|
|
||
|
Vezi și formele bază: PRIM,PRIMA Vezi și:PRIMAT, PARAPITEC, AUTOTRANSFORMATOR, ELONGAT, GEODEPRESIUNE, HOMINID, LEMURIAN, POR, PRIMA, PRINCIPIU, SIMIAN ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PRIMĂ: PRIMA, PRIMA.
PRIMĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRÍMĂ^1, prime, s.f. 1. Sumă de bani acordată cuiva peste salariul de bază ca recompensă pentru calitatea deosebită a muncii depuse; premiu (acordat în sistemul de salarizare). * Primă de export = sumă de bani sau scutire de taxe, de impozite acordată ca stimulent unor exportatori pentru exportarea anumitor mărfuri. Primă de asigurare = sumă de bani pe care asiguratul o plătește (periodic) celui care asigură, pentru asumarea riscului. Primă de economie = Sumă plătită deponenților de către unele case de economii, peste nivelul ratei dobânzii. 2. (Muz.) Cel mai mic interval posibil format între două trepte de aceeași înălțime prin repetarea notei date. - Din fr. prime.Sursa : DEX '98 PRÍMĂ^2, prime, s.f. (Reg.) Panglică folosită pentru a lega cosițele fetelor, pentru a împodobi pălăriile flăcăilor etc. - Cf. %prim^1%.Sursa : DEX '98 PRÍMĂ s. v. panglică.Sursa : sinonime PRÍMĂ s. 1. (în sistemul de retribuire) premiu. 2. primă de asigurare = (ieșit din uz) rată de asigurare, (înv.) premiu.Sursa : sinonime prímă (retribuție bănească, panglică) s. f., g.-d. art. prímei; pl. prímeSursa : ortografic PRÍM//Ă \~e f. 1) Recompensă (mai ales în bani) acordată cuiva pentru succese deosebite sau realizări remarcabile într-un domeniu de activitate; premiu. 2) Sumă alocată cuiva cu titlu de ajutor, de recompensă sau pentru încurajare într-o activitate. 3): \~ de asigurare sumă ce trebuie s-o plătească asiguratul asiguratorului. /Sursa : NODEX PRÍMĂ^1 s.f. Retribuție suplimentară acordată cuiva pentru îndeplinirea exemplară sau depășirea unor condiții de calitate și de cantitate privind producția. ** Sumă care se plătește inițial sau periodic unei instituții de asigurare. [< fr. prime, cf. lat. praemium].Sursa : neologisme PRÍMĂ^2 s.f. (Sport) Prima poziție sau gardă la scrimă. [< fr. prime].Sursa : neologisme PRÍMĂ^3 s.f. (Muz.) Interval de o singură treaptă (format din două sunete având aceeași denumire); prima treaptă de la o treaptă dată (repetarea aceluiași sunet). [< fr. prime, cf. lat. prima].Sursa : neologisme PRÍMĂ s. f. 1. sumă care se plătește inițial sau periodic de către asigurat societății de asigurare (asiguratorului) pentru asigurarea unor mărfuri, persoane sau bunuri. 2. recompensă acordată de stat pentru încurajarea unei activități comerciale sau industriale. o ~ de export = primă, în bani sau sub forma unor scutiri de taxe și impozite, acordată de stat exportatorilor pentru încurajarea exportului anumitor mărfuri. 3. retribuție suplimentară acordată cuiva pentru îndeplinirea exemplară sau depășirea unor condiții de calitate și cantitate privind producția. 4. prima poziție sau gardă la scrimă. 5. (muz.) cel mai mic interval, între două trepte de aceeași înălțime. * treapta întâi de la o treaptă dată. (< fr. prime)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRIMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru PRIMĂ. Ion Luca Caragiale - A zecea muză Ion Luca Caragiale - A zecea muză A zecea muză de Ion Luca Caragiale În depărtata anticitate, — spun unii erudiți —, nu se știa să fie decât trei muze: Mneme (Memoria), Melete (Gândirea) și Aoide (Cântarea). Cum s-au ridicat ele la pătrat de au ajuns nouă? Se zice că odinioară într-un oraș din Pelopones trebuiau, pentru un templu al lui Phoibos, statuele celor trei muze. Ctitorii templului au comandat la trei sculptori cu renume să lucreze cele trei statue până la un termen anume, rezervându-și dreptul să aleagă pe cele mai reușite. Ce s-a întâmplat însă? Cei trei artiști celebri au venit la termen cu câte trei muze, dar fiecare dintre ei le reprezentase în deosebite feluri, cu deosebite atribute. Fiindcă toate erau minunat executate, au fost primite toate și așezate în templu... De trei ori trei, nouă. Încetul cu încetul, lumea a uitat acea întâmplare, și închipuirea meridională a mulțimii elene s-a stabilit asupra realității de nouă muze. A venit apoi Esiod și a fixat pentru urmași, se-nțelege după credințele contimpuranilor săi, numărul celor nouă surori ... Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei Constantin Negruzzi - Regele Poloniei şi Domnul Moldaviei Regele Poloniei și Domnul Moldaviei de Constantin Negruzzi Albina românească , 1839, nr. 102, 24 decembrie Carol XII, regele svezilor, adusese spaimă în tot nordul Europei; dar nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfârșit de statornica cumpănire a lui Petru I, împăratul Rusiei, și acest june rege, pierzând sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre palatinul Stanislav Leșcinski când îi fusese trimis deputat de confederația Varsaviei. Junele palatin plăcu cuceritorului sved. El avea o fizionomie norocită, era franc, brav, deprins cu ostenelele și iubit de vasalii săi. Regele svezilor cunoscându-l, zise: "Omul acesta îmi va fi purure prieten", și în gura lui Carol aceste vorbe însemnau: Omul acesta va fi rege. Curând după aceasta, se porunci Adunării să-l aleagă rege. Cardinalul primat se împotrivea. — Ce-i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E ... George Topîrceanu - Paragini... George Topîrceanu - Paragini... Paragini... de George Topîrceanu Pe-aici, A fost pământul binecuvântat De trei vlădici Și de-un mitropolit primat. A fost odinioară și-un castel Cu brâu multicolor de portolac. Și-n fundul parcului, un lac Cu nuferi de argint pe luciu de oțel. A fost... Acum, abia se mai cunoaște O baltă părăsită, la o parte, Singurătatea strigă din apele ei moarte Spre cer, cu glas de broaște. Și numai calul-dracului, Prin liniștea săracă dimprejur, Atinge fața lacului Cu aripi de Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol) ... cu prietenii, cu cunoscuții, cu străinii, cu femeia, cu iubita. Dacă ești sincer înseamnă că, în războiul tuturora contra tuturora, ți-ai uitat zalele acasă. Prima victorie a omului asupra animalului este ipocrizia: astfel începe stăpânirea de sine. În afară de forma specială a ipocriziei, stăpânirea de ... Emil Gârleanu - Tată Tată de Emil Gârleanu — Te miri de ce mă găsești mâhnit? mă întrebă prietenul meu, în ochii căruia căutam cercetător. Iar după câtăva vreme adăugă: — Mi-au plecat toți copiii la țară. Am rămas eu cu nevasta. După ce spuse acestea, căzu pe gânduri. M-am uitat din nou în ochii mari, adânci, umeziți de stropul lacrimii sfărâmat în repedele clipit al genei. N-am mai spus nici o vorbă. Mă gândeam la omul acesta potolit, mulțumit în mijlocul alor lui, lângă nevasta pe care o iubea mai presus de orice, alături de copiii fără de care nu putea trăi. Ce rar se găsesc oamenii aceștia și cât n-am da să schimbăm, măcar pentru un an din traiul lor, întreaga noastră viață răvășită, viață cu zilele spulberate de către furtuna dorințelor și plăcerilor neizbutite. Mă uitam cum a doua lacrimă răsărea iarăși ca un bob de mărgăritar, în scoica de sidef a ochiului. Prietenul îmi vorbi: — Tu, care ești singur, dragul meu, nu vei înțelege mâhnirea mea. Ai venit acum la mine, peste câtăva vreme te vei întoarce iarăși între cei patru pereți ai odăiței tale liniștite, între ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ... Ion Luca Caragiale - Autoritate ... odată să citesc regulat una și apoi mai multe, și iată de ce. Am făcut o piesă de teatru, care a căzut la prima reprezentație — din cauză că actorii au jucat-o rău... Actorii! ce oameni. Dar actrițele! închipuiți-vă că-mi aruncă tot mie vina nesuccesului! Gazetele ... Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscenţă din tinereţele pedagogului Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului de Ion Luca Caragiale Era la școala no. 1 de băieți „Decebal" din urbea G... Trei ani de-a rândul, din clasa întâia primară și până-n a treia, doi școlari eminenți și-au disputat cununa de merișor, smulgând admirația profesorilor, revizorilor, inspectorilor și tutulor autorităților. Acești doi școlari sunt Artur Ionescu și Ioniță Păunescu. Cel dântâi este fiul unic al lui d. Mandache Ionescu, mare proprietar, omul cel mai influent și mai cu greutate din tot județul și stâlpul oricărui guvern. Asta e bine; căci fără d. Mandache cu greu s-ar putea guverna în acel județ. Cel d-al doilea este copilul natural al Păunii văduvei, menajeră, care trăiește cu lucrul pe la case boierești. În clasa întâia au obținut: Artur Ionescu, media 9 și fracția 97 și trei sferturi; Ioniță Păunescu, media 9 și fracția 98 și un sfert. Premiul întâi cu cunună: Ioniță. În clasa a doua: Artur Ionescu, media 9 și fracția 98 și jumătate; . Ioniță Păunescu, media 9 și fracția 99 și un sfert. Premiul întâi cu cunună: iar ... Ion Luca Caragiale - Triumful talentului Ion Luca Caragiale - Triumful talentului Triumful talentului de Ion Luca Caragiale 1900 Au fost odată-ntr-o școală de provincie doi buni camarazi - Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Amândoi erau potriviți la-nvățătură și la purtare. Nița însă se deosibea, și nu numai de Ghiță, dar chiar de toți copiii ceilalți, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În anul al patrulea de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât, adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă vreme, Ghiță scria nu se poate mai urât; pe lângă că-i era mâna dreaptă șubredă, fiindcă-i degeraseră degetele de mic, n-avea băiatul nici apucătură din ochi la lucru de piguleală. Așa, isprăvind clasele primare, s-au despărțit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare după norocul lui. Ghiță s-a dus la țară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână; iar Niță, copil sărman, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său: - Fătul meu, tu părinți n-ai, carte multă nu ți-e ... Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență ... scrise. Manuscrisul scrisorilor stătea pe biroul prietenului, de unde Ibrăileanu îl lua și îl completa. Cum scrisorile nu erau destinate apariției, ele se prezintă sub prima redactare -- fără nici o corijare de formă. Le publicăm atât pentru frumusețea paginilor în sine, cât și ca document pentru înțelegerea unei epoci și a ... Vasile Alecsandri - Balta-albă Vasile Alecsandri - Balta-albă Balta-albă de Vasile Alecsandri (1847) Dlui I. Bălăceanu Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prieteni, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, care produceau o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învelit de nori vineți, care se spărgeau deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!... Eforia nu încuviințase proiectul lor! Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. -- Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastră, nici nu prepuneam că se află în Europa o Moldavie și o Valahie. Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un Columb, am avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase părți ale lumii și a mă încredința că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul lor o societate foarte plăcută. -- Domnule, răspunse unul din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PRIMĂ. PRIMÁT^3 , primați , s . m . Cel mai înalt grad în vechea ierarhie a bisericii ortodoxe și catolice . PRIMÁT^2 , primate , s . n . ( La pl . ) Ordin de mamifere superioare , plantigrade , cu degetul mare opozabil , cu mamele pectorale , cu creierul foarte dezvoltat , din care fac parte omul și maimuța ; ( și la sg . ) animal care aparține acestui ordin . PRIMÁT^1 s . n . Importanță primordială ; întâietate , PARAPITÉC , parapiteci , s . m . Gen de primate fosile din oligocen ; primată din acest AUTOTRANSFORMATÓR , autotransformatoare , s . n . Transformator electric în care înfășurările ( primară și secundară ) sunt cuplate în mod dublu . [ Pr . : a - ELONGÁT , - Ă , elongați , - te , adj . ( Bot . ; despre unele organe ) Care crește în lungime , care se alungește față de forma GEODEPRESIÚNE , geodepresiuni , s . f . ( Geol . ) Depresiune tectonică primară , rezultată din mișcările scoarței terestre . [ Pr . : ge - o - de - pre - si - u - ne ] - Geo [ logic ] + HOMINÍD , hominizi , s . m . ( La pl . ) Familie de primate cuprinzând omul și precursorii săi fosili din perioada cuaternară ( Hominidae ) ; ( și la sg . ) reprezentant al acestei LEMURIÁN , lemurieni , s . m . ( La pl . ) Subordin de mamifere primate , asemănătoare la înfățișare cu maimuțele ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest POR , pori , s . m . 1. Mic orificiu pe suprafața pielii , care corespunde cu canalul excretor al glandelor sudoripare și sebacee . 2. Orificiu în membrana primară al celulelor vegetale , prin care se asigură schimbul de apă , de gaze și de substanțe nutritive . 3. Gol de mici dimensiuni în masa unui corp solid sau a unui agregat de substanțe PRIMÁ , primez , vb . I . Intranz . ( Livr . ) A avea întâietate , a fi pe primul PRINCÍPIU , principii , s . n . 1. Element fundamental , idee , lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică , un sistem politic , juridic , o normă de conduită etc . 2. Element primordial , cauză primară sau punct de plecare a ceva ; spec . element primordial considerat în trecut drept origine a lumii fizice . 3. Convingere intimă , punct de vedere SIMIÁN , simieni , s . m . ( La pl . ) Subordin de mamifere primate cu encefalul foarte dezvoltat , orbita separată de cavitatea temporală , o pereche de mamele pectorale și fața expresivă ( Simioidea ) ; ( și la sg . ) mamifer care face parte din acest subordin . [ Pr . : - mi - |
||