|
|
||
|
Vezi și forma bază: RECOLTĂ Vezi și:AMENDAMENT, IAROVIZARE, LUPOAIE, MĂNA, MĂNAT, RECOLTĂ, ROTAȚIE, SAMURASLĂ, SEMINCER, SULFURA, VINOTECĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RECOLTA: RECOLTĂ.
RECOLTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RECOLTÁ, recoltez, vb. I. Tranz. 1. A strânge, a aduna, a culege recolta. * Mașină de recoltat = mașină pentru recoltarea produselor agricole cultivate. ** Fig. A culege roadele, a se bucura de un lucru realizat. 2. (Med.) A lua sânge, spută, urină etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator. - Din fr. récolter.Sursa : DEX '98 RECOLTÁ vb. a aduna, a culege, a strânge, (Transilv.) a sureti. (A \~ strugurii, de pe câmp.)Sursa : sinonime recoltá vb., ind. prez. 1 sg. recoltéz, 3 sg. și pl. recolteázăSursa : ortografic A RECOLT//Á \~éz tranz. 1) (cereale, legume, fructe etc.) A strânge de pe terenurile cultivate. 2) (spută, suc gastric, urină etc.) A lua în cantități mici (pentru a face analize de laborator). /Sursa : NODEX RECOLTÁ vb. I. tr. 1. A strânge, a culege recolta. ** (Fig.) A culege. 2. A lua sânge, spută etc. pentru a le analiza în laborator. [< fr. récolter].Sursa : neologisme RECOLTÁ vb. tr. 1. a strânge, a aduna recolta. * (fig.) a culege. 2. a lua sânge, spută, urină etc. pentru a le analiza în laborator. 3. a preleva probe pentru analiză. (< fr. récolter)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RECOLTARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru RECOLTA. Ion Luca Caragiale - "Balade și idile%E2%80%9D de George Coșbuc Ion Luca Caragiale - "Balade şi idile%E2%80%9D de George Coşbuc „Balade și idileâ€� de George Coșbuc de Ion Luca Caragiale Pe câmpul vast al publicisticii române, pe care crește atâta spanac des și abundent, a apărut, în sfârșit, zilele acestea și un copac, și e așa de mândru și așa de puternic, că mii și mii de recolte de buruieni se vor perinda, și el va sta tot mereu în picioare, tot mai sănătos și mai trainic, înfruntând gustul actual și vremea cu schimbările ei capricioase, și făcând din ce în ce mai mult fala limbii noastre românești — un volum de Balade și idile de George Coșbuc, editura librării [sic] Socec și Comp. Până să ne facem datoria pe deplin în privința acestei aparițiuni de cel mai mare preț, credem de ajuns, spre a atrage asupră-i atenția cititorilor noștri inteligenți, a reproduce câteva bucăți din această încântătoare carte. Fără vorbă multă, să Mihai Eminescu - Maria Tudor Maria Tudor de Mihai Eminescu De ce cu ochii-ncremeniți sub bolte De marmur  tu-l privești cu spaimă crudă? Pândești ca leii, fruntea ta asudă Și pumnu-ți vra mânia-i s-o dezvolte. Secerătorul tău l-ai pus la trudă Și snopi de viețe sunt a lui recolte; Pentru-al lui cap ai înfruntat revolte Și astăzi simți că strângi la piept pe-o Iudă. Te-nalță-n cer invidia vulgară Căci știi din lorzii junghiați a face Lui Fabiano a mărirei scară. Tu ești regină și astfel îți place. Cine te vede, slab obraz de ceară, Știind furtuna vieții tale Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii Duminica Tomii de Ion Luca Caragiale 1909 M-am dus să fac o vizită confratelui și amicului meu Tomița de ziua lui. L-am găsit într-o stare foarte proastă, plimbându-se de colo până colo ca o hienă în cușca ei, și văitându-se de durere; toată noaptea nu putuse închide ochii din pricina unei măsele. L-am povățuit să meargă la dentist. - Nu pot, mon cher . - De ce nu poți? ți-e frică?... Cu metodele de astăzi, nu simți nici cât o pișcătură de purece. - Nu de frică; nu pot, că am de lucru; trebuie să dau până-n două ceasuri cronica mea la gazetă. La trei, vine băiatul de la tipografie să mă execute... și cu durerea asta sunt incapabil să scriu un rând măcar. De o sută de ori de aseară m-am așezat pe scaun, am pus mâna pe condei; dar nu e chip să m-astâmpăr... o clipă nuÂmi dă pace... Și iar începe bietul om să se vaite și să se plimbe ca o hienă. La un moment, se oprește răcnind: - E de nesuferit!... mă-mpușc! - Omule - zic eu - du-te la dentist! - Ei! dar cronica ... Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECOLTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru RECOLTA. AMENDAMÉNT , amendamente , s . n . 1. Îmbunătățire , modificare adusă unui proiect de act normativ sau de tratat . 2. Operație de îmbunătățire a proprietăților fizice ale solului cultivat , în vederea obținerii unor recolte IAROVIZÁRE , iarovizări , s . f . 1. Unul dintre stadiile de dezvoltare individuală a plantelor , care urmează imediat după germinație și care se desfășoară , în afară de alte condiții , la o temperatură specifică fiecărei plante . 2. Procedeu agrotehnic de tratare a semințelor plantelor de cultură înainte de însămânțare , care face ca plantele să răsară mai devreme , să se dezvolte mai repede și să dea recolte mai LUPOÁIE , lupoaie , s . f . 1. ( Înv . și reg . ) Lupoaică . 2. Plantă erbacee parazită , fără clorofilă , cu flori albăstrui sau albe - gălbui , cu frunze mici ca niște solzi , dăunătoare culturilor de floarea - soarelui , porumb , cânepă , tutun etc . , din care își extrage hrana , provocând reducerea recoltelor ( Orobanche ramosa ) . - Lup + suf . - MĂNÁ , pers . 3 mănează , vb . I. Refl . ( Despre plante și recolte ) A căpăta mană ( 2 ) ; a se strica din cauza MĂNÁT , - Ă , mănați , - te , adj . ( Despre plante și recolte ) Atins de mană ( 2 ) ; stricat din cauza manei . - V. RECÓLTĂ , recolte , s . f . 1. Cantitate de cereale sau de alte roade adunate într - o anumită perioadă ; rod . 2. Operație de strângere a roadelor produse de plantele agricole ; recoltare , culegere ; ROTÁȚIE , rotații , s . f . 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau al unei axe , în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mișcă rămâne la distanță constantă de punctul fix sau de axa respectivă . 2. Schimb alternativ de persoane sau de echipe efectuat în cursul unei activități pentru a asigura continuitatea muncii . 3. Alternare sau succesiune metodică a culturilor agricole în timp , pe același teren , în cadrul unui asolament , stabilite în funcție de caracteristicile plantelor agricole , pentru a obține recolte mari și a menține fertilitatea solului . 4. ( În sintagma ) Rotația capitalului = circuitul capitalului industrial , privit ca un proces care se repetă periodic . Rotația mijloacelor circulante = proces de schimbare succesivă , neîntreruptă a formelor funcționale pe care le îmbracă mijloacele circulante în trecerea lor din sfera SAMURÁSLĂ s . f . ( Pop . ; cu sens colectiv ) Plante răsărite de la sine din semințele scuturate la strângerea recoltei sau din bulbii , tuberculii etc . rămași nescoși din SEMINCÉR , seminceri , s . m . 1. Arbore dintr - o pădure lăsat la tăierea pădurii pentru sămânță în vederea regenerării naturale a suprafeței din jur ; plante lăsate neculese o dată cu restul recoltei pentru a servi ca plante de sămânță . 2. Lot dintr - o cultură agricolă destinat producerii semințelor pentru asigurarea materialului necesar însămânțărilor . 3. Știulete de porumb nedezghiocat păstrat pentru sămânță . - Sămânță + suf . - SULFURÁ , sulfurez , vb . I . Tranz . 1. A trata recoltele depozitate ( mazăre , fasole etc . ) cu sulfura de carbon pentru a distruge gărgărițele și moliile . 2. A injecta în sol sulfură de carbon în scopul distrugerii larvelor și a insectelor vătămătoare pentru VINOTÉCĂ , vinoteci , s . f . Colecție de vinuri ( din recolte |
||