Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DETERIORA, DETERIORARE, AVARIA, DEGRADA, DELABRA, DETERIORAT, PARADI, RABLAGI, SCOROJI, STRICA ... Mai multe din DEX...

PROVIANT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROVIÁNT, provianturi, s.n. (Înv.) Provizii, alimente (pentru armată). [Pr.: -vi-ant] - Din pol. prowiant, rus. proviant, germ. Proviant.

Sursa : DEX '98

 

PROVIÁNT s. v. provizii, zaherea.

Sursa : sinonime

 

proviánt s. n. (sil. -vi-ant), pl. proviánturi

Sursa : ortografic

 

PROVIÁNT \~uri n. înv. mil. Rezervă de hrană pentru armată; provizie. [Sil. -vi-ant] /<pol. prowjant, rus. proviant, germ. Proviant

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PROVIANT

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PROVIANT.

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROVIANT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PROVIANT.

DETERIORA

DETERIORÁ , deteriorez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) uza , a ( se ) strica ( prin întrebuințare îndelungată , în urma unui accident etc . ) . [ Pr . : - ri -

 

DETERIORARE

DETERIORÁRE , deteriorări , s . f . Acțiunea de a ( se ) deteriora și rezultatul ei ; stricare , uzare . [ Pr . : - ri - o - ] - V.

 

AVARIA

AVARIÁ , avariez , vb . I . Tranz . și refl . A face să sufere sau a suferi o avarie ; a ( se ) strica , a ( se ) deteriora . [ Pr . : - ri -

 

DEGRADA

DEGRADÁ , degradez , vb . I . 1. Tranz . A înjosi . 2. Tranz . ( Mil . ) A pedepsi prin luarea gradului , a lua gradele . 3. Refl . A ajunge într - o stare de decădere . 4. Refl . ( Despre sisteme tehnice , obiecte , materiale ) A se strica , a se deteriora , a se ruina . 5. Tranz . și refl . ( Despre terenuri ) A deveni sau a face să devină

 

DELABRA

DELABRÁ , delabréz , vb . I . Tranz . ( Franțuzism ) A deteriora , a strica , a

 

DETERIORAT

DETERIORÁT , - Ă , deteriorați , - te , adj . Uzat , stricat . [ Pr . : - ri - o - ] - V.

 

PARADI

PARADÍ , paradesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Fam . ) A ( se ) strica , a ( se ) deteriora , a ( se )

 

RABLAGI

RABLAGÍ , rablagesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ; despre obiecte ) A se învechi , a se uza , a se deteriora ( prin întrebuințare îndelungată ) ; ( despre ființe ) a - și pierde puterile , vigoarea , sănătatea ; a se ramoli . [ Var . : răblăgí vb .

 

SCOROJI

SCOROJÍ , scorojésc , vb . IV . Refl . ( Mai ales la pers . 3 ) 1. ( Despre lemn , piele , hârtie sau obiecte făcute din ele ) A se usca foarte tare , a se deteriora , a se strica ( la suprafață ) deformându - se , cojindu - se . 2. ( Despre vopsele , tencuieli și despre obiectele pe care sunt aplicate ) A se degrada ( la suprafață ) prin umflare , cojire etc . din cauza condițiilor de mediu ; a se coșcovi , a se coji , a se burduși . 3. ( Despre pielea corpului unor ființe ) A se coji , a se descuama ; a se zbârci , a se crăpa din cauza

 

STRICA

STRICÁ , stric , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) transforma din bun în rău ; a ( se ) deteriora , a ( se ) degrada ; a ( se ) defecta . 2. Tranz . ( Pop . ) A sfărâma învelișul tare al unui lucru ( pentru a scoate și a folosi conținutul ) ; a sparge . 3. Refl . ( Despre materii organice ) A se altera , a se descompune sub acțiunea agenților exteriori distructivi ; ( despre aer ) a deveni greu respirabil din cauza unor substanțe sau mirosuri neplăcute , nocive . 4. Tranz . și intranz . A pricinui stricăciuni , daune , lipsuri ; a vătăma . 5. Tranz . A împiedica buna desfășurare a unei acțiuni , a unei stări ; a se pune de - a curmezișul , a tulbura , a zădărnici . 6. Tranz . A influența pe cineva în rău ; a corupe . 7. Tranz . A face ceva greșit , cum nu trebuie . 8. Tranz . și refl . A ( se ) dărâma , a ( se ) nărui , a ( se ) distruge ( o construcție , o așezare etc . omenească ) . 9. Refl . și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...