|
||
PROCLITIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PROCLÍTIC, -Ă, proclitici, -ce, adj. (Gram.; despre cuvinte) Care nu are accent propriu și este așezat înaintea altui cuvânt cu care face corp fonetic comun. - Din fr. proclitique.Sursa : DEX '98 Proclitic ≠ encliticSursa : antonime PROCLÍTIC adj. (GRAM.) (ieșit din uz) prepozitiv. (Articol \~.)Sursa : sinonime proclític adj. m. (sil. -cli-), pl. proclítici; f. sg. proclítică, pl. proclíticeSursa : ortografic PROCLÍTI//C \~că (\~ci, \~ce) gram. (despre elemente de limbă) Care este lipsit de accent propriu, fiind legat de cuvântul următor cu care face corp fonetic comun. /Sursa : NODEX PROCLÍTIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Care se leagă de cuvântul următor și nu are accent propriu. [< fr. proclitique, cf. gr. proklitikos].Sursa : neologisme PROCLÍTIC, -Ă adj. (despre cuvinte; articole nehotărâte, posesive și prefixe) așezat înaintea altui cuvânt, neavând accent propriu. (< fr. proclitique)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. |