|
|
||
Vezi și:PUNCTAT,
PUNCTARE,
BRAMĂ,
CIMBRU,
CINSTEȚ,
DEPUNCTA,
PUNCTAR,
PUNCTATOR,
SLĂBĂNOG,
STRĂLUC
... Mai multe din DEX...
PUNCTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PUNCTÁ, punctez, vb. I. Tranz. 1. A face sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață. ** Fig. A scoate în evidență, a sublinia, a marca. 2. (Sport) A însemna punctele fiecărei partide sau etape câștigate. ** A obține puncte printr-un joc sportiv. 3. A asambla provizoriu două piese care urmează să fie sudate prin câteva puncte de sudură executate de-a lungul liniei de sudură. - Din punct (după fr. poncteur).Sursa : DEX '98 PUNCTÁ vb. v. accentua.Sursa : sinonime PUNCTÁ vb. v. adulmeca, înscrie, marca, mirosi.Sursa : sinonime punctá vb. (sil. punc-), ind. prez. 1 sg. punctéz, 3 sg. și pl. puncteáză, imperf. 3 sg. punctá; conj. prez. 3 sg. și pl. punctézeSursa : ortografic A PUNCT//Á \~éz tranz. 1) A însemna cu puncte. 2) fig. A scoate în relief; a pune în lumină; a evidenția; a sublinia. Haina ajustată îi \~ează mersul grațios. 3) sport (puncte) A obține în defavoarea adversarului. /Din punctSursa : NODEX PUNCTÁ vb. I. tr. 1. A însemna, a presăra cu puncte; (gram.) a pune semne de punctuație. ** (Tehn.) A marca o piesă cu ajutorul punctatorului. 2. (Fig.) A sublinia, a marca, a accentua. 3. (Sport) A însemna punctele unei partide sau ale unei etape. [Var. punta vb. I. / după fr. ponctuer, pointer].Sursa : neologisme PUNCTÁ vb. tr. 1. a însemna, a presăra (o suprafață) cu puncte. * (tehn.) a marca o piesă cu ajutorul punctatorului. 2. (fig.) a sublinia, a scoate în evidență, a accentua. 3. (sport) a obține puncte într-o întrecere; a înregistra punctele unei partide. (după fr. pointer)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PUNCTARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PUNCTA. Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUNCTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PUNCTA. PUNCTÁT , - Ă , punctați , - te , adj . 1. Însemnat , marcat , presărat cu puncte . 2. Alcătuit din ... PUNCTÁRE , punctări , s . f . Acțiunea de a puncta și rezultatul ei . V. puncta BRÁMĂ , brame , s . f . Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel , cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată , cu muchii rotunjite și cu suprafața striată sau CÍMBRU s . m . Plantă erbacee cu flori liliachii sau albe punctate cu roșu , cu frunze înguste și ascuțite , aromate , folosite drept condiment ( Satureja CINSTÉȚ s . m . Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun ; brânca - porcului ( Salvia ... depunctéz , vb . I . Tranz . A reduce în funcție de erori punctajul unui candidat sau concurent la o competiție , la un examen . - Des ^1 - + puncta ... PUNCTÁR , punctare , s . n . ( Tehn . ) Punctator . - Puncta ... n . Unealtă de oțel cu vârf conic ascuțit , cu ajutorul căreia se trasează ( prin lovirea cu ciocanul ) pe diverse piese metalice reperele unei perforații ulterioare . - Puncta SLĂBĂNÓG , - OÁGĂ , slăbănogi , - oage , adj . , s . m . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ) Slab la trup , uscățiv . 2. Lipsit de putere , de vlagă ; debil . II. S . m . Plantă erbacee cu tulpina dreaptă , cărnoasă , cu frunze ovale dințate și cu flori galbene punctate cu roșu , cu un pinten , folosită în medicină ( Impatiens STRĂLÚC , străluci , s . m . Insectă din ordinul coleopterelor , de culoare verde sau roșcată , cu luciu metalic specific , cu aripile albastre - verzui , fin punctate ( Aromia |
||