriu, se gravează sau se zugrăvesc anumite indicații, firme, date; tăblie (1). * Tablă cerată = placă de lemn acoperită cu un strat de ceară, pe care se scria în antichitate cu stilul (prin zgâriere). ** (Bis.) Tablele legii sau tablele lui Moise = cele două lespezi de piatră pe care erau săpate cele zece porunci primite de Moise de la Dumnezeu pe muntele Sinai. 3. Placă de lemn dreptunghiulară, vopsită în negru, pe care se scrie cu cretă, mai ales la școală și la universitate; tabelă (2). * Expr. A scoate (sau a chema etc.) la tablă = a chema un elev la lecție (în fața tablei). 4. Tabel (1). * Tabla lui Pitagora = tabla înmulțirii. Table trigonometrice = tabele care cuprind funcții trigonometrice. 5. (Reg.) Bucată de pământ semănată. ** Strat de legume. - Din sl. tabla (cu sensuri după fr. table).Sursa : DEX '98 TÁBLĂ^2, table, s.f. (Mai ales la pl.) Joc de noroc între două persoane, cu două zaruri și cu treizeci de puluri, care se mută de-a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn; partidă dintr-un astfel de joc. * Expr. (Fam.) A face pe cineva o tablă = a juca cu cineva o partidă de table^2. - Din ngr. távli.Sursa : DEX '98 TÁBLĂ s. v. brazdă, carton, copertă, curte de casație, fund, glaf, învelitoare, lecție, mucava, oblon, pervaz, placă, planșă, plantă, plită, răzor, scoarță, solă, strat, tabel, talpă, tarla, tavă, tăblie, tăbliță, temă, tipsie.Sursa : sinonime TÁBLĂ s. 1. tinichea, (Transilv. și Ban.) pleu. (Lighean de \~.) 2. (înv. și reg.) tabelă. (\~ de scris cu creta.) 3. tablă de materii = conținut, cuprins, sumar, (înv.) registru, scară, sumă, (grecism înv.) pinax. (\~ a unui tratat.) 4. tabel. (\~ înmulțirii, scrisă pe unele caiete.)Sursa : sinonime táblă (placă, tabel, tavă) s. f. (sil. -blă), g.-d. art. táblei; pl. tábleSursa : ortografic táblă (joc) s. f., pl. táble (sil. -ble)Sursa : ortografic TÁBLĂ^1 táble f. 1) Foaie metalică subțire, folosită la acoperitul caselor și la confecționarea diferitelor obiecte; tinichea. 2) Placă cu inscripții; tăblie. * Tablă cerată placă de lemn, acoperită cu un strat de ceară pe care, în antichitate, se scria cu stilul. 3) Panou special, vopsit într-o culoare închisă, pe care se poate scrie cu creta. 4) Foaie cuprinzând desenul unui ansamblu de rubrici completate cu cifre, date, informații, simboluri, prezentate într-o anumită ordine; tabel. * Tablă de materii foaie de la începutul sau de la sfârșitul unei cărți sau a unei reviste, care cuprinde numerele compartimentelor cu indicarea paginilor corespunzătoare; cuprins; sumar. Tabla înmulțirii (sau Tabla lui Pitagora) tabel care conține produsele înmulțirii între ele a primelor zece numere. 5) reg. Recipient cu fundul plat și cu marginile ușor ridicate, pe care se aduc mâncarea și tacâmurile la masă; tavă. 6) reg. Parcelă de pământ semănată. [G.-D. tablei; Sil. ta-blă] /<lat. tabula, ung. tábla, fr. tableSursa : NODEX TÁBL//Ă^2 -e f. mai ales la pl. 1) Joc de noroc între doi parteneri, cu două zaruri și cu câte cincisprezece piese rotunde de lemn, care se mută în spațiile marcate pe fețele interioare ale unei cutii speciale. 2) Partidă într-un astfel de joc. [Sil. ta-blă] /Sursa : NODEX táblă s.f. (înv.) grajd pentru caii boierești sau domnești.Sursa : arhaisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TABLĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru TABLĂ. ... de zăpadă; Sunt amețit de neodihnă, În gând spui versuri latinești, Și, după fiecare strofă, Mă-ntreb dacă mă mai iubești... În clasă: dascălul, la tablă, Măsoară calea dintre stele; Pe liniile lui mi-s ochii, Dar unde-s gândurile mele!... E vară, stau culcat în iarbă, Miresmele de flori mă ... Figura ți se luminează, Și ochii galeși ți s-aprind Ce gând îți tremură pe buze De mă privești așa, zâmbind?... Acum ieși, tinere, la tablă Și spune-ne ce-ai înțeles! Tresar... mă-ntreb unde mă aflu... Școlarii îmi fac semn să ies. În hohotul de râs al clasei Privesc ... Constantin Stamati - Dorul de patrie Constantin Stamati - Dorul de patrie Dorul de patrie de Constantin Stamati Dedicat României Am fost și eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate. Doina veche a unui prizonier la tătari1 Bunului patriot și fumul țării sale i se pare dulce și mirositor...2 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu mulțumire În pârăuț sau în vânt; Sau aș zbura pân-departe, Peste păduri neumblate, Sau aș zbura peste râpi, Ca pasăre cu aripi, Peste stânci de cremeni oable, Peste răsfățatul lac, În care ca plete albe Rădăcini de copaci zac, Peste dumbrava cerboaicei, Peste bârlogul ursoaicei, Peste-ăuîn codru de stejari Ce stau chiar niște străjari, Peste râpi întunecoase, Lăcaș aprigului hoț, A căruia frunte arsă Și a lui ucigaș glonț N-ar putea să mă-ngrozească, N-ar putea să mă ... Iancu Văcărescu - Buna vestire Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și- ... Ion Luca Caragiale - Meteahnă Meteahnă de Ion Luca Caragiale 1909 În general, o stațiune de aer curat este un loc mai mult sau mai puțin pitoresc, unde te plictisești, până la înecăciune, dacă nu știi danța, ca să poți respira seara praful din salonul de bal de la Kurhaus. Însă astă-vară, fiind osândit să respir o lună aer curat, chiar dacă nu știu danța, am avut norocul să petrec împreună cu un tip de om foarte ciudat, un fel de maniac, și aș fi nedrept dacă aș zice că am petrecut prost. E adevărat că până la urmă, cu câteva zile înainte de a ne despărți, începuse să mă cam obosească cu atâtea - cum să zic? - cu atâtea prostii; dar cele două-trei săptămâni de la-nceput, nici nu știui când trecură, atât mi se părea tipul de interesant. Mai întâi era un om foarte cumsecade - ungur. Pentru un român ordinar ca mine, adică nu un extraordinar român, se găsesc și printre unguri foarte cumsecade oameni; vreau adică să spun că un român cât de ordinar se deosibește în aceasta mult de ungurii imbecili - sunt mulți de aceștia și la unguri - care nu ar fi-n ... Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului ... și șie, urechei, înțeleptul, Cu gândul să-și ferească și inima și pieptul. Căci făr- de rânduială e al femeiei vers, Ca de pe-o tablă gândul din minte ți l-a șters: Te farmecă, urechei neavând învălitoare, Sirena dezmierdării de moarte purtătoare. Cu drept cuvânt de-aceea se ... Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" ... primită de publicul cititor. Cât pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi și scandalul o urâciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea ... pe băieți c-un glas ascuțit. Băieții stau ca sfinții în bănci. Vro trei, cu urechile roșii și aprinse ca focul, în genuchi, lângă o tablă neagră; lăcrâmile le picurau în cărțile deschise și aduse la vârful nasului. Vergea, lăcrâmi, urechi roșii, Domn uscat și nalt... Să dusese curajul!... Dârdâiam. Și ... cu 200 de lei. Domnul râse, școlarii pufniră, pe mine mă podidiră lăcrâmile. - Fie și pe cai! Ei, acum să te văz! Mă duc la tablă; iau tibișirul; îl scap de vro trei ori din mână și încep să socotesc măgarii și boii în cai, pe prețul Micului, adică pe 200 ... ... și mai cu seamă când vroia Bălanul să-și mai încerce puterile, hodorogea nadișanca de ți se părea că plouă cu grindină pe acoperământuri de tablă. Pe moșie, hodorogeala aceasta era un semn. Când o auzeau muncitorii și o auzeau de departe , îndată sporeau la muncă: — I-auzi mă, vine ... Ion Luca Caragiale - Emulațiune ... făcând zgomot în bancă, cu tonul înfundat cătră camaradul său Otopeanu) : Astâmpăr'te, dom'le! Profesorul (tunător) : Ce-i acolo, animale? (Ia rigla de la tablă și o joacă-n aer.) Ionescu : Domnule ! Otopeanu nu mă lasă-n pace. Profesorul: Otopene! socotești că nu ți-s urechile destul de lunji? Otopeanu ... Ion Luca Caragiale - Telegrame Ion Luca Caragiale - Telegrame Telegrame de Ion Luca Caragiale Onor. prim-ministru București. Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav dumnezeu mami și palme cafine central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetat urgent faptu. Costăchel Gudurău avocat, aleg. coleg. I, fost deputat. * Onor. prim-ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vini procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău. avocat, aleg. col. I, fost deputat. * Procuror tribunal X... Anchetați urgent scandalul Costăchel Gudurău cu directorul prefecturii și raportați imediat. Ministrul Justiției. * Ziarului "Aurora Română" București. Az pitrecut scenă nostimă piața noastră. Madam Atenaisa P. al cărui nume trecem sub tăcere, care părăsit soțul cetățean onorabil, pentru romanse cu individ infam localitate, întâlnind nefericitul soț, căpătat bună lecție moralitate în public, care aprobat. Această fimee fără inimă neroșind amenințat cu sbiri puteri, deoarece complicele directoru prefecturi. Corespondent. * Onor. prim-ministru București. A doua oară atacat palme picioare piața endepedenți acelaș bandit director scandalos însoțit sbiri. Situația devenit insuportabilă. Oraș stare asediu. Panica domnește cetățeni. Costăchel Gudurău avocat, ecțetera. * Procuror trib. X... Repet ordinul telegrafic. Cercetați imediat incidentul directorului prefecturii cu ... Ion Luca Caragiale - Tot Mitică Ion Luca Caragiale - Tot Mitică Tot Mitică de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 - De ce trage clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. * Doi jucători de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o partidă. Mitică s-a încurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului forte, Mitică cu glas tare: - 25 cu nimic-sprezece! * - Ai fost la Cotroceni, Mitică? - Nu, monșer, am scăpat tramcarul! * - Mitică, prea te izmenești! - Din contra, monșer, că nu port vara! * Întâlnesc azi-dimineață pe amicul Mitică foarte abătut. - Ce-ai pățit, iubitule? - Închipuiește-ți, dragă, am tras pe dracul de coadă două luni, și acum mi-a intentat proces cerându-mi daune-interese!!... * - Ce ai, monșer, de calci așa? întreabă Mitică pe un amic. - Mă supară o gheată teribil. - Du-te Kibrik, să ți-o scoată. (Kibrik - Renumit dentist bucureștean.) * Pe stradă. E îmbulzeală. Mitică cu un prieten face drumul de la Bulevard la Teatru. Din greșală prietenul îl calcă pe Mitică pe gheată: - Pardon! se grăbește a zice Mitică. Te-am călcat sub talpă... * În tren. Mitică, având bilet de clasa întâia, intră în clasa a doua să vorbească ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TABLĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 88 pentru TABLĂ. ... pritoacă în cadă . 3. Lingură de formă specială folosită la prepararea brânzeturilor , cu care se scoate , se așază și se amestecă coagulul . 4. Lingură de tablă sau de lemn cu ajutorul căreia se scoate apa din barcă . 5. Piesă din tablă folosită pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a două cabluri între ele . 6. Cancioc . 7. ( Mar . ) Bazin mic într - un ... ... urcat sau de străbătut . 3. ( Despre sunete ) Lipsit de intensitate ; blând , potolit . 4. Calm , liniștit . LIN ^2 , linuri , s . n . 1. Vas de lemn , de tablă sau de beton în formă de jgheab , în care se adună și se storc strugurii . 2. Vas de lemn , de tablă sau de beton în care se pune la fermentat materia primă folosită la fabricarea berii , a spirtului etc . ; vas , cadă de doage unde ... ... PLANATÓR , planatoare , s . n . Piesă componentă a unei matrițe pentru tablă , în formă de placă sau de inel , rigidă sau elastică , care presează marginea tablei pentru a împiedica formarea cutelor în timpul prelucrării ei ... ... TĂBLÍȚĂ , tăblițe , s . f . Diminutiv a lui tablă ^1 . 1. Placă dreptunghiulară de ardezie , înrămată în lemn , pe care scriau cu condei de piatră școlarii începători . 2. ( La romani ) Placă mică acoperită cu ... ... TĂBLUÍ , tăbluiesc , vb . IV . Tranz . A acoperi o casă cu tablă ^1 . - Tablă ... TABLAGÍU , tablagii , s . m . Jucător pasionat de table ^2 . - Tablă ... TINICHEÁ , tinichele , s . f . 1. Placă sau foaie subțire de tablă de oțel având diverse întrebuințări . 2. Cutie , vas , recipient făcut din tablă ... Tranz . 1. ( Rar ) A închide o copcă ; a încheia o haină în copci . 2. A îmbina două piese de tablă ... corespunzător titlului de împărat ; persoană care are acest titlu ; șahinșah . 2. S . n . Joc de origine orientală care se dispută între două persoane , pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele , alternativ albe și negre , cu 32 de piese , mișcate după anumite reguli , scopul final fiind câștigarea regelui adversarului ; p . ext ... ... ȘERBETIÉRĂ , șerbetiere , s . f . 1. Chisea pentru șerbet . 2. Vasul de tablă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||