|
|
||
|
Vezi și:GRECO-ROMAN,
ROMANȚAT,
ROMANȚ,
ROMANȚA,
ROMANȚARE,
ROMANȚIER,
ROMANȚIOS,
ROMANȚIOZITATE,
ROMANȘĂ,
ROMANȚĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ROMAN:
ROMÂN.
ROMAN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ROMÁN^1, romane, s.n. Specie a genului epic, de întindere mare, cu conținut complex, care se desfășoară de-a lungul unei anumite perioade și angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad de adâncime a observației sociale și analizei psihologice. * Operă narativă în proză sau în versuri scrisă, în evul mediu, într-o limbă romanică. ** Fig. Împletire de întâmplări cu multe episoade care par neverosimile. [Var.: (înv.) románț s.n.] - Din fr. roman.Sursa : DEX '98 ROMÁN^2, -Ă, romani, -e, s.m. și f., adj. I. S.m. și f. 1. Persoană care făcea parte din populația de bază a statului roman și care se bucura de drepturi depline de cetățenie. 2. Locuitor al Romei. II. Adj. Propriu Romei antice sau imperiului întemeiat de Roma, care se referă la Roma, care aparține Romei. * Cifre romane = cifre reprezentate prin litere din alfabetul latin. Biserica romană = Biserica catolică; catolicism. - Din lat. romanus.Sursa : DEX '98 ROMÁN s. v. crizantemă, dumitriță, granat, margaretă, mușețel, romaniță neadevărată, romaniță nemirositoare, spilcuță, tufănică.Sursa : sinonime ROMÁN s., adj. 1. s. (înv.) râmlean, rumân. (Împăratul Dioclețian era \~.) 2. adj. (înv.) râmlean, râmlenesc, romaicesc, romanesc, romanicesc. (General \~; consul \~.) 3. s., adj. latin. 4. adj. v. catolic.Sursa : sinonime román s. m. (persoană), adj. m., pl. románi; f. sg. románă, g.-d. art. románei, pl. románeSursa : ortografic román (operă literară) s. n., pl. románeSursa : ortografic ROMÁN^1 \~e n. 1) Specie a genului epic în proză (mai rar în versuri), de proporții mari, cu acțiune complexă, pe mai multe planuri, la care participă un număr mare de personaje. 2) pop. Aventură amoroasă. /Sursa : NODEX ROMÁN^2 \~i m. 1) ist. Persoană care făcea parte din populația de bază a Imperiului Roman. 2) Locuitor al Romei. /<lat. romanus, fr. romanSursa : NODEX ROMÁN^3 \~ă (\~i, \~e) 1) ist. Care aparținea Imperiului Roman sau populației lui; din Imperiul Roman. * Cifre \~e cifre reprezentate prin litere din alfabetul latin. Biserică \~ă biserică catolică. 2) Care aparține Romei; din Roma. /<lat. romanusSursa : NODEX ROMÁN, -Ă adj. Propriu Romei antice sau Imperiului roman. ** (Despre caractere tipografice) Format din linii perpendiculare și unghiuri drepte. ** Cifre romane = cifre reprezentate prin litere sau combinații de litere. ** Arta romană = arta dezvoltată în Roma antică și apoi în Imperiul roman între sec. IV î.e.n. și IV e.n., care se caracterizează în arhitectură prin edificii grandioase de o mare diversitate, în sculptură cultivând cu precădere portretul puternic individualizat, iar în pictură prin ansambluri de frescă și de mozaic cu tematică bogată. ** Balanță romană = balanță formată dintr-o pârghie cu brațe neegale, mobilă în jurul unui ax orizontal, pe brațul mai lung și gradat alunecând o greutate care echilibrează obiectul de cântărit. // s.m. și f. 1. Persoană care făcea parte din populația de bază a statului roman. 2. Locuitor al Romei. [< lat. romanus, cf. fr. romain, it. romano].Sursa : neologisme ROMÁN s.n. 1. Narațiune epică în proză de mari proporții, care oglindeşte evenimente, episoade ale vieții unei societăți etc. 2. (Fig.) Împletire de întâmplări cu multe episoade care par neverosimile. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. roman].Sursa : neologisme ROMÁN^1 s. n. lucrare, operă literară epică în proză, de mari proporții, care oglindeşte evenimente, episoade ale vieții unei societăți etc. * (fig.) împletire de întâmplări cu multe episoade care par neverosimile; serie de aventuri extraordinare. (< fr. roman)Sursa : neoficial ROMÁN^2, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) al Romei antice. II. adj. 1. din Imperiul Roman. * (despre caractere tipografice) din linii perpendiculare și unghiuri drepte. o cifre ? = cifre prin litere sau combinații de litere; biserica ~ă = biserica catolică; catolicism. 2. limbă romanică populară vorbită de vechii francezi (înainte de sec. IX). 3. arta ~ă = arta dezvoltată în Roma antică și apoi în Imperiul Roman, caracterizată în arhitectură prin edificii grandioase de o mare diversitate, în sculptură cultivând cu precădere portretul puternic individualizat, iar în pictură prin ansambluri de frescă și de mozaic cu tematică bogată. (< lat. romanus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROMANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 290 pentru ROMAN. Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan ... încuietoarei; apoi, făcîndu-se iarăși om, zise cloștii: — Fă, cloșcă, vino cu mine! Cloșca începu să strige: — Sări, luminate împărate, că mă ia Roman Năzdrăvan. Zmeul veni numaidecît cu paloșul în mînă, dar Roman se făcu grăunte de mei și se puse după ușe. Zmeul, văzînd că nu este nimeni în casă, scoase biciul de la brîu și trase ... cloștii o bătăiuță țeapănă. Roman se făcu iar om și zise: — Fă, cloșcă, vii tu cu mine ori ba? — Viu, răspunse cloșca. Atunci Roman luă cloșca cu pui cu tot ș-o dete împăratului, zicîndu-i: — Poftim, luminate-mpărate, m-am închinat cu slujba care mi-ai poruncit ... se puse în scară și începu să-i numere. Din întîmplare, frații lui tocmai atunci treceau cu hîrdăul cu apă la grajd; văzînd însă pe Roman numărînd bani, zise unul către celălalt: — Văzuși, mă, ce de bani a cîștigat afurisitul de Roman? — Las’ pe mine, mă, că ți-l voi așeza eu pe dînsul. A doua zi, cînd ieși împăratul la plimbare, ei veniră ... Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași ... Constantin Stamati - Roman din Vrancea în oraşul Iaşi Roman din Vrancea în orașul Iași de Constantin Stamati La hotarele Moldovei către Țara Muntenească, A Vrancei munți se înalță, cu-a lor ... sa casă, unde din leșinul greu Trezindu-se, cată dornic la acei ce-l împresoară, Zicând: "Toți sunteți aice, afară de fiul meu". Însă fugarețul Roman de Iași se apropia Și ochii lui se mirară, inima îi zbâcâia. O, Doamne! ce bucurie, ce frumoasă nălucire Simțea sălbaticul nostru când au văzut ... ca un bulgăre slut; Dar ivindu-se în lume și fiind bine cioplită, Dacă-n mâini rele nu-ncape, se face brilant din lut. Însă Roman uită toate îndată ce au zărit O cucoană la fereastra unui palat strălucit. Aceasta este Marghioala, întru adevăr marghioală*, Ce de fală socotește pe bărbați ... oricare treaptă, ea, cruda, pe toți înșeală, Și ea pe nebuni îi place după dânsa a-i purta. Deci ea face semn lui Roman, ce stă-n poartă înlemnit, Și frumosul flăcău mișcă, se simte însuflețit, Intră în palat la dânsa, și ea râzând cercetează: Cine este? Ce voiește ... ... Cincinat Pavelescu - Citind romanul ... tremură în mână. Își vede viața, an cu an, Și-adânc suspin din pieptu-i scoate: Ar fi iubit și dânsa, poate, Ca eroina din roman ... Mihai Eminescu - Un roman Un roman de Mihai Eminescu În van oglinzi frumoase și florile-împlu sala C-un aer plin de miros, molatec, de argint În sufletu- unui tânăr e ... Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu "Romanii călători" de Ioan Kalinderu de Ion Luca Caragiale doctor în drept de la Facultatea din Paris, membru al Academiei Române, membru al Societății geografice române. București, 1895 În mijlocul preocupațiunilor utilitare așa de multiple, cari agită lumea în acest veac de oțel și de cauciuc, e frumos să vedem pe un om găsind încă timp pentru studii mai senine, pentru cercetări științifice înalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste “nobile inutilitățiâ€� au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru oamenii cu spirite mai ridicate. Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu, este unul dintre acestia; iată un studios pasionat, care urmărește cu o neobosită dragoste cercetările sale asupra vieții și civilizației romane. Romanii călători este urmarea la Vilegiatura și Reședințele de vară la romani: ea ne arată mijloacele materiale de călătorie, hanurile? drumurile pe uscat și pe apă, atracția ce o exercita Egiptul cu civilizațiile sale superpuse, cea originară și cea dezvoltată prin înrâurirea greacă, limitele geografice ale comerțului, limite mult mai înaintate decât ale împărăției... E prima lucrare în limba română care reconstituie unul din elementele caracteristice ale vieții publice în sutele dântâi ale erei creștine. Nu intră desigur ... Ștefan Octavian Iosif - Romanța Ştefan Octavian Iosif - Romanţa Romanța de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Trecea în cîrjă sprijinit Pe ulița pustie, Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit O veche melodie. Era un cîntec ce-l știam De-acasă, dintr-o sară... Cum l-ascultam pierdut la geam, Mi se părea că mă vedeam La noi, acasă, iară... Și-atîtea lucruri s-au ivit În mintea mea cu dînsul ! Dar cînd bătrînul gîrbovit Sfîrși romanța, m-a lovit Pe negîndite Alexandru Macedonski - Romanța frunzei de chiparos Alexandru Macedonski - Romanţa frunzei de chiparos Romanța frunzei de chiparos de Alexandru Macedonski Eu cunosc un loc retras Unde nimeni n-o să poată Să urmeze-al nostru pas... Vino: Uită lumea toată. Pământeștile păreri Îl cred plin de-ntunecime, Însă mint — căci nicăieri Nu ard flăcări mai sublime. Viața nu e pentru noi -- Lumea e de rele plină... Ești o floare — sunt lumină -- Vom fi cerul Alexandru Macedonski - Romanța garoafei Alexandru Macedonski - Romanţa garoafei Romanța garoafei de Alexandru Macedonski Garoafele ce le-ai purtat Au sângerat și s-au uscat. Dar alte flori de foc nestins Pe buze ele mi-au aprins. În ochii tăi, — de raiuri porți, -- Al tinereții soare porți Și neștiind de ce nicicum Eu te respir ca un parfum. Mă-mbăt de tine ca de-un vin, De câte ori spre tine vin, Un vin de struguri de Șiraz Ce pune flacări pe obraz. Când dormi străbat în al tău somn Și-ți sunt și rob, și-ți sunt și domn, Iar cu plăceri ce istovesc Te-nnebunesc, și-nnebunesc. Știu că voiești și nu voiești, Știu că dorești, și nu-ndrăznești Dar eu voiesc, și îndrăznesc, Și te urăsc, căci te Cincinat Pavelescu - Romanță (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Romanţă (Pavelescu) Romanță de Cincinat Pavelescu Iubirea mea nu-i zvon de șoapte, Nici mandolină pe sub geamuri, E vânt sălbatic, vânt de noapte, Ce smulge flori și frânge ramuri. De-ți place urletul furtunii Și balul mării-nfuriate, Cu frică pleacă-te spre iadul În care dorul meu se zbate. Dar dacă-n inima ta plină Nu-ncap simțirile eterne, Atunci înfundă-ți capu-n perne Și-adormi în cânt de Duiliu Zamfirescu - Culcate-s romanițe.... Duiliu Zamfirescu - Culcate-s romaniţe.... Culcate-s romanițe.... de Duiliu Zamfirescu Ușor se mișcă tânăra fecioară, Purtându-și trupul drept ca o făclie; Cu amforele vine de la vie Și vinde must, ca-n vremi de-odinioară. Copilă albă, vina ta să fie De te-o-ntâlni Polibus bunăoară: Cum mâinile-ți sunt prinse de ulcioară O să-ți sărute benghiul din bărbie. Dar ea zâmbește. Colțurile gurei S-ascund hoțos în gingașe gropițe Iar ochii vineți iau coloarea murei. Și iată-l el încununat de vițe, Că-i sare-n drum. Pe pajiștea pădurei, În urma lor, culcate-s romanițe. Athena, George Gordon Byron - Romanță (Byron) George Gordon Byron - Romanţă (Byron) Romanță de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I A mea tânără taină afund rămâne-ascunsă În tristu-mi, singuratic suflet prea obosit; Iar când inima-mi bate de sila ei împunsă L-a ta ca să răspunză, atunci ea s-a vădit! Și singură-n tăcere o simt iar tremurând. II A mea flacără este vecinică, nevăzută Ca și slaba lumină candelei sub mormânt, Ș-a deznădejdii rece întunecime mută În veci nu o va stinge; iar razele ei sânt Întocmai de zadarnici ca și când n-ar fi fost. III Aibi-mă-n pomenirea-ți, la groapa mea nu trece Făr-a-ți arunca ochiul și fără a gândi L-aceea ce cenușa-i te simte, deși rece; Singura chinuire și iad ce-aș suferi Este de a fi stinsă din pomenirea ta. IV Ascultă-mi ast din urmă glas singur pentru tine Virtutea nu oprește a plânge pe cei morți; În veci eu ți-am cerut-o, fă-mi singurul ast bine ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROMANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 204 pentru ROMAN. ... GRECO - ROMÁN , - ROMÁN , - Ă , greco - romani , - e , adj . Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman , privitor la vechea Grecie și la Imperiul Roman ... ROMANȚÁT , - Ă , romanțați , - te , adj . ( Despre viața unor persoane celebre , evenimente istorice etc . ) Prezentat sub formă de roman ^1 ; ca un roman ... ROMÁNȚ s . n . v . roman ROMANȚÁ , romanțéz , vb . I . Tranz . A prezenta viața unui om celebru , a unui fapt istoric etc . cu detalii imaginate de ROMANȚÁRE , romanțări , s . f . Faptul de a romanța . - V. ROMANȚIÉR , - Ă - Ă s . m . și f . v . ROMANȚIÓS , - OÁSĂ , romanțioși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) Predispus la visare , la melancolie ; visător , romantic ( ROMANȚIOZITÁTE s . f . Înclinare spre visare , spre melancolie ; romantism . [ Pr . : - ți - o - ] - Romanțios + suf . - ROMÁNȘĂ s . f . Ramură vestică a limbii ROMÁNȚĂ , romanțe , s . f . 1. Compoziție muzicală vocală cu acompaniament instrumental , având un conținut liric , sentimental ; p . ext . piesă instrumentală cu caracter asemănător . 2. Specie a poeziei lirice sentimentale , de obicei de inspirație Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||