Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CRAC, AMBRANȘAMENT, APOFIZĂ, ARTERIOLĂ, BRAȚ, BRETELĂ, BRONHIOLĂ, BUTUC, COLIN, CRĂCANĂ, CREANGĂ ... Mai multe din DEX...

RAMIFICAȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RAMIFICÁȚIE, ramificații, s.f. 1. Formare a ramurilor laterale la tulpinile și rădăcinile plantelor; ramificare. ** (Concr.) Parte desfăcută dintr-un întreg; ramură, braț. ** Despărțitură, subdiviziune, subîmpărțire. 2. Locul de separare a unei căi de circulație, a unor conducte etc. în două sau în mai multe ramuri; (fiecare dintre) despărțiturile (secundare) formate prin această separare. - Din fr. ramification.

Sursa : DEX '98

 

RAMIFICÁȚIE s. 1. ramificare. (\~ a unui copac.) 2. v. braț. 3. v. schimbător de cale. (\~ la calea ferată.)

Sursa : sinonime

 

ramificáție s. f. (sil. -ți-e), art. ramificáția (sil. -ți-a), g.-d. art. ramificáției; pl. ramificáții, art. ramificáțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

RAMIFICÁȚI//E \~i f. 1) v. A SE RAMI-FICA. 2) Loc de separare în ramuri (a unei ape, a unui drum etc.). 3) Diviziune a unui întreg; ramură. [G.-D. ramificației; Sil -ți-e] /ramification

Sursa : NODEX

 

RAMIFICÁȚIE s.f. Ramificare; încrucișare. ** (Concr.) Parte ramificată; ramură; braț; prelungire. [Gen. -iei, var. ramificațiune s.f. / < fr. ramification, cf. it. ramificazione].

Sursa : neologisme

 

RAMIFICÁȚIE s. f. loc unde se ramifică un drum, un curs de apă etc. * parte ramificată: ramură, braț, subdiviziune. (< fr. ramification)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RAMIFICAȚIE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru RAMIFICAȚIE.

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

... din centru; cei orientali erau numiți în vechime munții Bastarnici sau Dacici, iar în geografia modernă Alpii Dunării. Acești din urmă acoperă cu numeroasa lor ramificație întreaga Transilvanie. Deși în privința înălțimilor Carpații nu pot fi puși în rând cu Alpii, totuși se poate susține, că culmile lor maiestuoase stau în ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

Alecu Russo - Amintiri (Russo) Amintiri de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a purure cu raze strălucitoare și un miros neșters. Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RAMIFICAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru RAMIFICAȚIE.

CRAC

... CRAC ^2 , craci , s . m . ( Pop . ) 1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi . 2. Crăcană ( I 1 ) . 3. Creangă , ramură , cracă . 4. Ramificație a unui deal ; picior de deal sau de munte . 5. Ramificație

 

AMBRANȘAMENT

... AMBRANȘAMÉNT , ambranșamente , s . n . Ramificație

 

APOFIZĂ

... APOFÍZĂ , apofize , s . f . 1. Proeminență pe suprafața unui os . Apofiza vertebrelor . 2. Ramificație de formă tubulară sau cilindrică a filoanelor , zăcămintelor , corpurilor eruptive etc . , care pătrunde în rocile înconjurătoare . 3. ( Arhit . ) Mulură concavă care marchează legătura ...

 

ARTERIOLĂ

... ARTERIÓLĂ , arteriole , s . f . ( Anat . ) Ramificație

 

BRAȚ

... servește la manevrarea laterală a acesteia . 6. Distanța de la un punct fix la linia de acțiune a unei forțe . 7. Ramificație

 

BRETELĂ

... BRETÉLĂ , bretele , s . f . Sistem de ramificație de cale ferată așezat între două linii paralele , constituit din două linii diagonale încrucișate , care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta în ...

 

BRONHIOLĂ

BRONHIÓLĂ , bronhiole , s . f . Fiecare dintre ramificațiile bronhiilor care pătrund în profunzimea plămânilor . [ Pr . : - hi -

 

BUTUC

... Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la ...

 

COLIN

... COLÍN , colini , s . m . ( Reg . ) Cracă sau ramificație

 

CRĂCANĂ

... f . I. 1. Cracă ramificată în formă de V ; lemn sau alt obiect desfăcut la un capăt în două sau în mai multe brațe ; fiecare ramificație a unui obiect bifurcat ; crac ^2 . 2. Prăjină provenită dintr - o ramură de copac bifurcată la un capăt , folosită pentru a sprijini ...

 

CREANGĂ

... CREÁNGĂ , crengi , s . f . 1. Ramură a unui copac ; cracă . 2. Fig . ( Înv . ) . Ramificație

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...