|
|
||
Vezi și:PROȚAP,
POP,
PREPELEAC,
ÎMBLĂCIU,
ÎMBOLDI,
BELDIE,
BUCIUC,
CÂRLIG,
CĂLUȘ,
CANGE,
CATALIGE
... Mai multe din DEX...
PRĂJINĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRĂJÍNĂ, prăjini, s.f. 1. Bucată de lemn lungă și subțire, de obicei folosită pentru a fixa sau a susține ceva. * Expr. A nu-i (mai) ajunge (nici) cu prăjina la nas, se spune despre un om încrezut, înfumurat. A paște (pe cineva) cu prăjina = a urmări (pe cineva) pentru a-i face rău. A lua (pe cineva) cu prăjina = a alunga pe cineva. ** Epitet depreciativ pentru o persoană foarte înaltă (și slabă). 2. Tijă lungă (de metal) cu diverse întrebuințări (tehnice). 3. Bară de lemn, de bambus, de fibre sintetice, de metal, folosită în atletism la săritura în înălțime; probă atletică practicată cu acest instrument. 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi, echivalentă cu circa 5- 7 metri; veche unitate de măsură pentru suprafețe, egală cu circa 180-210 metri pătrați. ** (Concr.) Instrument cu care se făcea altădată măsurătoarea acestor lungimi și suprafețe. - Et. nec.Sursa : DEX '98 PRĂJÍNĂ s. v. coardă.Sursa : sinonime PRĂJÍNĂ s. 1. v. par. 2. v. băț. 3. opintitor. (\~ la o barcă.) 4. (pop.) proptea, (Mold.) crăcană. (\~ de rufe.) 5. (reg.) lumânare, prăștină. (\~ la cumpăna fântânii.) 6. (reg.) bucată. (Vechea unitate de măsură agrară numită \~.)Sursa : sinonime prăjínă s. f., g.-d. art. prăjínii; pl. prăjíniSursa : ortografic PRĂJÍN//Ă \~i f. 1) Băț lung și subțire, folosit pentru a sprijini ceva sau pentru a ajunge la un obiect înalt. * A scoate pe cineva în \~ (sau în proțap) a destăinui în public tainele cuiva. A nu-i ajunge nici cu \~a la nas a fi foarte înfumurat. 2) fig. Persoană (foarte) înaltă și subțire. 3) sport Bară lungă de bambus sau de alt material (elastic), întrebuințat drept suport la proba de sărituri în înălțime. 4) Probă sportivă executată cu astfel de bară. 5) Veche unitate de măsură pentru lungimi (egală cu aproximativ 7 m). * \~ fălcească veche unitate de măsură pentru suprafețe (egală cu aproximativ 180 m^2). [G.-D. prăjinii] /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRĂJINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru PRĂJINĂ. Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni ... fărâmă boii pragul". Și primesc de la gospodarii casei bani mărunței, covrigi și colăcei, făcuți anume pentru asta. Covrigii și colăceii băieții îi înșiră pe prăjină și se duc la alte case. Mai târziu, când amurgește bine, pornesc ,,de-a hăitul" flăcăii. Venind la o casă, ei dintâi se ... Constantin Stamati - Gâștele (Stamati) ... Constantin Stamati - Gâştele (Stamati) Gâștele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un țăran la târg ducând, De dinapoi c-o prăjină, De gâște un cârd, Nu pot ști din ce pricină, Făr’ cea mai mică cruțare, Le gonea cu defăimare. Se vede că a lui ... Ivan Andreievici Krâlov - Gâștele (Stamati) ... Ivan Andreievici Krâlov - Gâştele (Stamati) Gâștele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un țăran la târg ducând, De dinapoi c-o prăjină, De gâște un cârd, Nu pot ști din ce pricină, Făr’ cea mai mică cruțare, Le gonea cu defăimare. Se vede că a lui ... Ioan Slavici - Păcală în satul lui Ioan Slavici - Păcală în satul lui Păcală în satul lui de Ioan Slavici I se urâse și lui Păcală să tot umble răzleț prin lume, așa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora și să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă și el om așezat, ca toți oamenii de treabă, să-și întemeieze casa lui, să-și agonisească o moșioară, — vorbă scurtă, — să se astâmpere odată. Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți oamenii care n-au nimic, adică făcu ce făcu de-și agonisi o vițelușă și o trimise la pășune în izlazul satului. Căci așa se facea averea. Păscând, vițelușa se face vițea, vițeaua se face juncă, junca se face vacă, vaca fată, iar vaca cu vițelul o vinzi ca din prețul ei să cumperi șapte vițelușe și să le trimiți și pe ele la pășune în izlazul satului. De ce e oare izlazul izlaz, dacă nu pentru ca să-l pască vițelușele oamenilor? Păștea dar vițelușa lui Păcală, păștea, și cu cât mai mult păștea, cu ... ... Alecu Donici - Gâştele Gâștele de Alecu Donici Cu o prăjină mare, Țăranul gâște de vânzare Mâna la târg. Și drept să zic: În cârdul gâștelor, spre buna îndemnare, Grăbind la zi de târg, bătea ades ... Cincinat Pavelescu - Unui fost coleg Cincinat Pavelescu - Unui fost coleg Unui fost coleg de Cincinat Pavelescu De când s-a cocoțat la Curte, Nici cu prăjina nu-l ajungi! Are picioarele cam scurte, Dar îi sunt mâinile prea George Coşbuc - În spital În spital de George Coșbuc Nu-nțelege vorba, sire. Zice-același general, Camarazi, să nu vă mire Că-ntr-acest spital Nu-nțeleg nici doi cuvântul Ce-l vorbim, căci li-e străin, Sunt vitejii din pământul Cel de râuri plin, Pe-unde trec ei veseli vara Peste munții suri și goi; Ei de-acolo sunt, din țara Turmelor de oi... Scoborând din munți de-a dreptul Par în lupte-oșteni bătrâni, Ați văzut cum pun ei pieptul Sire, sunt români. Astfel zice generalul Către tânăru-mpărat, La Veneția-n spitalul Cel improvizat. În supremele momente Când căzură peste noi Alte patru regimente, În amurg cu ploi Adunați românii-n vale Zid în urmă ne-au rămas, Stăvilind dușmanii-n cale Până ne-am retras. Câți de moarte-atunci scăpară Zilnic în spitale curg; Toți ca leii se luptară, Tinere Habsburg; Și-au murit pentru-mpăratul Sute de viteji de-ai mei Dar acest de-aici, din patul Șapte sute trei, Care zace-așa-n neștire Și-i lipsește brațul stâng Îl salut! Dă-mi voie, sire, Mâna să i-o strâng. Noaptea scoborî cu ceață, Luptelor sfârșit punând, Până-n trista dimineață; ... George Topîrceanu - Cocostârcul albastru George Topîrceanu - Cocostârcul albastru Cocostârcul albastru de George Topîrceanu 1921 Cu prilejul intrării dlui Mihail Sadoveanu la Academie. Răsună cobza și vioara, Fac gospodinele pomeni... Ce chef la noi în Viișoara, Ce praznic mare-n Rădășeni ! Chiar Hanul-Boului învie ! Iar jos, la Crâșma lui moș Precu, E-atâta zvon și veselie De parcă azi se lasă secu ! La vodă-Tomșa vin răzeșii Să afle astăzi crezământ. Șoimaru bea cu megieșii Izbind căciulile-n pământ Pe când Duduia Margareta, Rămasă singură-n ietac Să-și facă-n grabă toaleta, S-a-mpuns la deget cu un ac... Vuiesc pe Bistrița nahlapii Și cântă volbura la Toance. Plutașii dârzi, în sforul apei, Înfig prăjina, ca o lance. Spre-o lume care-a "fost odată" Duc vestea undele-n răspăr... Stă Zâna Lacului mirată, C-un nufăr galben prins în păr... Pe grindul unui lac sihastru, Din depărtări și din trecut Un mândru Cocostârc albastru Misterios a apărut... El vine cu mișcări atente, Înaintează fără glas, Făcând ușoare complimente Din cap, la fiecare pas. Și-n urmă zice către Zână, Oprindu-se într-un picior: — "Când falnic m-am lăsat din zbor Pe Academia ... Gheorghe Asachi - Turnul lui But Gheorghe Asachi - Turnul lui But Turnul lui But de Gheorghe Asachi Pe muntele Pion Imitație Între toată românime, Mai frumos și milian, Mai puternic n-a fost nime Decât Butul moldovan, Că, oștean și vânător, Fericit fu și-n amor. Iacă buciumul d-aramă, Ce-n Suceav-a răsunat, La resbel pe junii cheamă Cătră țărmul departat, C-Alexandru domnitor Dă Poloniei agiutor. Dar cu Butu-i logodită Fiia a lui domnitor, De el Ana despărțită Suspina-va de amor; Butu-i dă parola sa C-a veni ș-o va lua. Doamna, plină d-umilință, Giuruirea i-au păstrat, Dar amantul o credință Pentru alta au uitat. Cine calcă-al său cuvânt N-are pace în mormânt. Oastea de la țări streine De un an s-au înturnat, Însă Butu nu mai vine; Aleu, poate-au răposat! Doamno,-i timp de măritat, De giunia ta-i pacat! Vai de har, de sănătate, Ca stele ochii sănini, De-a lor lacrimi neuscate Turbure-s amu fântâni, Că un altu pețitor Mâna-i cere și amor. Toți boierii vin din țară Și un prinț cu svita sa; Ana plânge în ... Vasile Alecsandri - Cucul și turturica ... iubire e fermecat de vreo baba Cloanță ce i-a făcut cu ulcica . Acel nenorocit este expus a încăleca pe o prăjină și a se duce prin văzduh după glasul fermecătoarei care, bătând cu o vărguță de alun peste o ulcică din vatră, cheamă necontenit ... ... știi că sosesc la voi, Să ne iubim amândoi. Iar de-a mai rămânea un, Să știi că eu vin nebun Pe-o prăjină de alun. [1] Frunză verde salbă moale, Apucai pe drum la vale Ș-ajunsei pe Lena-n cale. Eu călare, ea pe jos, Cu gherdan ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRĂJINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru PRĂJINĂ. ... PROȚÁP , proțapuri , s . n . 1. Prăjină groasă de lemn , bifurcată la un capăt , care se fixează la dricul carului și de care se prinde jugul ; rudă . 2. Prăjină cu vârful despicat , în care se înfigea în trecut o reclamație prezentată domnitorului , pe deasupra capetelor mulțimii . 3. Prăjină ... invar . ( În sintagma ) Muzică pop = muzică ușoară sau rock , cu largă audiență la public . - Cuv . engl . POP ^1 , popi , s . m . 1. Stâlp , bârnă , par , prăjină etc . având diverse întrebuințări , mai ales ca element de susținere sau de sprijin : a ) bucată lungă de lemn , prăjină sau par , folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard , crengile unui pom etc . ; proptea , sprijin ; b ) stâlp sau bârnă groasă de ... ... crăcane scurte , înfipt în pământ , în care se pun , la țară , oalele spălate ca să se scurgă sau de care se atârnă diferite obiecte . 2. Prăjină sau ansamblu de prăjini pe care se clădesc căpițele . 3. Scară rudimentară formată dintr - un stâlp prin care sunt petrecute cuie lungi de lemn , care ... ... ÎMBLĂCÍU , îmblăcie , s . n . Unealtă agricolă rudimentară , formată dintr - o prăjină lungă la capătul căreia este legat un băț gros mobil și mai multe curele , cu care se lovesc spicele de cereale sau păstăile de legume ... ÎMBOLDÍ , îmboldesc , vb . IV . 1. Tranz . A împunge un animal cu prăjina , cu bățul , cu nuiaua sau , p . ext . , a lovi un animal cu bățul , cu nuiaua spre a - l îndemna la mers , la tras . 2. Tranz . Fig . A îndemna , a împinge pe cineva la o acțiune ; a stimula . 3. Refl . recipr . și tranz . A ( se ) lovi cu coatele , a ( - și ) da ghionturi sau brânci ; a ( se ) îmbrânci . - În + ... BÉLDIE , beldii , s . f . ( Reg . ) 1. Prăjină ... BUCIÚC , buciucuri , s . n . Steag turcesc sau tătăresc , alcătuit dintr - o jumătate de coadă albă de cal fixată de o prăjină ... CÂRLÍG , cârlige , s . n . 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit , de care se atârnă , se prinde etc . un obiect . 2. Prăjină cu un capăt ( metalic ) încovoiat . care servește la scoaterea găleții cu apă din fântână . 3. Partea metalică a undiței , de forma unui ac ... CĂLÚȘ , călușuri , s . n . 1. Bucată de lemn sau de metal care se pune între dinții dinainte ai unui animal , spre a - l forța să țină gura deschisă ; mototol de cârpe care se introduce în gura unei persoane , pentru a o împiedica să strige . 2. Bețișor care face parte din mecanismul de declanșare al capcanelor de lemn . 3. Mică piesă de lemn cu o formă specială , pe care se sprijină coardele întinse ale unui instrument muzical ; scaun . 4. Suport de lemn pe care pictorul își așază tabloul când lucrează ; șevalet . 5. Utilaj de foraj , pentru rotirea prăjinilor , folosit în forajul prin percuție sau în cel manual . 6. ( De obicei art . ) Numele unui dans popular cu figuri variate , jucat ( în preajma Rusaliilor ) de un grup de flăcăi ; melodie după care se execută acest dans ; călușar ( 1 ) , călușel ( 4 ) . - Cal + suf . - ... CÁNGE , căngi , s . f . Prăjină lungă de lemn , cu cârlig de fier în vârf , utilizată la acostarea sau la îndepărtarea de mal a navelor mici , la împingerea sau ... CATALÍGE s . f . pl . Prăjini prevăzute cu suporturi pentru picioare , cu care se umblă la înălțime ( în locurile noroioase ) ; Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||