|
|
||
Vezi și:RAMĂ,
GHIMPE,
LEMN,
PALISA,
RAMIFICAȚIE,
SPALIER,
SPIREA,
TULPINĂ,
ȘERPUȘOR,
ȘTIR
... Mai multe din DEX...
RAM - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RAM, ramuri, s.n. Ramură. - Din lat. ramus. Cf. %ramură%.Sursa : DEX '98 RAM s. v. cracă, creangă, ramură.Sursa : sinonime ram s. n., pl. rámuriSursa : ortografic RAM \~uri n. v. RAMURĂ. /<lat. ramusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RAMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 265 pentru RAM. Ștefan Octavian Iosif - Stai și-asculți sub ramuri... Ştefan Octavian Iosif - Stai şi-asculţi sub ramuri... Stai și-asculți sub ramuri... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Stai și-asculți sub ramuri albe Cum departe geme vîntul Și privești la cer prin ceața Care-nvăluie pămîntul. Vezi și crînguri, vezi și cîmpuri Triste și pustii, departe: Iarnă-n suflet, iarnă-n fire, Iarnă afli-n orice parte... Însă crăngile se scutur Fără veste. Abătut, Crezi că valuri de zăpadă Peste tine au căzut. Ah, nu-s valuri de zăpadă ! Tresărind din vis, te sperii: Plouă flori mirositoare, Joacă razele puzderii. Farmec fioros de dulce ! Iarna se preschimbă-n vară, Fulgii se preschimbă-n floare, Inima iubește Heinrich Heine - Stai și-asculți sub ramuri... Heinrich Heine - Stai şi-asculţi sub ramuri... Stai și-asculți sub ramuri... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Stai și-asculți sub ramuri albe Cum departe geme vîntul Și privești la cer prin ceața Care-nvăluie pămîntul. Vezi și crînguri, vezi și cîmpuri Triste și pustii, departe: Iarnă-n suflet, iarnă-n fire, Iarnă afli-n orice parte... Însă crăngile se scutur Fără veste. Abătut, Crezi că valuri de zăpadă Peste tine au căzut. Ah, nu-s valuri de zăpadă ! Tresărind din vis, te sperii: Plouă flori mirositoare, Joacă razele puzderii. Farmec fioros de dulce ! Iarna se preschimbă-n vară, Fulgii se preschimbă-n floare, Inima iubește Duiliu Zamfirescu - Ca un mănunchi de ramuri Duiliu Zamfirescu - Ca un mănunchi de ramuri Ca un mănunchi de ramuri de Duiliu Zamfirescu Te-a zămislit blânda natură Ca pe o floare de pe plai; Din carminul rozei de mai Ți-a zugrăvit, rotunda gură, Iar din albastrul de cicoare Ți-a-nduioșat privirea vie, Așa că bine nu se știe De ești femeie sau ești floare. La brâu te-a strâns ca pe-un mănunchi De ramuri tinere de crin Și nu știu ce ți-a pus în sân Și de la sân pân-la genunchi, Că parcă-i fi un vis croit După gândirea mea nebună, Cu sufletul ca alba lună, Cu trupul cald și liniștit. În trista mea singurătate Au răsărit colo și colo Vedenii cu cap de Apollo Și ochi plini de bunătate: Dar dacă tu ai ști anume Cât farmec e-n făptura ta, Ai face aripi și-ai zbura, Căci prea ești singură în lume. ( Dimitrie Anghel - Balul pomilor ... caișii, zarzării și prunii, Înveșmîntați în haine albe se clatină în fața lunii, Stînd gata parcă să înceapă un pas ușor de menuet. Se cată ram cu ram, se-nchină, și-n urmă iarăși vin la loc, Cochetării și grații albe, și roze gesturi, dulci arome, Împrăștie în aer, danțul acesta ritmic de ... orchestre nevăzute, Și-apoi cu reverențe pomii s-au înclinat pîn' la pămînt. Ghirlănzi de flori îi leagă-n treacăt și-un arc sub fiecare ram Boltește-albastre perspective, sub care alte cete ninse Coboară pe pămînt din ceruri, venind cu candele aprinse Să facă și mai albă noaptea acestui alb ... Dimitrie Anghel - Puteri ascunse ... cu fetița lor, un odor de copil născut din dragoste și din mîngîieri, o biată floare timpurie ce le înveselea primăvara dragostei. Fragilă ca un ram tînăr era femeia, căci furtună nu se abătuse încă asupra ei. Din leneviri dulci îi erau făcute zilele, palori de ceară și de fildeș purta ... ei de viață, vestit de prieteni, a trecut îndoliatul prag, atunci numai, ca un talaz cînd vîntul a încetat, ca un ram desprins de greutatea ce-l încorda, ca o flacără ce nu mai are aer, s-a lăsat biruită și ea. Și totuși ce ... Mihai Eminescu - Freamăt de codru ... Înțelesuri. Cucu-ntreabă: - "Unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zână să răsară Tuturora." Teiul vechi un ram întins-a, Ea să poată să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-și deie Și de brațe-n sus s-o ieie, Iară ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... ... minte, Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de ... să mor, Căci eu nu sunt vrun fecior Ca să viu amăgitor, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea ... minte, Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de ... să mor, Căci eu nu sunt vrun fecior Ca să viu amăgitor, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului ... gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în care nici o ... ce te adună cu UNU ecou al visului fără identitate fugărind alt ecou dincolo de maluri prin pădurile facerii un dinte alb de forma sufletului ram pe ram în codrul de greșeală ales zălog pentru frunza rară mereu la persoana a treia despre tine cum stă floarea deșertăciunii pe umărul dilatat ... Dimitrie Anghel - Fluturul morții ... jucau, de la răsărit spre apus, chemate parcă de o tainică putere, gonite de cine știe ce mîini nevăzute. Fără să se oprească pe un ram, fără a se coborî pe o floare, ca zorit de cineva din urmă, trecea șivoiul de flăcări, iradiind aerul cu toate culorile. Zîmbind ... Ştefan Petică - Cântec uitat Cântec uitat de Ștefan Petică 1900 ...Și coardele vorbiră prelung și trist. Eu n-aș fi voit să le ascult, căci știam bine amara durere care zăcea în glasul lor, dar ele suspinară așa de rugător și notele se tânguiau așa de sfâșietor, încât am rămas pe loc, ca și când mi-ar fi fost ochii prinși de ademenirea ucigătoare a unei prăpăstii. Iar coardele vorbiră prelung și trist. O notă stângace sălta tremurând ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! Cărarea se desfăcea albă și prăfuită ca un pod de argint peste pământul adormit. Copacii stăteau nemișcați ca niște copaci fermecați de poveste veche și luna părea prinsă pe imensa boltă albastră. Câmpul se întindea ca un strat de flori albe, și în toată această magie strălucită și ciudată a nopței numai umbrele negre ale teilor își lăsau dulcele lor mister ca un vis duios peste o serbare veselă. Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă ușoară sălta zglobie ca o rază de lună furișată prin frunzișul des al ramurilor. Ramuri întinse peste un drum ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RAMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 102 pentru RAM. RÁMĂ^2 , rame , s . f . Vâslă ( a unei ambarcații ) manevrată pe o singură parte . RÁMĂ^1 , rame , s . f . 1. Cadru de lemn , de metal etc . în care se pune o fotografie , un tablou etc . ; p . ext . tablou , fotografie înrămată . 2. Schelet de formă , mărimi și materiale diferite , în care se fixează ceva . 3. Fâșie de piele flexibilă și groasă cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de GHÍMPE , ghimpi , s . m . I. 1. Fiecare dintre prelungirile tari și ascuțite care cresc pe tulpina , pe ramurile sau pe alte părți ale unor plante ; spin ^1 . 2. Fiecare dintre țepii care acoperă corpul unor animale ( în special corpul ariciului ) . II. 1. ( Bot . ; pop . ) Scaiete . 2. Compus : ghimpe - pădureț = arbust totdeauna verde , cu ramurile lățite și terminate printr - un spin , cu flori mici , verzi și cu fructe în formă de boabe roșii ( Ruscus aculeatus ) . III. ( Art . ) Numele a două dansuri populare românești ; melodie după care se execută fiecare dintre aceste LEMN , lemne ( 2 , 3 ) s . n . 1. Țesut conducător al unor plante superioare , alcătuit din trahee , parenchim și fibre cu lignină , folosit ca material de construcție , drept combustibil etc . 2. Tulpina și ramurile unui arbore ( sau arbust ) tăiat , servind pentru construcții , drept combustibil etc . ; bucată ruptă sau tăiată din trunchiul sau din ramurile unui arbore ( sau unui arbust ) . 3. ( Înv . și pop . ) Copac , PALISÁ , palisez , vb . I . Tranz . A lega ramurile pomilor fructiferi de un suport , de un spalier pentru a împiedica ruperea lor în caz de furtună sau pentru a da ramurilor o anumită RAMIFICÁȚIE , ramificații , s . f . 1. Formare a ramurilor laterale la tulpinile și rădăcinile plantelor ; ramificare . 2. Locul de separare a unei căi de circulație , a unor conducte etc . în două sau în mai multe ramuri ; ( fiecare dintre ) despărțiturile ( secundare ) formate prin această SPALIÉR , spaliere , s . n . 1. Suport format din stâlpi între care sunt întinse , orizontal și paralel , fire de sârma zincată pentru susținerea anumitor plante agățătoare sau a ramurilor unor pomi a căror creștere este dirijată de om . 2. Șir de tufe sau de arbuști cu ramurile tunse după un anumit sistem , formând un fel de perete de verdeață de - a lungul unei alei . 3. Aparat de gimnastică în formă de scară largă , fixat de perete . [ Pr . : - li - SPIRÉA s . f . Arbust din familia rozaceelor , înalt până la 2 metri , cu ramurile arcuite și flori albe dispuse pe toată lungimea ramurilor , cultivat ca plantă ornamentală ( Spiraea TULPÍNĂ , tulpini , s . f . 1. Parte a unui arbore cuprinsă între rădăcină și coroană , care susține ramurile , frunzele , florile și fructele și prin care trece seva la diverse părți ale plantei ; trunchi ; parte a unor plante erbacee din care pornesc ramurile și frunzele . 2. Temă a unui cuvânt . 3. Fig . Origine a unui popor , a unei familii , a unei persoane ȘERPUȘÓR , șerpușori , s . m . Plantă erbacee cu ramuri drepte , cu tulpina târâtoare , cu frunze mici , înguste , păroase și ascuțite , dispuse în formă de evantai ( Lycopodium complanatum ) . - Șarpe + suf . - ȘTIR s . m . Nume dat la trei plante erbacee , dintre care una cu tulpina ramificată , cu flori verzi dispuse în ghemulețe rotunde și cu frunze comestibile ( Amaranthus angustifolius ) , alta cu tulpina dreaptă , solidă și păroasă , cu flori verzi , mărunte , reunite într - un spic ca un fel de pămătuf la vârful ramurilor , și care servește ca nutreț pentru porci ( Amaranthus retroflexus ) , iar a treia cu frunzele roșii și florile purpurii , dispuse în ghemulețe rotunde la subsuoara frunzelor superioare sau în spice lungi și subțiri , folosită ca plantă ornamentală ( Amaranthus Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||