|
||
Cuvântul REPREZENTAT nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: REPREZENTA Vezi și:REPREZENTA, REPREZENTAȚIE, REPREZENTAȚIUNE, PLAN, SIMBOL, CIFRĂ, PARTINIC, PROFIT, REPREZENTANȚĂ, REPREZENTANT, REPREZENTARE ... Mai multe din DEX...REPREZENTAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REPREZENTÁ, reprezínt, vb. I. Tranz. 1. A avea forma sau înfățișarea unui anumit obiect; a realiza (în miniatură) un obiect. ** A înfățișa, a evoca ceva prin procedee plastice, grafice sau prin limbaj. 2. A interpreta pe scenă o lucrare dramatică în fața publicului. 3. A acționa în numele unei persoane, al unei colectivități, al unui stat în temeiul împuternicirii primite de la acestea sau de la lege; a avea un împuternicit sau un mandatar. ** A fi exponentul unui curent, al unei școli etc., înfățișând, întruchipând aspectele lor caracteristice, esențiale. 4. A constitui, a fi, a însemna. 5. A-și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; p. ext. a-și imagina, a-și închipui. 6. A exprima o legătură între mai multe mărimi printr-o relație matematică. - Din fr. représenter, lat. repraesentare.Sursa : DEX '98 REPREZENTÁ vb. 1. v. înfățișa. 2. a arăta, a înfățișa, a reda. (Ce \~ acest tablou?) 3. v. ilustra. 4. v. simboliza. 5. a simboliza, (înv.) a semna. (Inorogul \~ moartea.) 6. a întruchipa, a simboliza, (înv.) a închipa. (Ce \~ acest semn?) 7. v. personifica. 8. a înfățișa, v. reflecta. (Un roman care \~ realitatea.) 9. v. marca. 10. v. constitui. 11. v. reda. 12. v. imagina. 13. a (se) juca, a (se) prezenta, (înv. și pop.) a (se) da, (înv.) a (se) parastisi. (Ce se \~ astă-seară la teatru?)Sursa : sinonime reprezentá vb. (sil. -pre-) prezentaSursa : ortografic A REPREZENTÁ reprezínt tranz. 1) A reda într-o formă concretă; a înfățișa. 2) (lucruri absente sau abstracte) A face să apară în formă concretă (prin intermediul unui alt obiect care îi corespunde). 3) (persoane sau colectivități) A acționa ca exponent, ca împuternicit, ca delegat; a înfățișa. \~ țara. 4) (realitatea în artă) A reda prin mijloace artistice; a înfățișa; a oglindi; a reflecta. 5) A evoca prin mijloace plastice. Tabloul reprezintă niște ruine. 6) A însemna prin sine; a constitui; a marca. 7) (imagini percepute anterior) A reproduce în memorie. 8) (piese de teatru) A prezenta publicului prin mijloace scenice; a juca. /Sursa : NODEX REPREZENTÁ vb. I. tr. 1. A înfățișa, a reda. ** A da o reprezentație teatrală, a juca o piesă de teatru. 2. A fi reprezentantul, delegatul cuiva, (spec.) al unui stat. 3. A constitui, a fi, a însemna. 4. A-și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p. ext.) a-și imagina. 5. (Mat.) A exprima o legătură între mai multe mărimi. [P.i. reprezínt. / cf. fr. représenter, lat. repraesentare].Sursa : neologisme REPREZENTÁ vb. I. tr. 1. a înfățișa, a reda. * a da o reprezentație teatrală, a juca o piesă de teatru. 2. a fi reprezentantul, delegatul cuiva. 3. a constitui, a fi, a însemna. 4. (mat.) a exprima o legătură între mai multe mărimi. II. refl. a-și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p.ext.) a-și imagina. (< fr. représenter, lat. repraesentare)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REPREZENTATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 137 pentru REPREZENTAT. Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti, reprezentată în beneficiul d-lui G. Stigelli, primul tenore de Nicolae Filimon Abia apăru afișul teatral ce anunța reprezentarea operii Favorita pe scena teatrului nostru, și mulți din amatorii de muzică începură a-și face întrebarea daca opera anunțată este aceea pe care au scris-o Donizetti pentru Teatrul operii cei mari din Paris sau este vreo compozițiune ieșită din pana vreunui maestru fără reputațiune? Dar numele lui Donizetti se vedea de departe imprimat pe afiș și atesta că opera promisă este tocmai acea celebră compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o să se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o să fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o să avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentare“, răspunse unul dintre dînșii. „E necesariu ca să mergem la teatru să o vedem“, adăogă un altul. „Așadar, la teatru“, răspunseră toți deodată și se îndreptară ... Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti ... Disciplina militară, deși riguroasă, nu-l putu opri de a scrie prima sa operă, Enrico di Burgonia , și de a o reprezenta la 1818 pe Teatrul Fenice din Veneția. Dupe dînsa scrise opera Il Falegname di Livonia și Le Nozze in villa , amîndouă comice; iar ... Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană ... încît nu mai deșteaptă curiozitatea publicului. Cerem iar ca acele patru opere noi ce se obligă prin contractul încheiat cu guvernul a le reprezenta în cursul stațiunii viitoare să fie de acelea ce au avut un succes necontestat în Italia, nu din cele ce stau din timpi uitați prin ... impresariul actual a ne da tot ce s-a obligat prin angageamentul său cu guvernul, vom pretinde a se reprezenta toate operile trecute în program și nu vom mai suferi a ni se da opere ciontite și rău puse în scenă. Orchestrul de ... Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! ... solemne ocaziuni! Și dacă mai regretăm ceva este că nu există o coloare și mai închisă și mai posomorâtă decât negrul pentru a reprezenta Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului contracciu al operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da și dovezi autentice, fortificarăm articolul nostru cu fapte reale cunoscute de tot publicul și cu dovezi luate chiar din contractul încheiat de domnul contracciu cu guvernul. Astfel dară credeam că domnul contracciu o să tacă, ca totdauna, și o să repareze în anul acesta aceea ce toată lumea știe că a greșit în anul trecut. Dar nu fu precum speram, căci dumnealui răspunse. Și ce răspuns? În loc să ne demonstreze nouă și publicului cititor că cele înșirate în articolul nostru sînt calomnii și neadevăruri, în loc să ne arate cu dovezi autentice că compania din anul trecut a fost compusă din artiști buni, iar nu nulități muzicale, precum am arătat noi, în loc să se silească cel puțin a demonstra că n-au silit pe abonați a plăti banii abonamentului ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ... Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Arca lui Noe de Dimitrie Anghel Prefață la noul volum cu același titlu (n. a.) Publicată în Flacăra , I, 25, 7 apr. 1912, p. 193—199. Trăind în tulbure vremi și neștiind ce poate să aducă ziua de mîine, cum nu știa Noe înainte de a fi înștiințat printr-o misivă divină, am privit cu bunăvoință pe toți cei ce mă înconjoară, crezîndu-i pe toți de esență eternă, ca unii ce erau făptura lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest plictisit de pe masa lui de sculptor în infinit, trebuiau să le îndure într-un mod fatal. Cînd creezi și ai fantazie, cînd mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează și asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoință viața, nu e cu putință să nu te contrazici. Poate fi cineva sigur să creeze o operă perfectă, cînd multele forme ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... pe alte baze decât creditul neguțitoresc, nu se va lua oare hotărârea de a se preface despăgubirea într-un venit (rente), ce ar reprezenta capitalul despăgubirii hotărâte, un venit potrivit de șase, șapte sau opt la sută, ce ar avea o înrâurire folositoare asupra oborârii dobânzilor de astăzi? Acel ... Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte de Nicolae Filimon Notă: S-a publicat în Naționalul , III (1860), nr. 97, 8 decembrie, p. 385—386, sub semnătura Philemon; a fost republicat în numărul următor, 98, 11 decembrie, p. 389—390, pentru că prima dată textul fusese desfigurat de greșelile de tipar. A fost editat de G. Baiculescu în ediția sa din 1957, vol. II, p. 246—251. Se reproduce după textul din nr. 98 al ziarului. MELODRAMĂ COMICĂ ÎN DOUĂ ACTE. POEZIA DE C…, MUZICA DE MAESTRUL G. ROSSINI. Cînd Dante, ilustrul cîntător al Infernului, întrebă pe Francesca da Rimini despre amoroasa ei aventură cu Lancelotto, ea, înecată de lacrime, răspunse: "Nessun maggior dolore che ricordarsi dei tempi felici nella miseria" . Tot astfel am răspuns și noi cînd furăm întrebați despre reprezentarea operei Il barbiere di Sevilla cu artiștii din ziua de astăzi. Deosebirea fu numai că, spre a fi mai înțeleși de întrebătorii noștri, le citarăm versurile lui Dante în idioma română: „Nici o durere nu este mai mare decît a-ți aduce aminte ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în ... Vasile Alecsandri - Prietenii românilor Vasile Alecsandri - Prietenii românilor Prietenii românilor de Vasile Alecsandri Când mintea își ia zborul de se afundă în hăul de suferințe, de prigoniri și de palme dumnezeiești ce de câteva veacuri au trecut și încă trec pe capul acestui neam român, odinioară atât de mare și puternic, ea rămâne înspăimântată ca și când s-ar găsi la poarta care duce la lăcașul veșnicelor chinuri, și nu poate să înțeleagă cum acest neam a răbdat cu bărbăție atâtea furtuni grozave și cum se mai află încă astăzi pe picioare! Năvăliri de limbi străine, războaie crâncene și necurmate, împilări de tot soiul, înrâuriri fatale de corupție, prigoniri sistematice, focuri, secete, epidemii crude și, mai presus decât toate, dezbinări chiar între frați de același sânge și nume, nimic nu i-a lipsit, nici una dintre aceste grozave rele nu a înconjurat pământul locuit de români, încât două mari adevăruri se înfățișează minții omenești la priveliștea acestui negru tablou de calamități: cea întâi, că mult greșiți au fost romanii în ochii dumnezeirii, dacă, după atâtea veacuri, strănepoții lor sunt încă astfel pedepsiți; cel al doilea, că dumnezeirea pregătește un mare viitor acestui neam strecurat prin atâtea chinuri, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REPREZENTATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 356 pentru REPREZENTAT. REPREZENTÁ , reprezínt , vb . I . Tranz . 1. A avea forma sau înfățișarea unui anumit obiect ; a realiza ( în miniatură ) un obiect . 2. A interpreta pe scenă o lucrare dramatică în fața publicului . 3. A acționa în numele unei persoane , al unei colectivități , al unui stat în temeiul împuternicirii primite de la acestea sau de la lege ; a avea un împuternicit sau un mandatar . 4. A constitui , a fi , a însemna . 5. A - și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior ; p . ext . a - și imagina , a - și închipui . 6. A exprima o legătură între mai multe mărimi printr - o relație REPREZENTÁȚIE , reprezentații , s . f . Prezentare pe scenă a unei opere dramatice , a unui program artistic etc ; spectacol . [ Var . : reprezentațiúne s . REPREZENTAȚIÚNE s . f . v . PLAN , - Ă , planuri , ( I ) s . n . , plani , - e , ( II ) adj . I. S . n . 1. Proiect elaborat cu anticipare , cuprinzând o suită ordonată de operații destinate să ducă la atingerea unui scop ; program ( de lucru ) . 2. Distribuție metodică a părților componente ale unei lucrări științifice , literare , ale unei expuneri etc . 3. ( Geom . ) Suprafață care conține în întregime orice dreaptă care trece prin două puncte oarecare ale sale . 4. Fiecare dintre planurile ( I 3 ) , în general verticale , perpendiculare pe direcția privirii , în care se găsește sau pare că se găsește un obiect și care reprezintă adâncimea sau depărtarea în perspectivă ; spec . element al filmării cinematografice , care reprezintă apropierea sau depărtarea obiectului față de aparatul de filmat . 5. ( Cinema ) Element al montajului , reprezentând porțiunea de peliculă imprimată în timpul unei singure funcționări a aparatului de filmat ( între o pornire și o oprire ) . 6. Suprafață netedă a unui corp ; corp care prezintă o astfel de suprafață . 7. Desen tehnic care cuprinde reprezentarea grafică , la o anumită scară , a unui teren , a unei construcții , a unei mașini etc . 8. ( Reg . ) Ogor , parcelă . II. Adj . Fără asperități , neted , drept ; care prezintă o suprafață SIMBÓL , simboluri , s . n . 1. Semn , obiect , imagine etc . care reprezintă indirect ( în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analogice ) un obiect , o ființă , o noțiune , o idee , o însușire , un sentiment etc . 2. Spec . Semn convențional sau grup de semne convenționale folosit în știință și tehnică și care reprezintă sume , cantități , operații , fenomene , formule etc . 3. ( Bis . ; în sintagma ) Simbolul credinței = rugăciune care reprezintă expunerea succintă a dogmelor fundamentale ale religiei creștine ; crezul . [ Acc . și : símbol . - Pl . și : ( rar ) CÍFRĂ , cifre , s . f . 1. Simbol grafic ( care reprezintă unul dintre numerele de la zero la nouă ) folosit pentru scrierea numerelor ; ( impr . ) număr . 2. Volum , sumă , cantitate reprezentată prin cifre ( 1 ) . 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe , a unui fenomen . Cifră de PARTÍNIC , - Ă , partinici , - ce , adj . Care reprezintă și apără interesele partidului pe care îl reprezintă , care corespunde cu spiritul , ideologia , programul acestui PROFÍT , profituri , s . n . Ceea ce reprezintă un folos ( material sau spiritual ) pentru cineva sau ceva ; câștig , beneficiu , avantaj . ( Ec . ) Venitul adus de capitalul utilizat într - o întreprindere , reprezentând diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor REPREZENTÁNȚĂ , reprezentanțe , s . f . 1. Organ care reprezintă în altă țară interesele țării sale în domeniul economic , politic etc . 2. ( În sintagmele ) Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților . Reprezentanță comercială = organ al unui stat , care îl reprezintă în relațiile comerciale cu alte REPREZENTÁNT , - Ă , reprezentanți , - te , s . m . și f . 1. Persoană împuternicită să reprezinte pe cineva sau ceva , să țină locul cuiva , să acționeze în numele cuiva . 2. Cel care reprezintă o școală , un curent ; ... REPREZENTÁRE , reprezentări , s . f . Acțiunea de a reprezenta și rezultatul ei . 1. Înfățișare , redare , reproducere a unui lucru ( prin mijloace plastice ) . 2. Imagine senzorială a obiectelor și fenomenelor realității ... sume prevăzute într - un buget cu scopul de a acoperi cheltuielile rezultate din îndeplinirea funcțiilor oficiale pe care le deține o persoană . - V. reprezenta Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |