|
|
||
Vezi și:SĂ,
CÂT,
CÂND,
CUM,
DACĂ,
NU,
PRECUM,
DAR,
ȘI,
CARE,
CIRCUMSTANȚIAL
... Mai multe din DEX...
PROPOZIȚIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PROPOZÍȚIE, propoziții, s.f. 1. Cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o idee, o judecată etc. 2. (Livr.) Propunere. 3. (Log., Mat.) Enunț a cărui valoare de adevăr este întemeiată pe bază de reguli explicit exprimate. [Var.: propoziţiúne s.f.] - Din fr. proposition, lat. propositio, -onis.Sursa : DEX '98 PROPOZÍȚIE s. v. afirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, propunere, relatare, spusă, vorbă, zisă.Sursa : sinonime PROPOZÍȚIE s. (GRAM.) (înv.) propunere. (\~ subordonată.)Sursa : sinonime propozíție s. f. ? pozițieSursa : ortografic PROPOZÍȚI//E \~i f. 1) gram. Unitate comunicativă minimă a limbii. 2) înv. v. PROPUNERE. [G.-D. propoziției; Sil. -ți-e] /Sursa : NODEX PROPOZÍȚIE s.f. 1. Unitatea sintactică cea mai simplă prin care se exprimă de obicei o judecată sau o idee. ** (Log.) Îmbinare de cuvinte care exprimă o idee completă. 2. (Mat.) Teoremă care serveşte demonstrației unei teoreme mai importante sau stabilirii unui rezultat fundamental dintr-un capitol al matematicii. 3. Cea mai mică construcție muzicală, care se încheie printr-o cadență oarecare. [Gen. -iei, var. propozițiune s.f. / cf. fr. proposition, lat. propositio].Sursa : neologisme PROPOZÍȚIE s. f. 1. cea mai simplă unitate sintactică prin care se comunică o judecată, o idee. 2. (log.) îmbinare de cuvinte care exprimă o ideee completă. 3. (mat.) teoremă ajutătoare care serveşte demonstrației unei teoreme mai importante sau stabilirii unui rezultat fundamental. 4. expresie care are un înțeles într-un anumit domeniu. * (inform.) formă propozițională din simboluri terminale. 5. cea mai mică construcție muzicală, care se încheie printr-o cadență oarecare. (< fr. proposition, lat. propositio)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PROPOZIȚIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru PROPOZIȚIE. Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice Asupra esteticii metafizice și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea În numărul festiv al Convorbirilor literare , un număr ce a fost tipărit la a douăzeci și cincea aniversare a acestei reviste, sunt două articole de polemică, amândouă îndreptate în contra mea. Această cinste excepțională, precum și faptul că unul din articole a fost iscălit de dl Maiorescu, ar fi trebuit să mă facă să răspund imediat, cu atât mai mult cu cât în general n-am obiceiul de a tăcea când mi se fac observații critice. Meseria de scriitor, ca orice meserie, are și ea obligațiile sale, și una din aceste obligații mai de căpetenie e să-ți aperi vederile expuse, dacă urmezi a crede că sunt adevărate, iar dacă te-ai convins că sunt false, atunci să-ți recunoști sincer și cinstit greșeala. Se înțelege, sunt cazuri când cel care-ți face observări polemice nu merită nici un răspuns, și în acest caz datoria de a răspunde se preface în datoria de a tăcea; acuma însă nu suntem deloc în această situație, cel puțin pe ... Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ... George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice George Coşbuc - Un imn preasfintei gramatice Un imn preasfintei gramatice de George Coșbuc Te salut pe tine, - articol cauzal și omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale, Rădăcini prin apoziții singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n viitor, Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor, Vă salut! Și tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc, Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc! Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative strict coordonate-n mod Și superlativ prezinte derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin adverbii ca moțiune, Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune, Mod superlativ generic omonim adversativ, Plenison ca negațiune, iar în fond apelativ Cu prefix și cu gerunzii posesivo - cardinale, Morfologice prin sunet și prin stări adverbiale. Dați cu fuga sinonime prin funcțiune și raport, Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort! Dar în locu-i înviară prezumtive ... Grigore Alexandrescu - O nuntă Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ... Ion Luca Caragiale - Decadență Ion Luca Caragiale - Decadenţă Decadență de Ion Luca Caragiale Puteți râde voi, tineri sceptici, cari ați aruncat sfintele credințe în schimbul științei profane. Eu sunt mâhnit de câte văz. Am fost la întrunirile opoziției în Craiova și în Iași, și mărturisesc drept că am ieșit adânc afectat de decadența moravurilor noastre politice. Asta e opoziția? Astea sunt întruniri de opoziție? Oratori cari vorbesc ca toți oamenii, liniștiți de parcă n'ar fi la guvern un partid adversar, desbătând cu sânge rece ca la Academie, ba încă permițându-și a face și glume și spirit. Auzi glume și spirit când ești în opoziție! Niciun orator nu se bate cu pumnul în piept. Niciunul nu răstoarnă sfeșnicele, nu sparge tribuna, nu-și taie mâna în țăndările paharului spart. Niciunul nu-și mai scoate brațul din umăr printr'un suprem gest patriotic. Nimic din toate astea. Și ce e mai rău, e că școala asta decadentă prinde - poporul, publicul, are aerul că aprobă acest curent menit să ucidă cu desăvârșire avânturile mari, să stingă focul sacru al pasiunilor politice. Unde sunt vremurile clasice ale liberalismului român? Unde e sala Slătineanu? Sala Bossel? Circul dela Constantin-Vodă? S'au dus toate ... Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu ... a luat în întregimea lor pagine întregi, mărginindu-se a schimba pe ici, pe colo câte o vorbă, cel mult câte o propoziție; a luat imaginele telles-quelles și le-a transpus într-o deosebită ordine, presărând printre ele câte o propozitie a ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer. Doar acesta însuși se afirmă cu abilă naivitate ca porte-voix autentic al celui ce întemeiase idealismul critic. Firește, această modă dogmatică a trecut și pe la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. ... Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel) Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel) Nicolae Iorga de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 18—19—20, mai-iunie-iulie 1911, p. 389—394. Vorbim de un om care astăzi a sfîrșit prin a fi popular, iar mîne sau mai tîrziu va deveni mitic și va trece, desigur, în lumea legendelor. Astăzi ni se pare firesc să fie așa cum este, fiindcă toți îl cunoaștem sau credem că-l cunoaștem, îi măsurăm activitatea, ne lovim pretutindeni de universalitatea lui. Azi e concret, peste haina lutului, înveștmîntă ca noi toți, un sacou ori redingotă în zile de sărbătoare, poartă pe genialu-i occiput o panama sau un sombrero. Cînd însă toate acestea vor deveni inutile și vestmîntul de ștofă va dispărea împreună cu cel de lut și de celule, atunci numai se va reîntoarce și va răsări pretutindeni, la capătul tuturor răscrucilor, de unde pornesc cărările, ca supraomenescul Bosco, care era semnalat deodată la cele patruzeci de bariere ale unui tîrg. Legendara figură a lui va reveni nălucitoare din paginile tuturor cărților și manuscriselor, din infoliile tuturor jurnalelor de pretutindeni și de peste tot locul. Amintindu-se figura lui și cercetîndu-i-se opera, ... Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale ... învățător la ucenic; influențele, în cazul acesta, aduc numai fermenți care înviorează literaturile, le procură puncte noi de vedere a lumii etc.) Prima propoziție se probează prin faptele din trecutul literaturii noastre: Poezia franceză pseudoclasică din veacul al XVIII-lea, cu formalismul ei, cu retorismul ei, cu caracterul ei ... Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Răspunsurile „Revistei Contimporaneâ€� de Titu Maiorescu 1873 Lupta între Revista contimporană și critica din Convorbiri literare s-a încins cu multă căldură. Revista de la 1 iunie 1873 publică un răspuns lung al dlui P. Grădișteanu, un răspuns ceva mai scurt, dar foarte puternic, al dlui V. Alexandrescu-Ureche și câteva cuvinte gentile ale dlui D. Aug. Laurianu, iar dl Pantazi Ghica și-a ales un cerc mai întins de cititori și își răspândește observările d-sale în contra noastră prin cel mai însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPOZIȚIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 97 pentru PROPOZIȚIE. ... SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare să fie un om cumsecade . 3. ( Introduce o propoziție atributivă ) Nu - i mândră să - mi fie dragă . 4. ( Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă ) Puteam chiar să nu mai fiu acuma . 5. ( Introduce o propoziție finală ) A ieșit să - i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs să leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins să nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar să . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar să mă omori . Numai să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai să vrea . Până să . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până să ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca să . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca să se întoarcă peste o ... oră din nou nedumerit . Fără să . . . = a ) ( introduce o propoziție CÂT , - Ă , - Ă , conj . , prep . , adv . , ( IV ) câți , - te , pron . ( V ) câturi , s . n . I. Conj . 1. ( Introduce propoziții temporale ) În timpul în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce propoziții concesive ) Deși , cu toate că , oricât . Cât era de reținut , tot mai izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce măsură , în ce grad ; în ce durată ( mare ) de timp . Cât de bine a cântat ! Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( ... ... adv . , conj . I. Adv . ( În propoziții interogative ) În ce moment ? în care perioadă de timp ? Când a sosit ? II. Conj . 1. ( Introduce o propoziție temporală ) a ) În momentul sau în vremea în care . . . Când a văzut - o , s - a bucurat . b ) După ce ... d ) Deși ; în vreme ce . Când altul s - ar bucura , tu ești nepăsător . e ) Și ( deodată ) . Au ajuns , când , ce să vezi ? 2. ( Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp ) ( În ) care . Acum e timpul când vin copiii . 3. ( Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală ) Fiindcă , deoarece , o dată ce . Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi . 4. ( Introduce o propoziție condițională ) Dacă , de . Ce să spui când nu ai nimic de spus ? 5. ( Introduce o propoziție ... B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura ... cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce o propoziție ... DÁCĂ conj . 1. ( Introduce o propoziție condițională ) În cazul că . . . , presupunând că . . . , de . . . Doar dacă . Numai dacă . 2. ( Introduce o propoziție optativă ) Numai de . . . Dacă nu m - ar vedea cineva . 3. ( Introduce o propoziție temporală , având uneori și o nuanță condițională sau cauzală ) Când , în ( sau din ) momentul când , de îndată ce , după ce . 4. ( Introduce o propoziție cauzală ) Fiindcă , pentru că , deoarece . Dacă nu știa să scrie , umbla de la unul la altul . 5. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 6. ( Introduce o propoziție interogativă indirectă ) Că , de . . . 7. ( Cu valoare adverbială ) Cu greu , abia . 8. ( În expr . ) Las ' dacă = a ) desigur că nu ; b ) ( în construcții ... ... propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv , de obicei interogative sau exclamative ) Nu făcea parte și el dintre noi ? II. ( Neagă altă parte de propoziție decât predicatul ) A plecat repede , nu așa cum a venit . III. ( Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă , altul decât predicatul ... a unui verb enunțat anterior sau dedus , îndeplinind funcția de predicat ) Cine poate oase roade ; cine nu , nici carne moale . V. ( Cu valoare de propoziție PRECÚM conj . , adv . I. Conj . 1. ( Introduce propoziții circumstanțiale de mod ) Cum , așa cum , după cum . Sper că se va face precum doresc . 2. ( Introduce propoziții comparative ) Tot astfel cum , ca și . M - a ajutat precum îl ajutasem și eu . 3. ( Urmat de conj . " și " , stabilește un raport copulativ în cadrul aceleiași propoziții ) Ca ( și ) , cât ( și ) ; cum ( și ) . Și - a destăinuit bucuriile , precum și necazurile . 4. ( Introduce propoziții , adesea incidente , care cuprind o afirmație , o observație etc . sigură , categorică , cu caracter de concluzie ) După cum , așa cum . 5. ( Pop . ; urmat de conj . " ca să " , introduce propoziții finale ) Pentru ( ca să . . . ) . II. Adv . Ca de exemplu , ca de pildă . - Pre ^2 + ... creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ^1 conj . , adv . A. Conj . I. ( Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative ) 1. ( Arată o opoziție ) Cu toate acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele ... Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de la mine ? IV. ( Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă , întărește înțelesul acestuia ) Mă voi apuca serios ... ȘI adv . , conj . A. Adv . ( Stă înaintea părții de vorbire la care se referă ; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse , stă între auxiliar , pron . refl . etc . și verb ) I. ( Cu sens modal ) 1. Chiar , în adevăr , cu adevărat . 2. Pe deasupra , în plus , încă . După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa . 3. Chiar , încă , pe lângă acestea , de asemenea . Vezi să nu pățești și tu ca mine . 4. ( În propoziții negative ) Nici . Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se și pune în grădină . B. Conj . I. ( Marcă a coordonării copulative ) 1. ( Leagă două părți de același fel ale unei propoziții ) Este voinic și tânăr . 2. ( Împreună cu prep . " cu " exprimă relația operației matematice a adunării ) Plus . Doi și cu trei fac cinci . 3. ( Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări , ajută la scoaterea lor în evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă ... CÁRE pron . interog . - rel . I. ( Pronume relativ ; are rol de conjuncție , ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată ) . 1. ( Introduce propoziții atributive ) Cartea pe care trebuia să ți - o aduc am pierdut - o . 2. ( Cu valoare de pronume demonstrativ ) Cel ce , cine ; acela . . . , ce . . . 3. ( Cu valoare de pronume nehotărât ) a ) Fiecare . Le porunci să meargă care pe unde va putea . II. ( Pronume interogativ , folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru ) Care n - a înțeles ... circumstanțiale , adj . Complement circumstanțial ( În sintagmele ) = complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune sau cum se prezintă o însușire sau o acțiune . Propoziție circumstanțială = propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul complementului circumstanțial din propoziție Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||