Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BERJERĂ, FOTOLIU, RĂZIMĂTOARE, REAZEM, SPĂTAR, SPATE, SPETEAZĂ, SUL ... Mai multe din DEX...

REZEMĂTOARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REZEMĂTOÁRE, rezemători, s.f. 1. Spătar, spetează (de scaun). ** Fiecare dintre părțile laterale ale unui scaun sau fotoliu, pe care se sprijină brațele. 2. Balustradă, parapet, rampă. [Var.: (reg.) răzimătoáre s.f.] - Rezema + suf. -ătoare.

Sursa : DEX '98

 

REZEMĂTOÁRE s. 1. v. reazem. 2. (TEHN.) (reg.) jug. (\~ la piuă.) 3. (CONSTR.) balustradă, parapet, parmaclâc, pălimar, rampă, mână curentă, (rar) reazem, (Transilv. și Munt.) plimbă, (Transilv.) strajă, (înv.) parmac. (\~ la o scara.) 4. spate, spătar, spetează, (înv. și reg.) spată. (\~ la un scaun.)

Sursa : sinonime

 

rezemătoáre s. f., g.-d. art. rezemătórii; pl. rezemătóri

Sursa : ortografic

 

REZEMĂT//OÁRE \~óri f. Element al unui obiect de mobilă (spătar, spetează) sau al unei construcții (balustradă, parapet) de care se poate sprijini sau rezema; sprijinitoare. /a (se) rezema + suf. \~ătoare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru REZEMĂTOARE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru REZEMĂTOARE.

Emil Gârleanu - Patima

Emil Gârleanu - Patima Patima de Emil Gârleanu Din fundul canapelei unde stam împreună, eu și căpitanul, se vedea tocmai în a treia odaie, unde începuse jocul de cărți. Se vedea bine fața slabă, suptă de nesomn, a gazdei. Îi zăream mișcările nervoase ale capului, puțin piezișe, îndreptate către vecinul din stânga, un profesor, venit de curând în oraș, al cărui fel de joc nu se cunoștea încă. Se lămurea, în toată grosimea lui, în celalt capăt al mesei, trupul maiorului, plecat peste masă, într-aceeași înclinare caraghioasă cum obișnuia să se lase peste gâtul calului, la instrucție, pe câmp. În vreme ce partenerul al patrulea, prefectul județului, cu spatele la noi, sălta din când în când, cu aceeași săritură de om înțepat pe neașteptate. Am privit câtăva vreme acest tablou tăcut: nu se auzea o vorbă. Apoi căpitanul îmi trecu o mână pe după mijloc, îmbiindu-mă în odaia din fund, tocmai în sufragerie. Aici cerurăm două pahare cu ceai. M-am așezat la masă. Căpitanul era însă nervos, nu își găsea astâmpăr. Mă întrebă deodată: — Ce te face să nu joci cărți? — Nu știu, i-am răspuns, dar simt că niciodată n- ...

 

Ion Luca Caragiale - Lună de miere

... vremea asta, eu mă fac că dormitez trăgând cu ochiul pe sub cozorocul șepcii. — Mamițo! întreabă încetișor doamna cea tânără, ridicând capul de pe rezemătoare; ce face Mișu? doarme? — Ei! aș! răspunde și mai încet domnul cel din fața mea. — Atunci, de ce nu vii la loc? șoptește ...

 

Ion Luca Caragiale - Luna de miere

... vremea asta, eu mă fac că dormitez trăgând cu ochiul pe sub cozorocul șepcii. — Mamițo! întreabă încetișor doamna cea tânără, ridicând capul de pe rezemătoare; ce face Mișu? doarme? — Ei! aș! răspunde și mai încet domnul cel din fața mea. — Atunci, de ce nu vii la loc? șoptește ...

 

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Pe drumul desfundat de ploi, înainta o trăsură cu greu. Câmpul era totuna de apă. Se lăsa noaptea, și frigul începeasă amorțească crestele bulgărilor de noroi, iar bălțile prindeau o pojghiță subțire de gheață — ceea ce făcea drumul și mai anevoios. Caii, asudați, mergeau prin șleau, sunând dintelencele lor monotone: erau patru înaintași, toți tineri, deprinși cu vremea rea și cu noroaiele, fiindcă erau născuțiîn herghelie, la țară. Văzuseră ei multe, de când erau la grajd:pripoare, zăpezi, ape mari, și mai cu seamă țăpoiul lui Stoicavizitiul; așa că greutățile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dacă nu-i opreau hățurile. În adevăr, Stoica, beat mort, ca să-și țină cumpăna pe capră, se rezema în hățuri. Atunci trăsura se oprea. La fiecare popas, se auzea stăpânul înjurând: — Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REZEMĂTOARE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru REZEMĂTOARE.

BERJERĂ

... BERJÉRĂ , berjere , s . f . Fotoliu adânc și larg , având un spătar înalt cu rezemătoare

 

FOTOLIU

FOTÓLIU , fotolii , s . n . Scaun mare , de obicei capitonat , cu spătar și rezemători pentru

 

RĂZIMĂTOARE

... RĂZIMĂTOÁRE s . f . v . rezemătoare

 

REAZEM

... REÁZEM , reazeme , s . n . 1. Dispozitiv care asigură sprijinirea unui corp de un alt corp ; obiect de care cineva sau ceva se poate sprijini ; rezemătoare

 

SPĂTAR

... s . n . Parte mai înaltă a unui scaun , fotoliu etc . , care servește pentru a sprijini spatele persoanei care stă pe ele ; rezemătoare

 

SPATE

... Parte a unor obiecte opusă feței ; parte a unei așezări , formații etc . , opusă direcției spre care este orientată . 3. Spătarul , speteaza scaunului ; rezemătoare

 

SPETEAZĂ

... SPETEÁZĂ , speteze , s . f . 1. Parte mai înaltă a unui scaun , fotoliu etc . , de care își reazămă spatele cel care șade ; spătar ^1 , rezemătoare . 2. Bucată de scândură îngustă care servește ca element de sprijin sau de legătură între diverse părți ale unei construcții sau ale unui obiect : a ...

 

SUL

... în jurul axei sale , servind la conducerea , presarea sau fasonarea unui material . 2. Pernă lungă , de formă cilindrică , care se pune ca ornament sau ca rezemătoare la capătul canapelei sau al patului . 3. Bucată dintr - un material flexibil înfășurată în formă de cilindru . Sul de hârtie . 4. Fig . Coloană de fum ...