A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru RECITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru RECITA.

Gelu Vlașin - Depresie treisprezece

Gelu Vlaşin - Depresie treisprezece Depresie treisprezece de Gelu Vlașin tu mă cauți și azi prin gunoaie canale și prin guri de metrou cînd ți-am spus că nu ies la cerșit că n-am chef să recit despre cum e să fii prea înalt vulnerabil și puțin cam nebun dar mă bîntui mereu cît un stol de vampiri ai tupeu și ventuze în loc de urechi un nas verde cu solzi și o coasă pe umăr cu dinții gălbui ca-n reclame dar eu știu că tu ești un coșmar dintr-un vis de mulți ani rătăcit într-o groapă

Gelu Vlașin - Hipocondrie

Gelu Vlaşin - Hipocondrie Hipocondrie de Gelu Vlașin prin stînga ocolesc semafoare fictive și mestec o gumă airwaves tu îmi lași pe robot mesaje îmi reciți din cărți de bucate cum se face budinca și ciorba de linte depășesc un tramvai și lovesc un pieton cu privirea mea tîmpă deschid ușa mănînc alune mucegăite beau ceai cu pesmet și arunc buchetul de mireasă pe care tu n-o să-l mai vezi niciodată în

George Coșbuc - Gramatica și medicul

George Coşbuc - Gramatica şi medicul Gramatica și medicul de George Coșbuc Odată îmi trimise un medic renumit Pe fiu-său la școală pe două luni, cu dorul Să fac din el gramatic și retor, căci feciorul Isteț era la vorbă și gând, un îndrăcit, Da-n lună cu piciorul. În școală eu, firește, voind să-l introduc În taină de gramatici, încep cu poezia; Iau versul Iliadei: Să-mi cânți, muză mânia, Căci ea pe mulți trimite la iad, apoi apuc Să-i spun ce-i prozodia. Deseară, când băiatul se duce la părinți, El spune ce-i prin școală și prinde să recite: Să-mi cânți, muză mânia, căci ea pe mulți trimite La iad; vestitul doctor a prins să criște-n dinți Ca cei scoși din sărite. Atâta i-a fost școala baiatului; de-atunci El n-a venit la mine, căci tată-său pesemne Ținea c-aceste versuri sunt oarecum nedemne De-un doctor; dar în fine dai versuri unor prunci Ca versul să-i îndemne. Trecură zile multe, și-odată mă-ntâlnesc Cu doctorul pe stradă; fățiș venind spre mine, El râde, mă salută, poftindu-mi bani și bine, ...

Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale)

... voia ta, precum în cer și pe pământ..." N.: „...precum în cer și pe pământ..." B.: Mai departe! N .: (ca și cum ar recita, distrată): Mai departe... B.: (zgâlțâind-o de braț): Nu „mai departe", toanto! Ai uitat-o și asta? Astăzi n-ai să mănânci? N.: Ba ...

Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol

Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol Romancero español de Mihai Eminescu Copii de pe natură Furtișagurile litterarii ale lui Cocovei Moretto sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de Poeticales Motto: Es muss auch solche Käutze geben. Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt! Trecutul e viitor și viitorul e trecut. ­ Anul 15... a furat pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cum că n-are să fie recunoscut. Odată... în timpi mai... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meserie cu chir Cocoveiu, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care-n loc de cocoveau! îngâna încet și printre dinți vorba: Considerând!... Acest autor de caraghioslâcuri, moldovenește de mascarade, s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei Lopăți) să scrie-n românește o comedie: Viclenie și amor , în trei acte, cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul 15... post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și ...

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2) Scrisoare de Ion Luca Caragiale Stimate domnule Director Am citit în Românul de joi 14/27 Aprilie, între altele că: Scriitorii din România pot veni între românii din Ungaria, numai și numai ca literați, ca să-și recite operele lor, să facă adică petrecere de salon literar; n'au dreptul aci să se vîre, nici chiar să aibă păreri, în afacerile interne ale românilor supuși ungari... și mai departe, că: Românii din Ungaria nu pot deloc admite în afacerile lor interioare, în neînțelegerile lor naționale, vreun amestec al scriitorilor din România, fiindcă un așa amestec, nu numai că nu le poate face vreun bine, dar chiar deadreptul le aduce stricăciune... Neavând în față-mi numărul acela al ziarului dv., nu pot da citatul textual; dar îndrăznesc a garanta despre exactitatea strictă a înțelesului. În altă foaie oricare, niște cuvinte cu așa înțeles ar fi trecut neluate 'n seamă; dar apărând în coloanele Românului, organul autorizat al partidului național, firește, capătă o deosebită greutate, și, astfel, nu pot fi lăsate a trece fără oarecare desbatere. Stimate domnule Director, iertați-mă: eu cred că judecata ziarului dv. în această ...

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... cei. Dar aste vorbe frumoase ce veni a-ți înșira Sunt o cursă să te prinză să-l asculți a-ți recita. Pe-ndată-apoi și te lasă și, voios de muza sa, Se duce să-și cate secul simțitor a-l lăuda; Și mi ...

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în ...

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... cei. Dar aste vorbe frumoase ce veni a-ți înșira Sunt o cursă să te prinză să-l asculți a-ți recita. Pe-ndată-apoi și te lasă și, voios de muza sa, Se duce să-și cate secul simțitor a-l lăuda; Și mi ...

Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț

... te‑au cunoscut nu te uită, cei ce ți-au cetit atâția ani gazeta nu te uită. Vor trece mulți ani, și generațiunea venitoarie va recita

Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"

Titu Maiorescu - Beţia de cuvinte în "Revista Contimporană" Beția de cuvinte în „Revista Contimporanăâ€� de Titu Maiorescu 1873 Darwin ne spune că multe soiuri de maimuțe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei și a spirtuoaselor; „ele sunt în stare, zice el, să fumeze și tutun cu multă plăcere, precum însumi am văzut. Brehm povestește că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe maimuțe în această stare și ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor și despre grimasele ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse și mahmure, de durere își țineau capul cu amândouă mâinile și înfățișau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuță americană, un ateles, după ce se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea și a fost, prin urmare, mai cuminte decât mulți oameni“ (Ch. Darwin, Descendența omului ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru RECITA.

RECITARE

... RECITÁRE , recitări , s . n . Acțiunea de a recita și rezultatul ei ; declamare . V. recita

SCANDA

... SCANDÁ , scandez , vb . I . Tranz . A recita un vers ( de obicei grec sau latin ) , descompunându - l în diferitele sale unități metrice sau silabice ; p . gener . a citi , a vorbi ...

ȚARINĂ

ȚARÍNĂ^2 , țarine , s . f . 1. Soția țarului . 2. Titlu dat împărăteselor Rusiei ; persoană care purta acest titlu . ȚÁRINĂ^1 , țarini , s . f . 1. Câmp cultivat ; ogor , arătură . 2. ( Pop . ) Teritoriul unei comune ( cu pământ arabil , pășuni , păduri etc . ) . 3. ( Mai ales art . ) Numele unui dans popular în perechi , cu mișcări moderate , care se dansează însoțit de strigături cântate sau recitate ; melodie după care se execută acest dans . [ Var . : ( reg . ) țárnă , ( înv . ) țeárină s .

BARD

... BARD , barzi , s . m . ( La vechii celți ) Poet care compunea și recita

CUPLETIST

CUPLETÍST , - Ă , cupletiști , - ste , s . m . și f . Persoană care cântă , recită sau compune cuplete . - Cuplet + suf . -

INCANTAȚIE

INCANTÁȚIE , incantații , s . f . ( Livr . ) Formulă magică , cântată sau recitată ( pentru a obține un efect

LIRĂ

LÍRĂ^2 , lire , s . f . Numele mai multor unități monetare principale întrebuințate în diferite țări și epoci . LÍRĂ^1 , lire , s . f . 1. Instrument muzical rudimentar , format dintr - o cutie de rezonanță , două brațe în formă de coarne și mai multe coarde , folosit , în antichitate , mai ales la acompaniere , când se recitau poeme . 2. ( Art . ) Numele unei constelații din emisfera boreală ; Ciobanul - cu - Oile , Oierul . 3. ( În sintagma ) Liră de dilatație = dispozitiv în formă de liră ^1 ( 1 ) sau de buclă , care permite dilatarea unei conducte pentru fluide

MENESTREL

... MENESTRÉL , menestreli , s . m . Poet și muzicant din Franța evului mediu , adesea ambulant , care cânta și recita

PLUGUȘOR

PLUGUȘÓR , plugușoare , s . n . 1. Diminutiv al lui plug ; pluguleț , pluguț . 2. Plug ( 1 ) împodobit cu hârtie colorată , cu flori etc . , cu care umblă flăcăii în ajunul Anului nou , recitând colinde , sunând din clopoței , pocnind din bici etc . ; p . ext . datina uratului de Anul nou în folclorul românesc , precum și versurile care se rostesc cu această ocazie ; pluguleț , plug ( 5 ) . - Plug + suf . -

PROLOG

... PROLÓG^1 , prologi , s . m . Actor care , la romani , recita prologul ^2 unei piese de teatru . PROLÓG^2 , prologuri , s . n . 1. Parte a unei piese antice de teatru care preceda intrarea corului ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...