A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru PRIVIND

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1247 pentru PRIVIND.

Traian Demetrescu - Privind Alpii

Traian Demetrescu - Privind Alpii Privind Alpii de Traian Demetrescu Te-nalță cu gîndirea pe culmile senine, Și sufletu-ți rămîie acolo tot-d'a-una. Tăcut și singuratic, — precum în haos luna, Departe de-ale lunei sarcazme și suspine... În sus, în sus spre largul tăcerilor eterne E singurul refugiu de pace și uitare; Cu cît ești mai departe de oameni e mai mare Și liniștea, ce blîndă pe fruntea ta s-așterne... Iar jos... aceleași patimi în veci o să rămînă, S-arunce printre oameni și vrajbă și minciuni, Aceași comedie jucată de nebuni, Sfîrșitul tot același: o mînă de țărînă... Thumsee,

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ...

Mihai Eminescu - Privesc orașul furnicar

Mihai Eminescu - Privesc oraşul furnicar Privesc orașul furnicar de Mihai Eminescu Privesc orașul furnicar ­ Cu oameni mulți și muri bizari, Pe strade largi cu multe bolți, Cu câte-un chip l-a stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind Dar numai p-ici și pe colea Merge unul de-a-nletelea, Cu ochii-n cer, pe șuierate, Țiindu-și mânile la spate. S-aude clopot răsunând, Cu prapuri, cruci, icoani, viind, Preoții lin și în veștminte Cântând a cărților cuvinte. În urmă vin ca-ntr-un prohod; Tineri, femei, copii, norod; Dar nu-i prohod ­ sfințire de-apă, Pe uliți lumea să nu-ncapă; Se scurg încet ­ tarra bumbum ­ Ostașii vin în marș acum, Naintea lor tambur-major, Voinic el calcă din picior Și tobe tare-n tact ei bat Și pașii sună apăsat; Lucesc și armele în șir, Frumos stindarde se deșir; Ei trec mereu ­ tarra bumbum ­ Și dup-un colț dispar acum... O fată trece c-un profil Rotund și dulce de copil, Un câne fuge spăriet, Șuier-un lotru de băiet, Într-o răspântie uzată Și-ntinde-un orb ...

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... aerul că înțelegi puțin sau nimic din ceea ce ți se spune, dar în același timp a înțelege tot și a privi totul cu detașare și cu o liniștită ironie; a te arăta mic și umilit, cu sentimentul distanței dintre tine și ceilalți. Întrucât, vorbind ...

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viaţa Addenda la Privind viața de Garabet Ibrăileanu Nu imaginea vieții pe care avem s-o mai trăim de-acum înainte ne inspiră groaza de moarte, ci viața pe care am trăit-o până acuma. Când ne gândim la moarte nu ni se răzvrătește ființa din cauza planurilor pentru viitor, ci din cauza cântecului duios al amintirilor. Toți acei care au fost rând pe rând noi, îi purtăm în fundul sufletului nostru ca într-un mormânt. Dispariția acestui mormânt viu, în care zac cei ce au fost noi, ne inspiră groaza de moarte. De aceea oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții. În viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care simțim că avem îndatoriri sociale și morale. Sufletele de rând dau altora tocmai contrariul de ceea ce cer de la alții. Realist în observație și idealist în aspirații -- este fizionomia sufletelor bine organizate. Nu clădi pe nisip, nu clădi pe ipoteza sentimentelor altora pentru tine, bune sau rele. Nu ofensa nici pe cea mai ...

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

... de gol prin gesturi, prin priviri, prin tonul vocii, ei încetează de a mai vorbi împreună și chiar de a se privi, în fața acelora de care au grijă să-și ascundă pasiunea, și li se pare că sunt foarte prudenți. Omul, creând civilizația, a făcut ... cât mai puțin sau nimic din ceea ce nu ți se spune, dar în același timp a înțelege tot și a privi totul cu detașare și cu o liniștită ironie. Printre pisici, cunoscute prin îndelungatele lor maneje preliminarii în amor, sunt unele care, ca și oamenii lipsiți ...

Mihai Eminescu - Când privești oglinda mărei

Mihai Eminescu - Când priveşti oglinda mărei Când privești oglinda mărei de Mihai Eminescu Când privești oglinda mărei,        Vezi în ea Țărmuri verzi și cerul sărei,        Nor și stea. Unda-n plesnetul ei geme        Și Eol Sună-n papura ce freme        Barcarol. Un minut dacă te-i pierde,        Tu, măcar, Sub noianul mării verde        Și amar, Colo-n umeda-i pustie,        Ca-n sicriu, Te-ai simți pe vecinicie        Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită        Un surâs, Vezi pe fruntea-mi liniștită        Dulce vis, Și al luncei vânt de vară        Călduros Cântă-n lira mea amară        Lănguros. De-ai pătrunde c-o privire        Al meu sân, Să vezi marea-i de mâhnire        Și venin, Ai cunoaște-atuncea bine        Traiul meu: Suflet mort, zâmbiri senine ­        Iată

Mihai Eminescu - Când privești oglinda mării

Mihai Eminescu - Când priveşti oglinda mării Când privești oglinda mărei de Mihai Eminescu Când privești oglinda mărei,        Vezi în ea Țărmuri verzi și cerul sărei,        Nor și stea. Unda-n plesnetul ei geme        Și Eol Sună-n papura ce freme        Barcarol. Un minut dacă te-i pierde,        Tu, măcar, Sub noianul mării verde        Și amar, Colo-n umeda-i pustie,        Ca-n sicriu, Te-ai simți pe vecinicie        Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită        Un surâs, Vezi pe fruntea-mi liniștită        Dulce vis, Și al luncei vânt de vară        Călduros Cântă-n lira mea amară        Lănguros. De-ai pătrunde c-o privire        Al meu sân, Să vezi marea-i de mâhnire        Și venin, Ai cunoaște-atuncea bine        Traiul meu: Suflet mort, zâmbiri senine ­        Iată

Mihai Eminescu - Tu mă privești cu marii ochi...

Mihai Eminescu - Tu mă priveşti cu marii ochi... Tu mă privești cu marii ochi... de Mihai Eminescu Tu mă privești cu marii ochi, cuminte; Te văd mișcând încet a tale buze, Șoptind ca-n vis la triste, dulci cuvinte. Urechea mea pândește să le-auză ­ Abia-nțelese, pline de-nțeles ­ Cum ascultau poeții vechi de muză. În ochii tăi citeam atât eres, Atâta dulce-a patimei durere, Că-n suflet toată, toat-o am cules. Vorbirea ta mi-i lamura de miere, În ochii tăi de visuri e un caos, Și-atât amor c-auzi pân- și-n tăcere. Frumosul chip în voluptos repaos Pătruns-au trist și dulce în cântare-mi. Ființa ta gândiri-mi am adaos. Căci numai tu trăiești în cugetare-mi. A ta-i viața mea, al tău poemul, Cum le inspiri tu poți să le și sfaremi. Nu crede tu că eu sunt cuiva emul Când cântul meu se-mbracă fel de fel: Ici în terține suspinând, vedemu-l, Dincolo el oftează în gazel, Același e, deși mereu se schimbă, De tine-i plin, de tine-mi zice el... Alege forme dulci din orice limbă: Acuma- ...

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... de a fi privit de atîția ani aceiași copaci și aceleași straturi cu flori, s-au luminat și ele, părînd a privi lung și avid noua priveliște a șesului luminat de lună. Vesele, ca și ochii mei, priveau geamurile bătrîne, după care într-un fund ...

Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii

... mătănii de chihlimbar a sunat, și trupul și-a pierdut conturul și a dispărut fără a mai privi în urmă... Și pasul meu a sunat din nou în golul altor încăperi. Cu fantoma amintirii de mînă am mers, și o gospodărie ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIVIND

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 139 pentru PRIVIND.

PRIVIT

... PRIVÍT s . n . Faptul de a privi ; priveală . - V. privi

PRIVI

PRIVÍ , privesc , vb . IV . 1. Tranz . , intranz . și refl . recipr . A - și îndrepta ochii , privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea ; a se uita . 2. Tranz . și refl . A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . 3. Tranz . ( La pers . 3 ) A se referi la . . . ; a interesa pe cineva ; a fi de competența

PRIVIRE

... PRIVÍRE , priviri , s . f . Acțiunea de a ( se ) privi și rezultatul ei . 1. Funcția organică a ochilor , văz ; mod de a privi , căutătură , uitătură . 2. Examinare , apreciere , considerare ( fugară , de ansamblu ) . 3. ( În loc . prep . ) Cu privire la . . . = referitor la . . . , în privința . . . , în ceea ce privește . . . - V ...

INDIVID

INDIVÍD , - Ă , indivizi , - de , s . m . și f . 1. Persoană privită ca unitate distinctă față de alte persoane ; ins . 2. Ființă de origine animală sau vegetală privită ca unitate distinctă a speței din care face parte ; exemplar dintr - o categorie de

PRIVEALĂ

... PRIVEÁLĂ , priveli , s . f . ( Înv . și reg . ) 1. Privit . 2. Priveliște ( 1 ) . - Privi

PRIVINȚĂ

... adv . ) Într - o privință = dintr - un anumit punct de vedere . 2. ( În loc . prep . ) În privința . . . = în ceea ce privește . . . ; cu privire la . . . , relativ la . . . - Privi

PUBLIC

PÚBLIC , - Ă , publici , - ce , s . n . sg . , adj . 1. S . n . sg . Colectivitate mare de oameni ; mulțime , lume ; spec . totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol , la o conferință etc . 2. Adj . Care aparține unei colectivități umane sau provine de la o asemenea colectivitate ; care privește pe toți , la care participă toți . 3. Adj . Al statului , de stat ; care privește întregul popor ; pus la dispoziția

RESPECTIV

RESPECTÍV , - Ă , respectivi , - e , adj . Care privește împrejurarea , persoana sau obiectul despre care este vorba ; ( despre mai multe persoane sau despre mai multe lucruri ) care se raportează la fiecare în particular , care privește fiecare dintre părțile

ÎNCRUNTA

... apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte ( în semn de nemulțumire , de mânie , de îngrijorare etc . ) ; a privi

ADMIRA

... ADMIRÁ , admír , vb . I . Tranz . A privi

ALGEBRĂ

ALGÉBRĂ s . f . 1. Teorie a operațiilor privind numerele reale ( pozitive ori negative ) sau complexe și rezolvarea ecuațiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular . 2. ( În sintagma ) Algebra logicii = parte a logicii matematice care cuprinde calculul propozițiilor , claselor și

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...